Parliamentary debates

Domnul Cătălin Drulă:

Prin urmare, trecem la prezentarea interpelărilor.

Vă reamintesc că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi 3 minute.

Domnul deputat Wiener, de la USR, dacă este prezent? Nu.

Domnul deputat Toma, de la PSD, aveţi 3 interpelări, dar Regulamentul spune că puteţi prezenta una singură, da.

Dacă sunteţi pregătit?

Domnul Ilie Toma:

Da, sunt pregătit.

Domnul Cătălin Drulă:

Şi se pregăteşte doamna Porumboiu, de la POT.

Domnul Ilie Toma:

Sunt pregătit. Nu ştiam pe care s-o aleg să v-o citesc, că fiecare are aceeaşi importanţă, dar, mă rog, o să citesc către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, domnului ministru Darău, şi anume:

Stimate domnule ministru,

Evoluţia tehnologică la nivel internaţional impune un ritm accelerat de modernizare a aparatului administrativ. Recent, state precum Qatar au anunţat obiective extrem de ambiţioase, planificând digitalizarea a 90% din serviciile publice până în anul 2030, cu scopul de a elimina birocraţia şi de a creşte calitatea vieţii.

În acest context global, în care eficienţa statului se măsoară prin accesibilitatea serviciilor de la distanţă, România trebuie să-şi clarifice propria viziune. Deşi avem la dispoziţie fonduri semnificative prin PNRR, cetăţenii se confruntă în continuare cu o administraţie fragmentată şi procese care necesită prezenţa fizică. Este imperativ să ştim dacă obiectivele noastre sunt la fel de curajoase şi, mai ales, dacă avem capacitatea tehnică de a le atinge.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să-mi comunicaţi răspunsul la următoarele întrebări:

- Care este procentul de servicii publice care vor fi digitalizate complet şi care sunt termenele limită?

- Care este stadiul real al "Cloud-ului Guvernamental" şi când vor înceta instituţiile să mai solicite cetăţenilor documente emise de alte entităţi ale statului?

- Ce măsuri se iau pentru ca cetăţenii din zonele defavorizate sau cu competenţe digitale reduse să nu fie excluşi de procesul de digitalizare?

- Cum este protejată infrastructura digitală a statului împotriva atacurilor cibernetice tot mai complexe, având în vedere migrarea masivă a datelor cetăţenilor în mediul online?

- Există un calendar asumat prin eliminarea completă a copiilor fizice după documente oficiale şi a formularelor tipărite în relaţia cetăţenilor şi a operatorilor economici cu ministerul şi autorităţile subordonate?

Vă rog să-mi trimiteţi răspunsul verbal şi în scris.

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Cătălin Drulă:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă este prezentă doamna Porumboiu şi doreşte să susţină interpelarea? Nu.

Domnul deputat Călin-Florin Groza, este prezent?

Se pregăteşte domnul deputat Tudor Ionescu, dacă e prezent. Şi apoi, doamna Simu.

Domnule deputat Groza, aveţi cuvântul.

Domnul Călin-Florin Groza:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea de astăzi se referă la instituirea unor benzi speciale de control în aeroporturile din România pentru copiii sub 7 ani şi persoanele cu dizabilităţi.

Creşterea traficului aerian a generat aglomeraţie în zonele de control din aeroporturi, afectând în special familiile cu copii mici şi persoanele cu dezabilităţi. Procedurile standard pot deveni dificile şi stresante pentru aceste categorii vulnerabile, limitându-le confortul şi mobilitatea.

Consider necesară instituirea unor benzi speciale de control şi un coridor dedicat, clar semnalizat, pentru copiii sub 7 ani şi persoanele cu dezabilităţi, în vederea reducerii timpilor de aşteptare, creşterii accesibilităţii şi alinierii la standardele europene.

În acest context, vă rog să-mi comunicaţi:

- Dacă aveţi în vedere elaborarea unui cadru normativ care să asigure administraţiile aeroportuare să instituie astfel de benzi şi coridoare dedicate.

- Dacă există o analiză privind impactul implementării acestor măsuri la nivelul principalelor aeroporturi din România.

- Ce măsuri concrete intenţionaţi să dispuneţi pentru creşterea accesibilităţii la infrastructura aeroportuară.

Consider că sistemul de transport modern trebuie să asigure condiţii adaptate pentru persoanele vulnerabile, iar această măsură reprezintă un pas necesar în această direcţie.

Vă mulţumesc anticipat.

Călin Groza, deputat de Maramureş.

Domnul Cătălin Drulă:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă este prezent domnul deputat Tudor Ionescu? Nu.

Doamna deputat Aurora-Tasica Simu este prezentă? Nu.

Doamna deputat Monica Ionescu?

(Discuţii la prezidiu cu doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu. Doamna deputat Monica Ionescu vine la tribună.)

Deci doamna deputat Monica Ionescu nu e prezentă, nu?

Domnul Nini-Alexandru Pascalini (din sală):

E la microfon!

Domnul Cătălin Drulă:

Doamna deputat Moş.

Doamna Monica Ionescu (de la tribună):

Sunt prezentă.

Domnul Cătălin Drulă:

A, sunteţi, îmi cer scuze, doamna Ionescu, da?

Vă rog, aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Monica Ionescu:

Da. Mulţumesc.

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului ministru al dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, domnului Cseke Attila.

Obiectul interpelării parlamentare priveşte siguranţa marginilor de drum pe reţeaua de drumuri naţionale.

Domnule ministru,

1. Un număr semnificativ de accidente rutiere grave din România se produc pentru că şoferii ies accidental de pe carosabil şi lovesc şanţuri adânci, capete de pod neprotejate sau obstacole rigide aflate imediat lângă drum. Aceste decese ar fi evitabile dacă drumurile ar fi proiectate corect.

În acest context, vă adresez următoarele întrebări:

Indicaţi actele normative naţionale care asigură transpunerea integrală a cerinţelor Directivei (UE) 2019/1936 în ceea ce priveşte:

- evaluarea riscurilor infrastructuri rutiere;

- limitarea severităţii accidentelor în cazul părăsirii părţii carosabile;

- analiza siguranţei zonelor laterale ale drumurilor.

Şi pentru fiecare situaţie, precizaţi: denumirea actului normativ, numărul şi articolul relevant.

2. De asemenea, vă rog să ne precizaţi dacă există în reglementările tehnice aplicabile drumurilor naţionale, judeţene şi comunale prevederi exprese privind:

- configurarea şanţurilor şi rigolelor astfel încât să nu genereze risc major la părăsirea părţii carosabile?

Răspunsul - da sau nu.

- configurarea şi racordarea diferenţelor de nivel dintre partea carosabilă şi zona laterală a drumului?

Da sau nu.

- obligativitatea utilizării sistemelor de protecţie rutieră în prezenţa capetelor de pod sau a elementelor rigide?

Da sau nu.

Şi, dacă răspunsul este "da", indicaţi actul normativ şi articolul exact.

3. Reglementările în vigoare conţin criterii tehnice privind:

- adâncimea maximă a şanţurilor sau rigolelor?

- panta taluzurilor?

- distanţa minimă faţă de partea carosabilă pentru elementele rigide?

Da sau nu.

Dacă da, indicaţi normativul şi prevederea exactă.

4. A fost realizată o evaluare oficială privind conformitatea normelor naţionale cu bunele practici europene privind proiectarea şi întreţinerea infrastructurii rutiere astfel încât, în cazul erorilor umane previzibile - părăsirea părţii carosabile, de exemplu - să fie limitată severitatea consecinţelor accidentelor?

Da sau nu.

Şi, dacă da, indicaţi documentul şi anul.

Solicit răspunsul să fie concret, cu indicarea actelor normative în vigoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Moş, de la PNL? Nu este.

Doamna deputat Dumitriţa Albu este?

Doamna Dumitriţa Albu (din sală):

Da.

Interpelare, da?

Domnul Cătălin Drulă:

Da.

Revenim, eventual.

Domnul deputat Pîclişan? Nu? Nu.

Domnul deputat Neaţă? Nu.

Domnul deputat Pascalini, aveţi cuvântul.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc frumos.

Interpelarea mea este adresată ministrului sănătăţii, având ca obiect: "Clarificări privind proiectul de lege Pl-x 562/2025 referitor la sancţionarea medicilor pentru exprimări considerate «informaţii false» în spaţiul public".

Domnule ministru,

În urma unei audienţe pe care am avut-o sâmbătă, 21 februarie, în municipiul Bacău, cu reprezentanţi ai Asociaţiei Părinţilor, mi-au fost prezentate îngrijorări serioase cu privire la prevederile proiectului de lege Pl-x 562/2025, care a fost adoptat deja de Senat şi aflat în procedură la Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.

Potrivit formei adoptate de Senat, proiectul prevede posibilitatea sancţionării medicilor, inclusiv cu excluderea din Colegiul Medicilor din România, sancţiune echivalentă cu interzicerea dreptului de liberă practică, în situaţia în care aceştia ar răspândi în spaţiul public aşa-zise "informaţii false sau contrare dovezilor ştiinţifice recunoscute la nivel naţional şi internaţional, care ar putea pune în pericol sănătatea publică".

Din discuţiile purtate, rezultă următoarele temeri legitime:

- formularea este vagă şi susceptibilă de interpretări arbitrare;

- nu există o definiţie clară şi operaţională a noţiunii de "informaţii false" sau "contrare dovezilor ştiinţifice recunoscute";

- există riscul limitării libertăţii de exprimare a medicilor, inclusiv în dezbateri ştiinţifice legitime;

- se poate ajunge la presiuni instituţionale sau politice asupra opiniilor profesionale exprimate în spaţiul public.

De aceea, vă rog să răspundeţi punctual la următoarele întrebări:

- Care este fundamentarea tehnică şi juridică exactă a introducerii unei asemenea sancţiuni extreme - excluderea din profesie - pentru exprimări publice?

- Ce mecanisme obiective şi independente vor stabili dacă o opinie exprimată de un medic este "contrară dovezilor ştiinţifice recunoscute"?

- Există o evaluare de impact privind potenţialele efecte asupra libertăţii academice şi a dezbaterii ştiinţifice?

- Cum se asigură compatibilitatea proiectului cu dispoziţiile constituţionale privind libertatea de exprimare şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului?

- A existat o consultare reală şi transparentă cu organizaţiile profesionale medicale înainte de adoptarea în Senat?

Consider că protejarea sănătăţii publice este un obiectiv legitim şi, bineînţeles, necesar. Totuşi, acesta nu trebuie realizat prin instituirea unor formulări generale şi potenţial abuzive care pot genera autocenzură în rândul cadrelor medicale şi pot afecta încrederea în sistemul sanitar.

În calitate de deputat, am primit numeroase solicitări clare din teritoriu de a analiza cu maximă responsabilitate acest proiect legislativ înainte de votul final în cadrul Camerei Deputaţilor.

Solicit răspuns scris, punctual şi documentat la toate aspectele menţionate.

Vă mulţumesc anticipat.

Nini Pascalini, deputat de Bacău.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Doamna Simona-Elena Macovei Ilie este în sală? Nu.

Domnul deputat Ţiu. Nu.

Domnul deputat Teslariu. Nu.

Domnul deputat Caragaţă? Nici.

Domnul deputat Rigman nu este.

Domnul deputat Rodeanu? Nu.

Domnul deputat Baciu? Nu.

Domnul Popa Maricel? Nu mai este.

Doamna deputat Raisa Enachi.

Aveţi cuvântul.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare adresată ministrului mediului, Buzoianu.

Obiectul interpelării: "Apa - resursă strategică de securitate naţională, concesionată pe termen lung în condiţii de pierderi masive şi tarife în creştere. Cine răspunde?".

Doamnă ministru,

În România se pierde aproape jumătate din apa potabilă pe care o produce, înainte ca aceasta să ajungă la cetăţeni. Nu vorbim despre un produs oarecare, ci despre o resursă strategică, vitală pentru siguranţa naţională. Investim bani publici în captare, tratare, pompare, plătim energie scumpă, plătim fonduri europene cofinanţate din bugetul de stat, iar, la final, românii plătesc în facturi şi apa pe care o consumă şi apa care se pierde. În acelaşi timp, serviciile sunt concesionate pe zeci de ani, tarifele cresc constant, iar statul ne spune că nu poate interveni pentru că piaţa este liberalizată.

Avem, aşadar, o situaţie absurdă: o resursă de securitate naţională - pierderi uriaşe, facturi tot mai mari, dar nicio răspundere clară. Ni se spune că sunt responsabile autorităţile locale. Că tarifele ţin de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilităţi Publice. Că resursa este administrată de Administraţia Naţională Apele Române. Dar strategia, legislaţia, politicile publice şi condiţionalităţile pentru fonduri europene sunt coordonate de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Prin urmare, nu mai vorbim despre competenţe fragmentate, ci despre obligaţia statului de a avea o viziune şi de a proteja interesul public.

Întrebarea esenţială este una simplă: cine răspunde pentru faptul că românii plătesc din ce în ce mai mult pentru un serviciu din care aproape jumătate se pierde?

Vă solicit să ne spuneţi clar:

Pe câţi ani au fost concesionate aceste servicii şi care este logica strategică a acestor durate?

Ce mecanisme are statul când performanţa nu există, dar tarifele cresc?

În cât timp veţi aduce pierderile la nivelul mediei europene şi cine îşi asumă concret această situaţie?

Pentru că apa nu este o marfă obişnuită, apa este o resursă strategică, iar accesul la apă este o chestiune de siguranţă naţională şi de drept al cetăţenilor români.

Aştept un răspuns clar, punctual şi asumat.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Cojocaru? Nu este.

Domnul deputat Coarnă? Nu este.

Doamna deputat Elena-Laura Toader? Nu.

Doamna deputat Vedinaş? Nu.

Doamna deputat Intotero? Nu.

Doamna deputat Doboş? Nu.

Domnul deputat Popovici? Nu.

Doamna deputat Bruynseels? Nu.

Domnul deputat Puşcaşu? Nu.

Doamna deputat Dascălu? Nu.

Doamna deputat Grosu.

Domnul deputat Negrea.

Ciornei? Nu.

Domnul deputat Antonio-Gabi Popescu? Nu.

Doamna deputat Cîmpianu.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Lista e epuizată.

Deci, dacă mai e cineva care...

Doamna Dumitriţa Albu (din sală):

Vreau să mă restrigaţi.

Domnul Cătălin Drulă:

Cum vă numiţi?

Are cuvântul doamna deputat Cîmpianu.

(Discuţii la prezidiu cu doamna deputat Dumitriţa Albu.)

Doamna Andreea-Petronela Cîmpianu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Oana Ţoiu, Ministerul Afacerilor Externe.

Obiectul interpelării: "Situaţia românilor în zonele afectate de conflicte militare din Orientul Mijlociu".

Conflictul armat dintre Israel, Statele Unite ale Americii, Iran s-a extins, prinzând în cadrul său statele aflate în imediata proximitate. Escaladarea acestuia poate duce inclusiv la ameninţarea securităţii europene, având în vedere că în acest moment inclusiv o bază britanică din Cipru a fost lovită de o rachetă iraniană.

De cealaltă parte, a Iranului, se află însă Republica Populară Chineză şi Federaţia Rusă. Declaraţiile Statelor Unite cum că acest conflict va dura până la patru săptămâni reprezintă un motiv real de îngrijorare, mai ales că în zonele afectate, în acest moment, avem, pe lângă cetăţeni români, şi un grup de copii aflaţi acolo în vacanţă, care au nevoie de ajutorul statului român, iar evacuarea acestora trebuie să fie o prioritate absolută.

Din declaraţiile publice, până în acest moment, a eşuat evacuarea lor, deşi se pare că aeroportul din Riad este singurul care mai efectuează zboruri spre Europa.

Aşadar, vă rog, doamnă ministru, în baza dreptului liberului acces la informaţie, să-mi răspundeţi la următoarea interpelare:

- Având în vedere că în zonele de conflict sunt prinşi cetăţeni români, care este strategia de evacuare pusă sau care va fi pusă în aplicare de Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu statul român, şi care sunt protocoalele sau tratatele activate pentru situaţia de criză?

- Va suporta statul român costurile relocării românilor, din Fondul de rezervă al Guvernului, sau, dacă vor trebui cetăţenii însuşi să suporte costurile, cum veţi proceda cu acei români care nu dispun de posibilităţile financiare necesare evacuării zonelor de conflict?

Vă mulţumesc frumos.

Solicit răspuns scris şi oral.

Andreea Cîmpianu, SOS România.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Dumitriţa Albu.

Mai este cineva care doreşte să ia cuvântul după doamna deputat? Nu. Vom închide şedinţa apoi.

Doamna Dumitriţa Albu:

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru de externe, Oana Ţoiu, şi priveşte "Situaţia actuală a activităţii consulare la Consulatul General al României la Bonn".

Stimată doamnă ministru,

În calitate de deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul în afara ţării, vă adresez următoarea interpelare privind situaţia activităţii consulare desfăşurate la Consulatul General al României la Bonn.

În ultima perioadă am primit numeroase sesizări din partea cetăţenilor români din Germania referitoare la dificultăţi majore în obţinerea programărilor consulare, timpi de aşteptare excesivi, precum şi la calitatea serviciilor oferite. Totodată, în spaţiul public, inclusiv pe platformele de recenzii online, instituţia înregistrează un număr semnificativ de evaluări negative, ceea ce afectează încrederea comunităţii în serviciile consolare. Mai mult, există informaţii potrivit cărora anumite persoane sau grupuri ar profita de dificultatea accesării serviciilor consulare la Bonn, oferind contra cost servicii de programare şi transport către Consulatul României din Bruxelles. Această situaţie ridică semne serioase privind accesul echitabil şi transparent la serviciile consulare.

În acest context, vă rog să-mi comunicaţi:

- dacă Ministerul Afacerilor Externe este la curent cu situaţia semnalată privind activitatea Consulatului General al României la Bonn;

- ce măsuri concrete au fost luate sau urmează să fie luate pentru îmbunătăţirea accesului la servicii consulare şi reducerea timpilor de aşteptare;

- dacă există o analiză internă privind posibile practici speculative legate de intermedierea programărilor consulare;

- dacă se are în vedere suplimentarea personalului consular sau reorganizarea activităţii pentru a răspunde eficient nevoilor comunităţii româneşti din zonă.

Consider că asigurarea unor servicii consulare eficiente, accesibile şi transparente reprezintă o obligaţie fundamentală a statului român faţă de cetăţenii săi din afara graniţelor.

Vă rog să-mi transmiteţi un răspuns scris în termenul legal prevăzut.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Având în vedere că nu mai este niciun deputat care doreşte să prezinte interpelarea adresată Guvernului, şedinţa este închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.28.