Parliamentary debates

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Mihai Alexandru Voicu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Bună seara!

Doamnelor şi domnilor deputaţi, începem partea a doua a şedinţei, şedinţă consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Domnul deputat Vasile Varga, dacă este în sală? Nu este.

Domnul secretar de stat Alexandru Victor Micula? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandru Victor Micula (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În discuţiile de la nivel european pe acest subiect România a exprimat sprijinul său pentru formularea unui răspuns european comun la această provocare fără precedent, ca sprijin în regim de urgenţă pentru statele cele mai afectate de presiunea migratorie.

Participarea României, în spirit de solidaritate cu statele membre, în eforturile de relocare internă are la bază angajamentul asumat în urma adoptării în 2015 a deciziilor Uniunii Europene în materie, precum şi responsabilitatea în calitate de stat-parte la Convenţia de la Geneva privind statutul refugiaţilor din 1951 şi la Protocolul său adiţional din 1967.

Afluxul masiv de refugiaţi şi imigranţi din ultimele luni are consecinţe umanitare semnificative. De aceea, soluţionarea crizei migratorii actuale necesită implicarea sporită a tuturor actorilor internaţionali, organizaţii europene şi internaţionale.

Ministerul Afacerilor Externe urmăreşte cu atenţie criza refugiaţilor şi imigranţilor, din perspectiva competenţelor pe care le deţine, promovând o abordare cuprinzătoare a problematicii, cu accent pe găsirea de soluţii eficiente, durabile şi adecvate, care să abordeze cauzele profunde ale presiunii migratorii în ţările de origine, în baza solidarităţii şi responsabilităţii comune în acest dosar.

În privinţa aspectelor concrete referitoare la relocarea în România a refugiaţilor şi asigurarea integrării acestora, precum şi cu privire la statutul centrelor de primire de pe teritoriul României menţionăm că acestea sunt gestionate pe fond de către Ministerul Afacerilor Interne, prin intermediul Inspectoratului General pentru Imigrări.

Ministerul Afacerilor Externe va continua, ca şi până acum, să urmărească împreună cu autorităţile române competente evoluţiile în domeniul migraţiei şi azilului din Europa.

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Trecem la următorul răspuns la întrebări.

Întrebarea adresată de domnul deputat Gheorghe Tinel. Dacă este prezent? Nu este.

Domnul secretat de stat Florea-Tiberiu Trifan. Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Florea-Tiberiu Trifan (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, având ca obiect respectarea procedurilor de către organele serviciului rutier, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 9691A din 2016, precizăm următoarele:

În conformitate cu prevederile art.25 alin.(1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, procesul-verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica în copie contravenientului şi, dacă este cazul, părţii vătămate şi proprietarului bunurilor confiscate, iar comunicarea se face de către organul care a aplicat sancţiunea, în termen de cel mult două luni de la data aplicării acesteia.

În situaţia în care conducătorul de autovehicul săvârşeşte o faptă pentru care, potrivit legii, se reţine permisul de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce, eliberându-se dovada înlocuitoare cu drept de circulaţie, sancţiunea contravenţională complementară operează începând cu ziua următoare celei în care a expirat valabilitatea dovezii.

Când dovada înlocuitoare a permisului de conducere este eliberată fără drept de circulaţie, suspendarea exercitării dreptului de a conduce operează din momentul aplicării sancţiunii contravenţionale complementare, prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei.

Ulterior, contravenientul este informat cu privire la perioada de suspendare stabilită şi de când operează aceasta, consecinţa depistării în trafic în interiorul acestei perioade, precum şi susţinerea unui test de verificare a cunoaşterii regulilor de circulaţie, dacă pentru norma rutieră încălcată se prevede o astfel de obligaţie. Această informare reprezintă un aspect important şi prin prisma respectării prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Faţă de considerentele expuse, precizăm faptul că informarea emisă de către structura de poliţie rutieră nu interferează cu procedura privind comunicarea procesului-verbal de contravenţie prevăzută de legislaţia în vigoare.

Raportat la situaţia expusă în întrebarea nr. 2, procesul-verbal de contravenţie se încheie după parcurgerea procedurii prevăzute la art.39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195 din 2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit normei invocate, proprietarul sau deţinătorul mandatat al unui vehicul este obligat să comunice poliţiei rutiere, la cererea acesteia şi în termenul solicitat, identitatea persoanei căreia i-a încredinţat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice. Nerespectarea acestei obligaţii constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni, de la 9 la 20 de puncte amendă, potrivit art.98 alin.(2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002. Un punct amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului, conform art.102 alin.(1) pct.14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002.

Cu deosebită consideraţie, ministrul afacerilor interne, Petre Tobă.

Mulţumesc.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Şi eu vă mulţumesc.

Următoarea întrebare este adresată de domnul deputat UDMR Kereskényi Gábor. Dacă este prezent? Nu este. Este prezent domnul deputat? Nu.

Atunci îl rog pe domnul secretar de stat Florin Aurel Moţiu, de la Ministerul Justiţiei, să depună scris. Depuneţi scris, da?

Mulţumesc.

Domnul deputat Dumitru Niculescu, Grupul parlamentar al UNPR, următorul răspuns la întrebare.

Domnul secretar de stat Andrei Kiraly? La fel, vă rog să depuneţi răspunsul scris, da?

Mulţumesc.

Doamna deputat Cristina Nichita este în sală.

Doamnă deputat, dacă la întrebările dumneavoastră doriţi să luaţi cuvântul, să adăugaţi ceva?

Doamna Cristina Nichita (din sală):

Aştept răspunsul.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulţumesc mult.

Domnul secretar de stat Kiraly.

Domnul Kiraly András György (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Urmare a întrebării formulate de doamna deputat, Ministerul Educaţiei a formulat următorul răspuns:

Politica Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice în domeniul educaţiei speciale a copiilor, a elevilor cu dizabilităţi s-a axat pe câteva direcţii de acţiune prioritare, în vederea cuprinderii şi menţinerii tuturor copiilor, elevilor, tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale, în general, şi a celor cu dizabilităţi, în special, într-o formă de învăţământ;

• Debutul şcolar al tuturor copiilor în şcoala de masă cea mai apropiată de domiciliul copilului;
• Înscrierea elevilor într-o unitate de învăţământ, indiferent că este şcoală de masă sau specială, exclusiv la cererea scrisă a părintelui;
• Menţinerea copiilor, elevilor, în şcoala de masă, prin acordarea serviciilor educaţionale, a terapiilor logopedice şi consilierea psiho-pedagogică a celor care prezintă dificultăţi de învăţare, de adaptare, de integrare sau care au abateri comportamentale;
• Transferul în şcoala de masă al elevilor din şcoala specială, care nu fac obiectul acestui tip de învăţământ sau al celor care fie că au avut un diagnostic greşit, fie că prezintă un progres evident în urma activităţii de educaţie, orientarea, reorientarea către şcolile speciale numai în cazul în care elevul nu poate să se integreze în colectivul clasei din şcoala de masă şi numai cu acordul familiei, conform Legii educaţiei;
• Iniţierea şi derularea unor programe educaţionale de către Ministerul Educaţiei, destinate reducerii abandonului şcolar şi susţinerea participării şcolare a elevilor din întreg sistemul de învăţământ preuniversitar.

Actele normative din domeniul educaţiei, în general, şi din învăţământul special, în particular, respectă prevederile convenţiilor internaţionale.

Educaţia incluzivă a fost adoptată în România încă din anii '90, prin respectarea diversităţii, iniţierea şi realizarea practică a accesului şi participării la educaţie şi viaţă socială pentru toate categoriile de copii. Astăzi aproximativ jumătate din elevii cu dizabilităţi sunt şcolarizaţi în învăţământul de masă.

Elevii cu cerinţe educaţionale speciale din învăţământul de masă beneficiază atât de servicii calificate din partea profesorului, de sprijin sau itinerant, cât şi de terapii specifice acordate de profesori psihopedagogi din centrele de resurse.

Fiecare unitate de învăţământ poate hotărî în consiliul profesoral ce plan de învăţământ să aplice în funcţie de tipul şi gradul deficienţei.

Unele unităţi de învăţământ special pot aplica planul de învăţământ al şcolii de masă, însă adaptat. Unităţile de învăţământ special pentru elevii cu deficienţe senzoriale aplică planul de învăţământ al şcolii de masă.

Liceele tehnologice speciale, clasele de liceu şi clasele postliceale speciale sunt organizate după modelul şcolii de masă, conţinut profil specializări. Specific acestor unităţi rămân strategiile, modalităţile şi metodele de predare şi învăţare.

La absolvire, elevii acestor unităţi de învăţământ special susţin examene naţionale la fel ca toţi absolvenţii din învăţământul de masă şi sunt stipulate pentru aceştia facilităţi şi adaptări în metodologiile de organizare şi desfăşurare a examenelor.

Referitor la cifrele avansate cu privire la numărul persoanelor afectate de autism, ministerul nostru colectează date operaţionale referitoare la copii, elevi, tineri cuprinşi într-o formă de învăţământ. Menţionăm că aceste date sunt prelucrate pe baza datelor transmise de fiecare inspectorat şcolar judeţean care, la rândul lui, centralizează datele din unităţile şcolare.

Problematica persoanelor cu TSA face obiectul unei legi în vigoare, respectiv Legea nr.151/2010 privind servicii speciale integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu TSA şi cu tulburări de sănătate mintală asociată.

Normele de aplicare aduc două elemente de noutate, respectiv introducerea ca anexă a celor două tipizate: unu - a certificatului medical de tip A5, care nu a fost standardizat până în prezent; şi al unui model de cerere care, în momentul de faţă, nu a fost aprobat.

După parcurgerea traseului de avizare internă, proiectul de act normativ va fi postat pe site, urmând să parcurgă traseul de avizare.

Totodată a fost constituit un grup de lucru interministerial pe problematica persoanelor cu TSA care a avut mai multe întâlniri în perioada martie 2015-februarie 2016. În urma unor discuţii, au fost identificate nevoi ale persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi tulburări de sănătate mintală asociată şi, în acelaşi timp, grupul interministerial a propus prin fiecare reprezentant al său soluţii pe etape de dezvoltare şi pe fiecare domeniu în parte.

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulţumesc mult, domnule secretar de stat.

Întrebarea dumneavoastră, doamnă, mai are doi respondenţi. Vreau să-i întreb şi să le dau cuvântul.

Domnul secretar de stat Valeriu Nicolae?

Domnul Valeriu Ciolan Nicolae (secretar de stat, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice):

Sărut mâna!

Mulţumesc pentru întrebare.

Noi am mai discutat înainte. O să încerc să fiu scurt, n-o să vă citesc tot răspunsul oficial, că bănuiesc că nu vreţi să-l ascultaţi pe tot.

În principal, deci există posibilitatea de PIN şi noi ne-am bucura foarte mult să colaborăm cât mai bine pe partea aceasta.

Există un PIN dezvoltat de Agenţia Naţională pentru Persoane cu Dizabilităţi, un PIN numit Înfiinţarea şi/sau dezvoltarea de servicii specializate de recuperare destinate copiilor cu dizabilităţi. Programul urmăreşte asigurarea accesului la servicii de recuperare pentru un număr cât mai mare de copii cu dizabilităţi prin înfiinţarea şi/sau dezvoltarea a cel puţin 40 de servicii specializate de recuperare, cu centre de zi de recuperare şi cu echipe mobile pentru copil cu dizabilităţi.

Conform art.96 alin.(1) din Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi, instituţie aflată în subordinea ministerului, poate finanţa sau, după caz, cofinanţa programe de interes naţional care au ca scop integrarea incluziunea socială şi profesională a persoanelor adulte cu handicap, precum şi creşterea calităţii vieţii acestora.

Avem o discuţie, în momentul de faţă, şi cu ANPDCA - Agenţia Naţională pentru Protecţia Copilului pentru un PIN focusat pe această parte.

Ministerul a contribuit activ la desfăşurarea altor demersuri instituţionale, care au vizat problematica persoanelor cu tulburări din spectrul autist, un exemplu în acest sens fiind Grupul de lucru interministerial, al cărui scop principal a fost acela de a dezvolta un document de politică publică necesară monitorizării, aplicării şi respectării legislaţiei destinate persoanelor cu tulburări din spectrul autist.

Având în vedere că soluţiile identificate în cadrul Grupului interministerial privind problematica persoanelor cu TSA şi tulburări de sănătate mintală asociate au fost preluate şi inserate ca măsură în planul operaţional privind implementarea Strategiei naţionale "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilităţi, 2015-2020", care împreună cu strategia aferentă reprezintă documente strategice de politică publică, ce promovează abordarea integrată în ceea ce priveşte furnizarea serviciilor sociale, considerăm că au fost create premisele care să permită diversificarea tipurilor de servicii în funcţie de nevoile identificate ale beneficiarilor.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice va continua să sprijine orice demers menit să vină în întâmpinarea nevoilor acestor copii, în limita competenţelor ce îi revin în această materie, apreciind că un punct de vedere avizat referitor la posibilitatea acoperirii costurilor presupuse de terapiile necesare copiilor cu TSA trebuie exprimat şi asumat de Ministerul Sănătăţii.

Mulţumesc.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul secretar de stat Răzvan Vulcănescu?

Aveţi răspunsul.

Vă mulţumesc.

Doamnă deputat are răspunsul dumneavoastră, vă mulţumesc.

Doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Cristina Nichita:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă mulţumesc pentru răspunsuri.

Să ştiţi că răspunsurile sunt nesatisfăcătoare şi vin să-mi lămurească ceea ce eu ştiu deja. Pentru că sunt iniţiator al formării acestui Grup interministerial de lucru, iar Grupul interministerial de lucru a fost condus de autorităţi, de Autoritatea Naţională pentru Drepturilor Copilului şi Adopţiei şi de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi. Nu am lipsit la nicio dezbatere din acest grup interministerial de lucru. Aşa cum şi dumneavoastră spuneaţi, domnule secretar de stat, am identificat împreună toate nevoile acestei problematici, tulburare de spectru autist, per fiecare sector în parte şi mă refer aici la tot ce ar trebui să facă fiecare minister pentru această problematică şi pentru soluţionare.

Nu am făcut referire în întrebările mele la normele metodologice la Legea autismului. Vedeţi dumneavoastră, fiecare dintre dumneavoastră veniţi şi îmi expuneţi că avem o lege a autismului, o lege a autismului care este din anul 2010, a fost amendată în anul 2013 şi de şase ani de zile aşteaptă cele 90 de zile să fie finalizate normele metodologice la această lege.

Aşa cum bine ştiţi, normele metodologice au fost în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătăţii. Întrebarea mea era în felul următor - şi asta am vorbit cu dumneavoastră, domnule secretar de stat. Aţi spus aşa, când am fost la dumneavoastră şi când eraţi la Secretariatul General al Guvernului, că această problematică ar putea deveni o problemă rezolvată de un program de interes naţional dacă numărul persoanelor diagnosticate cu tulburare de spectru autist este mai mare de 10 mii.

Aşa cum ştiţi, noi nu avem un registru unic care să ne spună numărul exact al persoanelor diagnosticate cu tulburare din spectrul autist, dar, în data de 2 aprilie, Preşedintele Iohannis iese şi spune că în România avem peste 30.000 de persoane diagnosticate cu tulburare de spectru autist. De aici întrebarea mea adresată celor trei ministere responsabile de bunul mers şi de găsirea soluţiilor pentru cele 8000 de familii din România care au acasă un copil, adolescent, adult cu o tulburare din spectrul autist, de aici a venit către dumneavoastră întrebarea mea: cum, şi când, şi dacă va exista posibilitatea, şi dacă există în planul vreunui minister ideea ca politicile pe educaţie, sănătate, protecţie socială să fie puse împreună pentru rezolvarea problematicii acestor 8000 de familii?

Nu mi-aţi dat un răspuns. Voi reveni cu întrebări mai clare asupra acestei problematici şi ceea ce eu aşteptam, da, aştept o asumare de la Guvernul României, indiferent că e vorba de Ministerul Sănătăţii sau că fiecare dintre miniştri îşi asumă această problematică, pentru că eu cred că este o problematică de sănătate naţională. Şi va veni Ministerul Sănătăţii şi îmi va spune da, da, noi spunem că tulburarea de spectru autist e o problemă de sănătate naţională, dar terapia să fie decontată de către Ministerul Muncii. Ministerul Muncii vine şi îmi spune de adultul cu autism. Dar eu ce fac cu terapia, cu decontarea terapiei copilului şi adolescentului cu autism?

După care, tot problematica Ministerului Sănătăţii este screening-ul. Pentru că eu nu mă raportez la cele 8000 de persoane aflate în sistem, diagnosticate deja, mă refer la ce facem mâine ca cei care vor fi diagnosticaţi cu tulburare din spectrul autist, cei care vor intra mâine, poimâine, la anul în sistem să beneficieze de screening pentru a putea fi recuperați. Autismul trebuie să fie diagnosticat la timp şi să intre într-un proces de reabilitare.

Eu vreau să vă spun că în niciun minister nu există o reglementare clară a cum diagnosticăm în timp, cum intră în procesul de recuperare şi ce face statul român pentru persoana diagnosticată cu tulburare din spectrul autist şi familia ei pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii.

E mult de lucru aici şi niciunul dintre dumneavoastră nu mi-aţi dat un răspuns la întrebarea pusă de mine. Doar am aşteptat doar să fie o întrebare simplă. Că, aşa, am şi eu un camion de documente lucrate în ultimii trei ani de Parlament şi în ultimul an de zile împreună cu colegii dumneavoastră din ministere, cu cei de la Colegiul Psihologilor, Centrul Naţional de Sănătate Mintală, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, fiecare cu soluţii venite per fiecare ce trebuie să răspundă şi ce trebuie să facă.

Ce folos? Documente? Eu vreau să văd o asumare.

Or, se vede că nu sunteţi în măsură să-mi daţi un răspuns care să satisfacă nevoile acestor familii pe mâine, pe poimâine sau pe următoarea jumătate de an.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Şi eu vă mulţumesc mult, doamnă deputat.

Domnul deputat Florin Gheorghe, dacă este prezent.

Dacă nu este prezent, îl rog pe domnul secretar de stat să depună răspunsul scris la întrebarea adresată de domnul deputat Florin Gheorghe.

A, e prezent. OK! Vorbeşte la telefon.

Domnule secretar de stat, vă rog, răspunsul.

Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu (subsecretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

Potrivit prevederile art.18ą din Ordonanţa Guvernului nr.18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, prin excepţie de la prevederile art.16 şi 18, în cazul în care la finele repartiţiei candidaţilor promovaţi la concursul de rezidenţiat rămân locuri, posturi de rezident neocupate, Ministerul Sănătăţii poate organiza, pentru ocuparea acestora, o sesiune extraordinară de concurs de rezidenţiat în primul semestru al anului următor.

În consecinţă, în urma desfăşurării acestui concurs pentru domeniul medicină au rămas locuri şi posturi neocupate în centrele universitare Craiova, Cluj-Napoca, Iaşi, Târgu Mureş şi Timişoara. Acestea se vor republica la concursul de rezidenţiat organizat în data de 22 mai 2016 în centrul universitar Târgu Mureş.

Vă mulţumesc.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Şi eu mulţumesc.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi? Nu. Vă mulţumesc mult.

Ultima întrebare adresată de către doamna deputat Ana Birchall Ministerului Fondurilor Europene. Se solicită amânare. Se acceptă amânarea.