Parliamentary debates

Doamna Norica Nicolai:

Domnule Calimente, aveţi cuvântul pentru a prezenta raportul celor două comisii cu privire la Strategia Naţională de Apărarea Ţării.

Vă anunţ că domnul general Degeratu, din partea Administraţiei Prezidenţiale, ne stă la dispoziţie pentru a răspunde eventualelor intervenţii ale dumneavoastră.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihăiţă Calimente:

În conformitate cu competenţele ce ne revin, comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Camerei Deputaţilor şi Senatului au fost sesizate pentru a Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în anul 2007 în vederea prezentării şi aprobării acestuia de către Parlamentul României.

În urma analizei raportului prezentat, comisiile au concluzionat că, în anul 2007, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi-a axat eforturile pe continuarea modernizării domeniului securităţii naţionale pentru o mai bună coordonare naţională a instituţiilor şi asigurarea integrării în funcţionare în sistemele de securitate din care România face parte.

Eforturile s-au focalizat asupra structurilor, normelor, relaţiilor, misiunilor, instruirii şi resurselor sistemului, cu stricta respectare a principiilor democratice, eficienţei, transparenţei şi nonpartizanatului politic.

Pe baza prevederilor Constituţiei şi a legilor în vigoare, atât în cadrul celor 7 şedinţe desfăşurate în cursul anului 2007, cât şi în intervalele dintre acestea, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a acţionat pentru îndeplinirea obiectivelor cuprinse în strategia de securitate naţională cu predilecţie asupra transformării şi impulsionării procesului de modernizare în domeniile apărării şi ordinii publice şi al activităţii de informaţii, contrainformaţii şi de securitate.

În cadrul şedinţelor Consiliului, au fost analizate concepţii şi strategii, planuri de activitate, rapoarte, informări, proiecte de legi, regulamente şi alte acte normative, hotărârile adoptate fiind obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. În acest context, în anul 2007, au fost adoptate 174 de hotărâri care au fost îndeplinite sau care sunt în curs de realizare.

Pentru prezentarea în detaliu a activităţii desfăşurate, raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a fost structurat în 10 capitole care se referă la coordonarea activităţii instituţiilor sistemului de securitate naţională pentru consolidarea statului român în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, activităţi de apărare şi ordine publică, coordonarea unitară a activităţii de informaţii şi contrainformaţii de securitate, activitatea de avizare a proiectelor de acte normative, asigurarea resurselor şi infrastructurii necesare apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, pregătirea economiei şi rezervele de mobilizare pentru apărare, protecţia informaţiilor clasificate naţionale, NATO, U.E., precum şi a celor care fac obiectul acordurilor internaţionale, gestionarea urgenţelor civile, asigurarea securităţii energetice, structura de forţe şi de personal în armata României, precum şi unele aspecte privind protecţia socială a militarilor.

În urma analizei, comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au avizat favorabil raportul comun privind activitatea desfăşurată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în anul 2007 şi au hotărât să-l supună spre examinare şi aprobare plenului Parlamentului, în conformitate cu prevederile art.65 alin.(2) lit.g) din Constituţia României, republicată.

Doamna Norica Nicolai:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vă consult dacă doriţi să interveniţi pe marginea raportului prezentat.

Domnul Dumitriu.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Stimaţi colegi,

Sigur că încheierea unui mandat este un motiv pentru a trece cu uşurinţă peste rapoarte, cum ar fi cel al CSAT-ului. Dar, dacă dumneavoastră aţi înţeles că CSAT-ul ne-a reprezentat interesele şi s-a implicat în problemele majore de apărare şi securitate a ţării, eu cred că am înţeles un pic greşit.

Bunăoară, acum câteva luni, a existat o interceptare telefonică între un procuror şi un terorist. Din interceptarea respectivă reieşea că şeful suprem al CSAT-ului ar putea fi asimilat cu un personaj din acea interceptare. Un distins şi un prea priceput senator a adresat o întrebare, pentru a lămuri cazul. Este oare respectivul, profesor parcă, nu? E un cuvânt la modă. Este oare unul şi acelaşi cu respectivul înalt personaj politic? Nici un răspuns.

Acum câteva săptămâni, a apărut o declaraţie, de data aceasta, publicată de presă, a respectivului terorist în care personajul politic respectiv este nominalizat, nu mai e nici un dubiu din acest punct de vedere. Oare s-a discutat în CSAT ipoteza ca un superînalt personaj politic să facă parte din acest organism? Şi cum contribuie relaţiile acestuia cu teroriştii la apărarea ţării? Stau şi mă întreb.

În al doilea rând, în timpul prestigiosului for NATO desfăşurat pe teritoriul României, eu am pus problema în scris, am adresat o scrisoare deschisă în legătură cu temele pe care delegaţia României urma să le abordeze la summit-ul NATO şi dacă această tematică a fost dezbătută şi în CSAT, mai bine zis, întrebam ce caută soldaţii noştri într-un război care se dovedeşte că ar fi fost început pe baze ireale, să le spunem, ca să nu spunem interesate într-o direcţie, contrar adevărului, pe cine reprezintă ei acolo şi, în fond, care este până la urmă interesul României acolo.

Scuzaţi-mă, poate nu am o părere asemănătoare cu a majorităţii. Dar reprezint o mulţime de cetăţeni care au acelaşi punct de vedere. Nu mă refer numai la cei NATO-sceptici, să le spunem, dar la foarte mulţi oameni care, ca şi mine, au zis, da, domnule, e bine să intrăm în NATO, iniţial, ulterior văzând că avantajele mai mult nu există. Oameni care, pur şi simplu, au fost ignoraţi nu numai de reprezentanţii noştri la NATO, dar în primul rând de CSAT sunt ignoraţi, şi această tematică care interesează pe foarte multă lume şi provoacă foarte multe întrebări, inclusiv cu privire la cheltuirea banilor României, şi nu s-a ajuns ca aceste întrebări să se pună în cadrul sau după summit-ul NATO.

De aceea, cred că nu ştiu dacă e bine să trecem aşa de uşor peste aceste rapoarte CSAT, indiferent câte probleme mai neortodoxe ni s-ar putea pune.

Vă mulţumesc.

Acum înţeleg de ce intelectualul care se adresează cu "mă" în Parlamentul României a avut atât de mult succes ca ministru de externe! (Se referă la domnul senator Adrian Mihai Cioroianu.)

Vă mulţumesc.

Doamna Norica Nicolai (de la tribună):

Sigur, fără îndoială că strategia de securitate a ţării este deosebit de actuală astăzi când atacurile de securitate vulnerabilizează România, dar sunt total asimetrice, pentru că ele vin din fragilitatea competenţei şi fragilitatea moralei unora care sunt aşezaţi de Constituţie şi de lege să apere securitatea naţională, dar nu mă pot abţine să nu dau un răspuns la ceea ce domnul coleg deputat comenta aici, am primit un răspuns la întrebarea mea, din nefericire pentru România mi l-a dat Omar Haissam şi nu cine ar fi trebuit să mi-l dea.

Aşa că, stimaţi colegi, instituţiile au şi ele oamenii pe care-i merită şi păcat, că România şi instituţiile sale ar merita mai mult. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc. Am luat act de prezentarea şi dezbaterea raportului.

Întrucât nu mai avem nimic la ordinea de zi, declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,00.