Parliamentary debates

Domnul Ioan Mircea Paşcu:

Cea de a doua scrisoare.

"Stimate domnule preşedinte,

România este angajată cu forţe şi mijloace în procesul de stabilizare a situaţiei şi menţinere a păcii în Balcani, demonstrând prin aceasta că este un factor de stabilitate şi un furnizor de securitate în regiune.

În acest context, cooperarea Ministerului Apărării Naţionale cu Alianţa Nord-Atlantincă în domeniul informaţiilor militare a evidenţiat capabilităţile, oportunitatea şi eficienţa îndeplinirii unor misiuni specifice în cadrul acţiunilor militare internaţionale.

Ca urmare, structurile de conducere ale Alianţei Nord-Atlantice au fost de acord şi au sugerat Părţii române să-şi extindă participarea la misiunile de menţinere a păcii în regiunea Balcanilor, în domeniul informaţiilor militare.

În temeiul art.5 alin.1 din Legea nr. 45/1994 privind apărarea naţională, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2000 aprobată prin Legea nr. 398 din 10 iulie 2001, vă solicit să supuneţi aprobării Parlamentului participarea României la misiunile de menţinere a păcii în Balcani, cu următoarele forţe şi mijloace din Ministerul Apărării Naţionale.

1. În cadrul SFOR, participarea cu un punct mobil C.4.I., în cooperare cu NATO, în cadrul Contingentului româno-olandez, cu echipamentul şi tehnica aferentă, în total două autospeciale de cercetare electronică şi o autospecială de legătură, precum şi echipajele formate din 13 ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri şi cu ofiţeri specializaţi în domeniul C.4.I., integraţi în structurile alianţei.

2. În cadrul KFOR, constituirea în Kosovo a unui RONIC (Romanien National Inteligent Cel – deci celulă de informaţii românească) pentru sprijinirea contingentului româno-belgian.

B. Participarea cu două avioane fără pilot.

A fost exprimată disponibilitatea către NATO.

3. În Macedonia, participarea cu un element mobil C.4.I. cu acordul şi în cooperare cu NATO, cu echipamentul şi tehnica militară aferente, în total două autospeciale de cercetare electronică, o autospecială de legătură, precum şi echipajele formate din 13 ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri.

Legătura se va asigura printr-un terminal satelit şi prin radio.

Angajarea elementului C.4.I. la misiune se poate realiza imediat ce se primeşte acordul NATO şi se aprobă Planul de cooperasre cu KFOR.

Finanţarea participării acestei misiuni se va asigura prin hotărâri ale Guvernului României".

Semnat, în ambele cazuri, "Preşedintele României, Ion Iliescu".

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiilor pentru apărare, domnul senator Nicolaescu.

V-aş ruga, distinse domnule preşedinte, să prezentaţi, tot aşa, ambele rapoarte şi dezbaterile vor fi separate.

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

"Raport comun privind solicitarea Preşedintelui României adresată celor două Camere ale Parlamentului pentru a aproba în cadrul rezervei strategice a Forţei de stabilizare din Bosnia-Herţegovina şi a Forţei multinaţionale de menţinere a păcii din Kosovo înlocuirea unor unităţi militare cu altele.

Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au fost sesizate de către Birourile permanente prin adresele nr. 8 din 31.X.2001 şi respectiv nr. 1555 din 31.X.2001.

Spre a analiza solicitarea Preşedintelui României, adresată Parlamentului, pentru a aproba înlocuirea în cadrul participării României la misiunile SFOR şi KFOR a Batalionului 26 Infanterie Neagoe Basarab cu Batalionul 2 Infanterie Călugăreni, iar, ulterior, periodic, în funcţie de necesităţile de pregătire şi pe baza consultării cu NATO, schimbarea unităţii să se realizeze prin decizia ministrului apărării naţionale, acest demers notificându-se la organismele internaţionale.

Finanţarea activităţilor legate de pregătirea, operaţionalizarea şi participarea la misiuni în teatrul de operaţii revine Părţii române, anual fiind emisă o hotărâre a Guvernului.

Din conţinutul Scrisorii Preşedintelui României se desprind următoarele aspecte: în baza aprobărilor Parlamentului României, ea contribuie la constituirea rezervei strategice a Forţei de stabilizare din Bosnia-Herţegovina şi a Forţei multinaţionale de menţinere a păcii din Kosovo, cu un batalion de infanterie format din 400 de militari şi două avioane transport C.130 Hercules, care acţionează la chemare.

Având în vedere obiectivele stabilite în procesul de restructurare şi modernizare a Armatei, în perspectiva aderării ţării noastre la Alianţa Nord-Atlantică, se impune pregătirea la nivelul standardelor occidentale a tuturor structurilor militare oferite de România pentru operaţiuni NATO.

Includerea în cadrul rezervei strategice a Forţei de stabilizare din Bosnia-Herţegovina şi a Forţei multinaţionale de menţinere a păcii din Kosovo, prin rotaţie a celorlalte unităţi nominalizate pentru operaţiuni în sprijinul păcii ar constitui o oportunitate în realizarea acestui deziderat.

Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au analizat solicitarea Preşedintelui României şi au constatat că aceasta respectă prevederile art.5 alin.1 din Legea apărării naţionale a României, nr. 45 din 1994, modificată prin Ordonanţa de urgenţă nr. 13 din 2000, aprobată prin Legea nr. 398 din 10 iulie 2001.

Cu majoritatea de voturi pentru, comisiile au avizat favorabil solicitarea Preşedintelui României şi au hotărât să supună spre dezbatere şi aprobarea plenului Parlamentului proiectul de hotărâre anexat".

"Raport comun privind solicitarea Preşedintelui României adresată celor două Camere ale Parlamentului pentru a aproba extinderea participării României la misiunile de menţinere a păcii în Regiunea Balcanilor în domeniul informaţiilor militare.

Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au fost sesizate de către Birourile permanente prin adresele nr. 7 din 31.X.2001 şi respectiv 1554 din 31.X.2001, spre a analiza solicitarea Preşedintelui României adresată Parlamentului pentru a aproba extinderea participării României la misiunile de menţinere a păcii în Regiunea Balcanilor în domeniul informaţiilor militare, după cum urmează: în cadrul SFOR, participarea cu un punct mobil C.4.I. în cooperare cu NATO, în cadrul Contingentului româno-olandez cu echipamentul şi tehnica aferente, în total două autospeciale de cercetare electronică şi o autospecială de legătură, precum şi echipajele formate din 13 ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri specializaţi în domeniul C.4.I. integraţi în structurile alianţei, în cadrul KFOR.

2. A. Constituirea în Kosovo a unui RONIC spre sprijinirea Contingentului româno-belgian.

B. Participarea cu două avioane fără pilot. A fost exprimată disponibilitatea către NATO.

3. În Macedonia, participarea cu un punct mobil C.4.I. cu acordul şi în cooperare cu NATO, cu echipamentul şi tehnica militară aferente, în total două autospeciale de cercetare electronică, o autospecială de legătură, precum şi echipajele formate din 13 ofiţeri, maiştri militari şi subofiţeri. Legătura se va asigura printr-un terminal satelit şi prin radio.

Angajarea punctului mobil C.4.I. la misiuni se poate realiza imediat ce se primeşte acordul în NATO şi se aprobă Planul de cooperare cu KFOR.

Finanţarea participării la aceste misiuni se va asigura prin hotărâre a Guvernului României.

Din Scrisoarea Preşedintelui României se desprind următoarele aspecte: România este asigurată, este angajată cu forţe şi mijloace în procesul de stabilizare a situaţiei şi menţinerea păcii în Balcani, demonstrând prin aceasta că este un factor de stabilitate şi un furnizor de securitate în regiune.

În acest context, cooperarea Ministerului Apărării Naţionale cu Alianţa Nord-Atlantică în domeniul informaţiilor militare a evidenţiat capabilităţile, oportunitatea şi eficienţa îndeplinirii unor misiuni specifice în cadrul acţiunilor militare internaţionale.

Ca urmare, structurile de conducere a Alianţei Nord-Atlantice au fost de acord şi au sugerat Părţii române să-şi extindă participarea la misiunile de menţinere a păcii în Regiunea Balcanilor în domeniul informaţiilor militare.

Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au analizat solicitarea Preşedintelui României şi au constatat că aceasta respectă prevederile art.5 alin.1 din Legea apărării naţionale a României, nr. 45 din 1994, modificată prin Ordonanţa de urgenţă nr. 13/2000 aprobată prin Legea nr. 398 din 10 iulie 2001.

Cu majoritatea de voturi pentru, comisiile au avizat favorabil solicitarea Preşedintelui României şi au hotărât să supună spre dezbatere şi aprobarea plenului Parlamentului proiectul de hotărâre anexat".

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Trecem la dezbaterea hotărârilor în ordinea care v-au fost prezentate.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Domnule preşedinte,

Vă rog, o problemă de procedură.

Domnul Valer Dorneanu:

Vreţi o chestiune de procedură?

Poftiţi.

Vă rog să vă exprimaţi la microfon.

Domnul Marcu Tudor:

Vreau să vă rog înainte, cerându-vă scuze pentru starea mea fizică nu chiar deosebită, că nu trebuie să vă îndoiţi nici o clipă de dorinţa noastră de a vota favorabil aceste cereri ale organismelor internaţionale şi nici de dorinţa de a face chiar mai mult decât atât, să solicităm noi prezenţa în diferite acţiuni atât a oamenilor, cât şi a tehnicii militare.

Suntem întru totul de acord că este necesar, ba chiar trebuie să extindem acest necesar, dar problema de principiu pe care vreau s-o propun şi care este şi de procedură, eventual, dacă vreţi s-o consideraţi astfel, este următoarea: dacă suntem întru totul de acord cu solicitările Preşedintelui Iliescu şi am votat ca atare în Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, nu putem fi de acord, însă, cu delegarea de competenţe ale Preşedintelui ţării şi cu aprobarea Parlamentului către ministrul apărării, indiferent cine este acesta.

Ca atare, înlocuirea acestor efective făcută numai cu aprobarea ministrului apărării şi fără ştirea Parlamentului şi fără încunoştinţarea Preşedintelui şi cu aprobarea lui, scrisoarea, aşa cum s-a făcut până acum, dovadă chiar aceasta, nu putem fi de acord.

Ca atare, suntem întru totul de acord cu votul favorabil pentru scrisoarea a doua şi pentru prima scrisoare, cu excepţia delegării necorecte de către Parlament a unuia dintre atributele lui. Nu se pot face asemenea delegări.

Cu tot respectul cuvenit, la prima scrisoare ne vom abţine.

Vă mulţumesc şi cred că trebuie să treceţi direct la vot, pentru că discuţia pe articole este inutilă.