Parliamentary debates

Domnul Gheorghe Nacov:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Recent, am acordat un interviu, în cadrul căruia am fost întrebat despre drepturile minorităţilor naţionale în România. Răspunsul meu a început cu faptul că în ţara noastră limbile minorităţilor naţionale au sărbători oficiale, instituite prin lege. Câte ţări se mai pot lăuda cu un asemenea sistem de protecţie a minorităţilor naţionale?

Ziua de 24 Mai se sărbătoreşte în Bulgaria drept Ziua Scrierii, Educaţiei şi Culturii Slave, sărbătoarea literelor chirilice.

Deşi bulgarii bănăţeni reprezentăm unica comunitate bulgară din lume care utilizează alfabetul latin, am ales drept patroni ai liceului nostru din Dudeştii Vechi pe cei doi sfinţi, autorii alfabetului glagolitic, adaptat ulterior în cel chirilic de către Sfântul Kliment din Ohrid.

Doresc să reamintesc tuturor că prima normă literară a limbii bulgare a fost adoptată la Vinga, astăzi în judeţul Arad, în Banat, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, concepută de învăţătorii Leopold Kossilkov şi Joszef Rill. Bulgarii bănăţeni - ne considerăm cei mai bogaţi, din acest punct de vedere, întrucât folosim atât alfabetul latin pentru dialectul bănăţean al limbii bulgare, cât şi scrierea chirilică pentru limba bulgară literară.

România şi românii au jucat permanent un rol important, de-a lungul istoriei, pentru tot ce înseamnă bulgar. Fie că a fost un loc de refugiu în vremuri de restrişte, fie că au asigurat locul din care s-a desfăşurat Revoluţia bulgară, fie că astăzi numim acest loc devenit a doua casă "Acasă".

Pentru toate acestea, mulţumim lui Dumnezeu, României, conaţionalilor români şi Bulgariei.

Ваше Превъзходителство, съпи сънародници, Честит Празник на Буквите и на Българския Език! (Excelenţa Voastră, dragi conaţionali, vă felicit cu ocazia Sărbătorii Literelor şi a Limbii Bulgare! - limba bulgară literară)

Drágji balgare ud Banáta, vu puzdrávem sas prelegata na Dene na Balgarscija Jazić! (Dragi bulgari din Banat, vă felicit cu ocazia Zilei Limbii Bulgare!).

Vă mulţumesc, români!

Îţi mulţumim, România! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumim.

Pe procedură, domnul deputat Florea Gabriel-Florinel, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Gabriel-Florinel Florea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Cu acordul dumneavoastră o să spun câteva vorbe despre Ziua Limbii Bulgare. Se poate? Un minut.

Excelenţa Voastră, domnule ambasador,

Stimaţi oaspeţi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu prilejul Zilei Limbii Bulgare, transmit un mesaj de respect şi de apreciere pentru toţi cei care sărbătoresc această zi cu o semnificaţie culturală profundă. Limba bulgară poartă istoria, memoria, tradiţiile şi identitatea unui popor care a avut o contribuţie importantă la cultura întregii regiuni balcanice.

România şi Bulgaria sunt legate prin istorie, prin cultură, prin Marea Neagră, prin Dunăre şi mai ales prin respect reciproc.

De-a lungul timpului, popoarele noastre au demonstrat că buna vecinătate şi colaborare sunt mai puternice decât orice diferenţă.

Cu ocazia Zilei Limbii Bulgare, cred că este important să vorbim nu doar despre trecut, ci şi despre viitor. De aceea, cred, cu tărie, că viitorul ţărilor noastre trebuie construit prin mai multă colectivitate, mai multe investiţii comune şi mai multe proiecte care unesc comunităţile de pe ambele maluri ale Dunării.

Istoria ne-a aşezat unii lângă alţii, cultura ne-a apropiat. Acum, este datoria noastră să construim mai departe, cu respect, cu viziune şi cu încredere.

Transmit tuturor cetăţenilor bulgari şi comunităţii bulgare din România un sincer la mulţi ani, cu dorinţa ca prietenia dintre ţările noastre să rămână una solidă, bazată pe respect, pace şi cooperare.

Chestit Den na bŭlgarskiya ezik!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Tot pe procedură, domnul deputat Ciornei Daniel-Cătălin, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Eu, Daniel Ciornei, parlamentar ales de cetăţeni români de origine maghiară, romi, ucraineni, cer, în numele lor, ca ministrul demisionar al UDMR, de la cultură, să-şi ceară scuze public tuturor cetăţenilor români. (Aplauze.) Dacă nu are curajul să o facă, poate un lider de la UDMR să facă asta, de aici, de la Parlamentul României. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Colegul nostru, ministrul culturii, care a avut, într-adevăr, un discurs care era neadecvat, şi-a dat demisia şi şi-a cerut scuze.

Totodată, este foarte important să remarcăm că a fost vorba de un kompromat foarte clar, în care domnul Demeter András, la momentul respectiv, conducând radioul public, a făcut ceea ce mulţi nici înainte, nici după nu au făcut, şi anume, a salvat Radioul Chişinău, care emitea în limba română de la o cumpărare rusească. Şi pentru asta ar fi trebuit dumneavoastră să ieşiţi şi să-i mulţumiţi.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Pe procedură, domnul deputat Ungureanu Emanuel-Dumitru.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

În calitate de "român verde", ca mulţi din stânga sălii, vă spun că ceea ce i s-a întâmplat domnului ministru al culturii este specific unei operaţiuni securiste, (Vociferări) în condiţiile în care acesta, prin acea înjurătură pe care toţi o dezavuăm, pentru că voi nu înjuraţi, voi vorbiţi foarte frumos şi doar spuneţi - unii dintre voi, de aici, din faţă - că ar fi bine ca acele femei care nu vă plac, să fie violate, ca să citez un mare lider de la AUR.

Deci, domnul Demeter a fost demis pentru că i s-a scos din context o înjurătură. Dar el nu şi-a vândut ţara, aşa cum şi-au vândut-o unii patrioţi care n-au fost de acord să doborâm dronele care ar putea să ne omoare copiii. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Verginia Vedinaş, Grupul parlamentar SOS România. Tot pe procedură.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte şi dragi colegi,

Eu am ieşit să spun câteva lucruri, impresionată fiind de scuzele pe care le-a cerut colegul nostru, reprezentant al UDMR, cu privire la conduita fostului ministru al culturii.

Am vrut să precizez în faţa dumneavoastră că scuzele nu iartă păcatele, nu iartă greşelile abominabile. Scuzele nu iartă umilinţa poporului român, care provine de la cine? De la un demnitar al statului, un demnitar care, dacă ne aducem aminte, prin anii 1990, a avut ceva probleme cu legea, din cauza unor alte atitudini pe care le-a avut, de acea dată, faţă de simbolul identităţii naţionale, steagul României.

Mă gândesc acum că, fiind la a doua greşeală, probabil că urmează o altă promovare, la fel de extraordinară cum a fost cea care a succedat evenimentelor din 1990.

Ce vreau să spun, printre rânduri, este că e păcat că se întâmplă astfel de lucruri. S-a vorbit aici despre minorităţile naţionale. Nu cred că este popor în Europa - şi v-o spune un om care a studiat toate reglementările din Uniunea Europeană - care să aibă o legislaţie mai benefică, mai generoasă pentru reprezentanţii minorităţilor naţionale decât România.

Aşa că, îi rugăm pe cei care convieţuiesc cu noi, de secole, să ne respecte, aşa cum îi respectăm şi noi pe ei.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Înainte de a intra în ordinea de zi, daţi-mi voie să spunem la mulţi ani colegei noastre Cristina-Irina Butură, Grupul parlamentar AUR.

La mulţi ani, stimată colegă, să fiţi sănătoasă! (Aplauze.)