|
Doamna Denisa Oana Pătraşcu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. În România, munca copiilor şi în general implicarea acestora în activităţi economice constituie o problemă socială cu rădăcini economice care afectează în egală măsură toate grupurile etnice, regăsindu-se în toate zonele geografice ale ţării. Conform legislaţiei din ţara noastră, capacitatea fizică şi intelectuală a tânărului pentru a se încadra în muncă se recunoaşte pe deplin la împlinire a vârstei de 16 ani. Codul muncii stabileşte totuşi o excepţie de la această regulă, prin care se prevede că, pe baza unui acord scris al părinţilor, tânărul se pote încadra în muncă la împlinirea vârstei de 15 ani. Atât studiile naţionale, cât şi cele concentrate pe anumite grupuri, indică faptul că numărul tinerilor şi al copiilor implicaţi în cele mai grave forme de muncă a crescut şi este în creştere. Sunt întâlnite tot mai des cazuri de muncă ale tinerilor la persoane fizice, persoane fizice autorizate sau societăţi comerciale. Lipsa unei educaţii civice, situaţia materială precară, absenţa de supraveghere sau de interes părintesc, precum şi abandonul sunt o mare parte din motivele care împing tinerii să presteze activităţi de genul acelora care le pot pune serios în pericol sănătatea şi integritatea fizică şi intelectuală. Înfiinţată în anul 2000, Inspecţia muncii este singura instituţie abilitată legal să desfăşoare acţiuni de control pentru identificarea şi sancţionarea angajatorilor care practică munca fără forme legale. Conştientizând amploarea fenomenului de muncă la negru şi consecinţele negative ale acestuia, această instituţie a declanşat încă din 2001 o campanie naţională privind identificarea şi combaterea cazurilor de muncă fără forme legale. Potrivit indicatorilor pe care-i avem, în perioada 2006-2008, până în august, observăm că numărul angajatorilor sancţionaţi pentru folosirea forţei de muncă fără forme legale a scăzut. Astfel, din 2007, de la 7.940 la 5.588 în anul 2008. Aceste cazuri au fost identificate în principal în domeniile de construcţii, confecţii, textile şi îmbrăcăminte, agricultură, prelucrarea lemnului, panificaţie, activităţi de supermarket, comerţ şi în domeniul serviciilor. De exemplu, spălătorii, service auto, pază şi protecţie, precum şi în zona de frizerii şi coafură. În general, măsurile care au fost dispuse în urma acestor controale au fost întocmirea contractelor individuale de muncă pentru persoane cu vârste mai mari de 15 ani, respectarea prevederilor de protecţie socială referitoare la condiţiile de lucru, programul de lucru şi timpul de odihnă al tinerilor sub 18 ani. De asemenea, inspectoratele teritoriale de muncă au adus la cunoştinţa părinţilor prevederile legale care interzic angajarea în muncă a minorilor sub 15 ani. prin afişarea acestora la sediile inspectoratelor teritoriale de muncă, au pus la dispoziţia agenţilor economici materiale informative privind problematica muncii copilului şi efectele asupra dezvoltării fizice şi psihice a acestuia, au mediatizat pe posturile de televiziune şi în presa locală campania privind eliminarea muncii copilului şi a obiectivelor acestora. Vă mulţumesc.
|