Parliamentary debates

Doamna Roberta Alma Anastase:

În continuare, intrăm în secţiunea de dezbateri susţinute de grupurile parlamentare. Primul intervenient, din partea Grupului parlamentar al PD-L, sunt eu. (Coboară la tribună.)

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă adresez astăzi dumneavoastră atât în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, dar în primul rând de parlamentar. Şi ştiu, ca fiecare dintre dumneavoastră, că ochii tuturor românilor sunt aţintiţi asupra noastră.

Românii aşteaptă de la noi un mesaj simplu, dar în acelaşi timp un mesaj foarte important. Aşteaptă de la noi să le spunem că anul 2010 va fi anul ieşirii din criză şi al relansării economice. Şi tot românii vor să vadă că acest mesaj va fi pus în practică.

Eu sunt convinsă că vom da un mesaj de încredere românilor dacă vom tempera conflictele politice şi dacă vom urmări agenda de priorităţi ale cetăţenilor.

Îi mulţumesc primului-ministru pentru prezenţa sa astăzi în plenul Camerei Deputaţilor. Este un demers pe care dumnealui l-a făcut corect instituţional şi este un demers sănătos pentru relaţia dintre Parlament şi Guvern.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Agenda de priorităţi a Parlamentului trebuie să fie agenda de priorităţi a românilor, o agendă care, cu siguranţă, cuprinde reforma instituţiilor statului şi modernizarea acestora.

Primul punct pe agenda cetăţenilor - şi sunt convinsă că va fi un punct prioritar al agendei Parlamentului - se referă la Parlamentul unicameral şi reducerea numărului de parlamentari.

Românii ne-au spus clar şi răspicat pe 22 noiembrie, la referendum, că vor un Parlament reformat, eficient şi care cheltuieşte mai puţin din banii contribuabilului. Peste 70% dintre români au spus că vor un Parlament cu o singură cameră şi cu maximum 300 de parlamentari. Avem datoria să punem în practică voinţa românilor. De aceea, în această sesiune trebuie să înceapă lucrările Comisiei pentru revizuirea Constituţiei. Mai mult, trebuie să adoptăm o lege care să consfinţească numărul de parlamentari la maxim 300, aşa cum românii ne-au arătat, prin vot, că vor.

În al doilea rând, pe agenda de priorităţi legislative pentru această sesiune trebuie să se afle legi din domeniul economic. Nu vreau să mă refer la toate. Aş vrea doar să punctez doar două dintre ele: este vorba de Legea responsabilităţii fiscale şi de sistemul unitar al pensiilor.

Nu intru în detalii, dar ambele legi trebuie, sunt convinsă, să le privim fără patimi politice şi este necesar să existe o dezbatere reală, constructivă, pentru ca aceste două legi să fie adoptate cât mai rapid. Vă amintesc că în joc este şi capacitatea României de a-şi respecta angajamentele în raport cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană.

Şi aş mai puncta o restanţă a noastră, ca parlamentari. Este vorba de pensiile parlamentarilor. Este un angajament pe care îl avem şi sunt convinsă că această etapă odată depăşită va înlătura o barieră importantă aflată în mod artificial între noi şi cetăţeni.

În al treilea rând, trebuie urgentate lucrările comisiilor pentru codurile de procedură civilă şi penală. Adoptarea codurilor a fost o recomandare expresă în raportul pe justiţie al Comisiei Europene.

Vă pot spune că am avut deja o discuţie cu preşedintele Comisiei juridice, cu domnul Daniel Buda, cu privire la Codul de procedură civilă, activitate pe care o coordonează chiar dumnealui. Stadiul în care se află parlamentarii aflaţi în analiza modificărilor la Codul de procedură civilă este unul avansat. Voi avea o discuţie şi cu domnul Victor Ponta pe Codul de procedură penală şi am toată disponibilitatea, aşa cum s-a exprimat domnul Daniel Buda, ca în momentul în care Codul de procedură civilă este finalizat, domnul Ponta să primească sprijinul domnului Daniel Buda pentru finalizarea Codului de procedură penală.

Românii îşi doresc să trăiască într-o ţară în care legea este dreaptă şi se aplică drept pentru toţi. De aceea, cred că eforturile pentru ca aceste coduri să fie adoptate trebuie făcute imediat şi la un nivel maxim.

Nu în ultimul rând, un legislativ puternic este un legislativ cu proceduri clare, cu standarde parlamentare, un legislativ care produce uşor legi clare pentru cetăţeni. Aş mai adăuga un lucru: faptul că un legislativ puternic este un legislativ deschis către cetăţeni şi un legislativ transparent.

Este momentul, poate, din acest punct de vedere, să începem discuţiile cu calm şi constructiv, pentru un nou regulament sau pentru revizuirea regulamentului existent.

Sunt convinsă că, luând acest demers în paşi şi cu toată deschiderea de care suntem capabili cu toţii, vom avea în cel mai scurt timp un document solid pentru funcţionarea pe termen lung a Camerei Deputaţilor.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Am încercat să adaug câteva lucruri la cele spuse de primul-ministru şi am credinţa că vom lăsa deoparte disensiunile dintre noi şi vom acţiona împreună pentru a îndeplini această agendă de priorităţi legislative, pentru că, nu-i aşa, priorităţile care sunt ale românilor sunt şi priorităţile Parlamentului.

Vă mulţumesc. (Îşi reia locul la prezidiu.)

Din partea Alianţei politice PSD+PC, domnul Cristian Dumitrescu.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am să am o rugăminte: după nouă minute, domnul secretar să mă atenţioneze că vreau să mă opresc. Aşa cum n-aţi procedat dumneavoastră cu domnul prim-ministru care a vorbit o oră şi zece minute şi propun Parlamentului să-i acordăm la sfârşit, din respect pentru instituţia primului-ministru, zece minute în plus.

Domnule prim-ministru,

Domnilor membri ai Guvernului,

Stimaţi colegi,

În primul rând mă adresez domnului prim-ministru şi vreau să vă spun un lucru foarte clar: că, eu, personal, Cristian Dumitrescu, parlamentar de 20 de ani aproape în Parlamentul României, nu voi admite să-mi fie jignită inteligenţa în acest for. Când n-oi mai fi aici, se poate întâmpla orice!

Domnule prim-ministru, dumneavoastră nu sunteţi preşedintele statului să prezentaţi mesaje politice, conform art. 88, în Parlamentul României.

Aţi folosit o procedură care nu este constituţională şi în loc să ne prezentaţi un program legislativ, şi eram gata să vă salut, deşi nu este în procedura noastră parlamentară, aţi prezentat un mesaj politic al partidului dumneavoastră... (Domnul prim-ministru vine la tribună şi îi arată Constituţia României domnului deputat Cristian-Sorin Dumitrescu.)

Vreau să fiu, totuşi, foarte calm, însă nu vreau să credeţi cumva că acest Parlament este chiar format din cei care scrie în presă şi aşa cum, din păcate, ne crede o parte a populaţiei. Da? Aţi repetat aici discursul de învestitură, n-aţi vorbit de priorităţi legislative... Priorităţile legislative sunt ale lui Traian Băsescu, dacă vorbim despre reforma statului, despre referendum şi despre Legea educaţiei, iar priorităţile legislative vizavi de Legea pensiilor şi răspunderea fiscală sunt ale Fondului Monetar Internaţional. Dacă dumneavoastră într-o oră şi zece minute nu aţi vorbit niciodată şi n-aţi folosit cuvântul "criză", eu vă spun că priorităţile României - şi asta aşteptam - erau cele legate de problema crizei.

Singurul lucru pe care îl apreciez, totuşi, este că v-aţi angajat aici să nu abuzaţi de delegarea legislativă.

Domnule prim-ministru, modernizarea clasei politice este şi aparţine atributului exclusiv al partidelor, nu al Guvernului! Dumneavoastră faceţi acest exerciţiu şi l-aţi făcut la Braşov, foarte bine, cu mărul, cu părul, cu sirena, cu ce vreţi dumneavoastră...acolo să-l faceţi! Aici, în Parlamentul României, vom adopta, conform obligaţiei pe care referendumul ne-a trasat-o, o lege care apoi va fi adoptată prin referendum. Şi abia atunci vom putea noi să facem reforma constituţională, văzând dacă avem un Parlament unicameral şi atunci, conform principiilor de drept parlamentar, vom vedea dacă va trebui să avem o republică parlamentară şi să modificăm toate celelalte instituţii sau în alt context.

De asemenea, că vreau să fiu foarte scurt...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Aveţi deja trei minute, ne-aţi rugat să vă atenţionăm.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Mulţumesc foarte mult, doamnă. Mulţumesc că sunteţi aşa de grijulie. Am înţeles că dumneavoastră... Dar, vă rog foarte mult să nu-mi luaţi din timpul meu. Chiar dacă sunteţi membră a partidului în care primul-ministru este preşedinte "..

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Dumitrescu, dumneavoastră ne-aţi solicitat acest lucru, dacă-mi permiteţi să vă atenţionăm!

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Nouă minute am zis!

Doamna Roberta Alma Anastase:

A, nouă minute! Am înţeles noi greşit două minute.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

În ceea ce priveşte, pentru că ne întoarcem din nou la planul legislativ, domnule prim-ministru, aţi fi crescut foarte mult în ochii mei, cel puţin, dacă nu al Parlamentului, dacă veneaţi în faţa noastră şi spuneaţi: "Îmi cer scuze, am abuzat atunci când am venit cu legea atât de importantă, despre care spuneţi acum, a învăţământului, că am forţat adoptarea ei printr-o procedură de asumare a răspunderii". Pentru că sunteţi constituţionalist şi aţi văzut că a întors-o în Parlament. Şi dacă veneaţi şi spuneaţi: "Vrem să ducem această lege mai departe în forma în care a fost ea adoptată într-un fel de către Parlament, prin asumarea răspunderii, pentru că numai procedura a fost schimbată", atunci aş fi salutat acest demers al dumneavoastră. Dar înţeleg că dumneavoastră vreţi să o luaţi de la zero şi în aceste condiţii vreau să vă anunţ că aveţi o majoritate de 52% şi interpuneţi un text adoptat de o majoritate de 74% şi că, de fapt, aşteaptă afară profesorii ca dumneavoastră să faceţi ceva pentru ei şi nu numai să le promiteţi că le veţi mări lefurile.

Domnule prim-ministru,

Eu nu cred că puteţi vorbi în Parlamentul României despre priorităţi legislative într-un an de criză fără să folosiţi cuvântul "criză" şi fără să nu propuneţi niciun text legislativ care într-adevăr să presupună lupta împotriva crizei.

Nici "Prima casă", nici "Primul tractor", nici "Primul siloz" nu sunt, cum să vă spun, instrumente de politică economică care să fie introduse de acum încolo. Le aplicăm deja de un an de zile şi vreau să vă spun că procentul şomerilor din populaţia ocupată care au atins 7% în România nu pot să-şi cumpere prima casă din ajutorul de şomaj. Nici în Occident nu pot să-şi cumpere prima casă din ajutorul de şomaj.

Ar mai fi foarte multe lucruri de spus. Şi unul vi l-aş spune în legătură cu pensiile. Îl aveţi aici pe domnul ministru Baconschi. Aţi făcut discriminări, în sensul că sunt corpurile Armatei şi ale Ministerului de Interne de ale căror pensii nu vă ocupaţi decât într-o măsură, aşa, simbolică. Măcar de diplomaţi... pentru că nu uitaţi ce rol important a avut votul extern în faptul că dumneavoastră sunteţi aici prim-ministru. Dacă tot e să faceţi o discriminare pozitivă!

Domnule prim-ministru, faptul că dumneavoastră aţi avut această iniţiativă, pe mine, la început, m-a bucurat. Am zis, iată un prim-ministru care inventează un lucru foarte bun la început de sesiune parlamentară, vine cu priorităţi. Nu aţi prezentat nicio prioritate a dumneavoastră, a Guvernului dumneavoastră şi îmi pare rău! Iar dacă ziariştii vor fi la fel de inteligenţi, probabil cum îi ştim cu toţii şi se vor uita în discursul dumneavoastră de învestitură de acum o lună de zile, vor constata că este acelaşi discurs. De ce aţi avut nevoie, oare, de această prezenţă, decât pentru a vă oferi această tribună să vorbiţi despre lucruri care îi interesează pe români, dar după ce se rezolvă problemele crizei, cum ar fi, de exemplu, reforma constituţională, faptul că vreţi să tăiaţi pensiile "nesimţite" ale parlamentarilor, foarte bine, şi aşa mai departe.

Mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD+PC.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Aş vrea să fac o precizare. Premierul Emil Boc a vorbit fix 60 de minute şi îi mulţumesc domnului Cristian Dumitrescu pentru propunerea pe care a făcut-o, pentru ca la sfârşitul dezbaterilor să existe o intervenţie a premierului de zece minute.

Domnul Cristian Dumitrescu a folosit şapte minute din timpul alocat Grupului parlamentar al PSD şi îi dau cuvântul în continuare liderului Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnul Călin Popescu-Tăriceanu.

Vă rog.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi membri ai Guvernului,

Sigur că am ascultat cu mult interes intervenţia făcută de domnul prim-ministru Emil Boc şi am reţinut de la domnia sa cele două elemente esenţiale pe care doreşte să-şi axeze acţiunea politică: modernizarea ţării şi locurile de muncă.

Aş aborda al doilea subiect pe care ni l-a propus domnul prim-ministru, pentru că mi se pare extrem de actual, nu pentru că modernizarea ţării ar fi mai puţin importantă, dar trăim astăzi în cea mai profundă criză economică, de aproximativ 80 de ani încoace, la nivel mondial. România este una din ţările cele mai afectate de criză. Acest lucru se simte astăzi peste tot şi, desigur, m-aş fi aşteptat astăzi ca domnul prim-ministru, profitând de această ocazie, să vină cu un amplu program de măsuri economice de combatere a crizei. Pentru că, domnule prim-ministru, ţin să vă spun un lucru care pentru foarte multă lume este evident: Guvernul nu creează locuri de muncă, economia le creează. O economie în criză nu creează niciun loc de muncă, din contră, pierde locuri de muncă. Ca atare, menirea dumneavoastră ca şef al Executivului, era să veniţi astăzi cu un program de măsuri active pentru stăvilirea crizei şi eventual pentru relansarea economică.

Am ascultat foarte atent câteva din lucrurile pe care le-aţi propus, dincolo de măsurile sociale, întotdeauna necesare într-o perioadă de criză, pe care aş dori să le salut, dacă aţi avea bani cu care să le susţineţi. Aşadar, aceste măsuri sociale mai degrabă sunt bune pentru consumul public sau pentru propagandă, cum se spune, decât pentru a susţine cu adevărat pe cei care sunt afectaţi de criză.

În privinţa măsurilor aşa-zis economice aţi făcut referire la impozitul forfetar pe care doriţi să-l introduceţi în locul impozitului minim. Dacă şi această măsură va fi la fel de eficientă ca şi prima, ar fi o adevărată tragedie pentru că, cu impozitul minim vă aduc aminte că aţi îngropat cu 100.000 de firme în România. Probabil că doriţi să realizaţi aceeaşi performanţă acum cu impozitul forfetar.

Am să vă fac o simplă socoteală: dacă la cele 100.000 de firme falimentate în anul 2009 calculaţi în medie doi angajaţi, vă veţi da seama de ce v-aţi trezit cu 200.000 de şomeri în plus anul trecut, în loc să vă puneţi, eu ştiu, capacitatea intelectuală a dumneavoastră şi a cabinetului, în funcţie, pentru a gândi măsuri de creare a locurilor de muncă. Ştiţi bine că aţi ridicat şomajul tehnic la nivel de rang de măsură economică naţională şi aţi făcut o greşeală şi văd că doriţi să persistaţi. Aţi vorbit de "Prima casă" şi mă bucură că sunt 14.000 de familii care au putut să beneficieze de această măsură, dacă statistica este corectă, dar este prea puţin.

Vorbiţi despre reabilitarea termică, reabilitarea termică în ceea ce înseamnă perfecţionarea cadrului legislativ. Nu ştiu dacă perfecţionarea cadrului legislativ va rezolva problema reabilitării termice şi cu aceasta veţi contribui într-o măsură cât de cât semnificativă la relansarea economică.

Aţi vorbit despre extinderea programului "Prima de casare" sau "Rabla", cum doriţi să-l denumiţi dumneavoastră.

Domnule prim-ministru,

Ar trebui să vă gândiţi cum limitaţi importurile de maşini second-hand, care distrug industria românească, distrug locurile de muncă care au fost create şi ar putea să fie create în continuare prin investiţiile majore făcute atât la Piteşti, cât şi la Craiova.

Constat, aşadar, o lipsă dramatică de măsuri concrete care să ducă la limitarea crizei într-o primă fază şi apoi la relansarea economică şi, pe cale de consecinţă, la crearea de locuri de muncă. Aşa încât, îmi pare rău să vă spun şi să constat, nu a fost decât un simplu exerciţiu retoric acest subiect pe care l-aţi prezentat relativ în numeroase cuvinte, dar fără consistenţă.

În ceea ce priveşte primul subiect abordat de dumneavoastră: modernizarea ţării. Aţi spus că vă gândiţi la modernizarea clasei politice. Stau şi mă întreb dacă în accepţiunea dumneavoastră reforma clasei politice înseamnă trecerea şi racolarea parlamentarilor de la alte partide de către Partidul Democrat Liberal şi crearea "Partidului Prezidenţial". Cred că acesta este modelul pe care-l vedem până acum şi din partea Partidului Naţional Liberal aveţi un "NU" categoric acestui model de reformă a clasei politice!

Şi colegul meu antevorbitor v-a spus ceva asemănător. Cred că dumneavoastră aţi putea să vă gândiţi, aveţi obligaţia să vă gândiţi la o reformă serioasă a instituţiilor.

Reformarea republicii şi a instituţiilor ar însemna, în primul rând, un Parlament mai eficient şi mai credibil, o adevărată tribună de dezbatere politică publică, în care primul-ministru să vină cel puţin o dată pe săptămână în Parlament să-şi prezinte principalele acţiuni şi direcţii pe care le-a urmat Guvernul, să răspundă întrebărilor Opoziţiei, evident mult mai incomode decât cele ale moderatorilor de la televiziunile prietene la care am observat că vă duceţi în mod frecvent în ultima perioadă.

Ar însemna, de asemenea, reformarea republicii, să regândim modul în care funcţionează Parlamentul, pentru a-l face, aşa cum spuneam, o instituţie mult mai credibilă, pentru a lucra într-o manieră în care să permită Guvernului să-şi atingă obiectivele legislative, ţinând cont că Guvernul are iniţiativă legislativă. Eu v-aş propune să reflectaţi la următorul mod de funcţionare al Parlamentului: jumătate din timpul alocat dezbaterilor să fie utilizat pentru dezbaterea proiectelor de lege înaintate de Guvern. O pătrime din timpul dedicat dezbaterilor să fie alocat iniţiativelor legislative ale parlamentarilor, din care o zi obligatoriu pentru Opoziţie şi un sfert din timpul dezbaterilor parlamentare să fie dedicat funcţiei de control şi evaluare a politicilor publice, aşa cum se întâmplă în orice democraţie modernă în ziua de astăzi.

Domnule prim-ministru,

Un Parlament diminuat la 300 de parlamentari nu înseamnă modernizarea instituţiilor statului. Un Parlament mai puţin reprezentativ, un Parlament mai slab nu înseamnă o republică mai puternică şi mai democratică, ci, din contră.

Vă rog foarte mult, lăsaţi populismele acestea deoparte! Veniţi cu propuneri care sunt de o gravitate fără seamăn şi care, pe dumneavoastră, ca pretins specialist în chestiuni constituţionale, ar trebui să vă sensibilizeze şi să vă cutremure, în acelaşi timp.

Cred că, dacă vorbim de modernizarea statului, ar trebui să gândim serios la modul în care stabilim rolurile Guvernului, ale primului-ministru şi ale Preşedintelui, în ceea ce înseamnă ramura executivă.

Trebuie să ne gândim care sunt modalităţile prin care exercităm un control la nivelul instituţiei prezidenţiale. Vă propun, aşadar, să reflectaţi în mod serios ca numirile pe care le face Preşedintele României să facă obiectul unor dezbateri, iar persoanele care fac obiectul acestor numiri să fie audiate în Parlament, în prealabil, de comisiile de specialitate care să emită un aviz ulterior audierii.

Mi-aş dori foarte mult ca Preşedintele României, care vine şi prezintă în Parlament mesaje, să nu întoarcă spatele după aceea Parlamentului şi să plece, ci să urmeze, evident, o dezbatere serioasă şi de fond.

Şi, sigur că, nu în ultimul rând, ar trebui să ne gândim la necesitatea ridicării imunităţii prezidenţiale, care face un caz singular din instituţia prezidenţială în rândul instituţiilor publice din România.

Iată câteva teme serioase, care ar putea, într-adevăr, să ducă la modernizarea republicii şi a instituţiilor sale, şi nu sloganurile politice pe care, din păcate, astăzi le-am ascultat pentru a nu ştiu câta oară şi care pe mine mă fac extrem de temător cu privire la viitorul democraţiei în România.

Pentru modul în care arătaţi că gândiţi "modernizarea" României, să nu cumva să vă aşteptaţi la cel mai mic sprijin din partea Partidului Naţional Liberal la nivelul Parlamentului, al grupurilor sale parlamentare. Vom da o luptă extrem de serioasă pe aceste subiecte, pentru că, după o lungă perioadă de dictatură comunistă, am crezut, în final, că România a intrat în rândul ţărilor civilizate, democrate, moderne, bazate pe sistemul democraţiilor parlamentare. un sistem de autoritate în România, a fost repudiat de români în decembrie 1989 şi nu vrem să ne întoarcem la aşa ceva. Dacă dumneavoastră doriţi acest lucru, sigur, este libertatea dumneavoastră.

În numele cetăţenilor care ne-au votat şi care aspiră la o Românie mai bună, mai democratică, mai echitabilă, vă spun că, pentru un astfel de proiect, nu ne veţi avea, în nicio formă, parteneri.

Vă rog să vă gândiţi extrem de serios şi, aşa cum vă spuneam, poate răspunsul dumneavoastră, uneori naiv, am spus anumite lucruri că era campanie electorală, formulele demagogice care se sprijină pe acelaşi argument, sigur, fac parte din ceea ce credeţi dumneavoastră că este politica.

Noi vedem politica altfel - ca o acţiune serioasă şi responsabilă faţă de cetăţeni şi nu ne permitem o astfel de abordare şi v-aş ruga şi pe dumneavoastră, odată campania electorală trecută, să reveniţi cu picioarele pe pământ şi să trataţi aceste probleme cu seriozitatea şi responsabilitatea pe care funcţia v-o incumbă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc. Domnule Tăriceanu, aţi epuizat 13 minute din timpul alocat Grupului parlamentar al PNL.

Din partea UDMR nu există solicitări pentru intervenţii.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Ovidiu Ganţ, viceliderul grupului.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Doamnă preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Grupul nostru parlamentar salută prezenţa în Parlament a domnului prim-ministru şi a membrilor Guvernului, la începutul sesiunii parlamentare, pentru a-şi prezenta programul legislativ. Credem că este o uzanţă bună şi importantă şi ne-am dori să devină obişnuinţă, aşa cum spuneam şi altă dată, credem că prezenta domnului prim-ministru este importantă şi înaintea şedinţelor de Consiliu European pentru a prezenta poziţia României la aceste importante reuniuni.

Credem că prezenţa membrilor Executivului dovedeşte respect pentru instituţia Parlamentului, o instituţie fundamentală a statului democratic, cu atât mai mult cu cât Guvernul, ca atare, este expresia voinţei Parlamentului.

Din capul locului, cred că trebuie să clarificăm o chestiune de formă, presupun, şi nu de fond. Am auzit, în repetate rânduri, expresia "votul românilor", "voinţa românilor". Noi, în grupul nostru parlamentar, am înţeles această expresie, domnule prim-ministru, în accepţiunea ei legată de cetăţeni ai României, şi nu în accepţiunea restrânsă, de natură etnică. Deci, cred că referirea este la votul cetăţenilor şi la voinţa cetăţenilor ţării noastre.

Credem că agenda sau suntem convinşi că agenda României este agenda noastră, în egală măsură, indiferent de apartenenţa etnică. Şi, atunci când vine vorba despre reforma statului, dorim să avem contribuţia noastră la acest demers, contribuţie pe care, de altfel, am avut-o întotdeauna, în ultimii 20 de ani - şi în cele două Adunări Constituante, şi atunci când a fost vorba de legi fundamentale ale statului român, evident, subliniind importanţa prezervării principiilor constituţionale referitoare la minorităţile naţionale care trăiesc în România.

Această agendă a noastră comună credem că stă mai mult ca niciodată sub imperiul unor comandamente de natură economică, din nefericire, defavorabile în acest moment, o situaţie pe care ne-o dorim depăşită la finele acestui an, printr-un efort, inclusiv al Legislativului, care să susţină măsuri economice de revigorare, cum ar fi, de exemplu, continua şi puternica încurajare a investiţiilor străine în ţara noastră, ca măsură de compensare a deficitului.

Credem că este important ca autorităţile să susţină aceste investiţii, să le încurajeze şi printr-o mai suplă prezenţă a birocraţiei.

Pe de altă parte, salutăm şi ne bucură afirmaţia dumneavoastră, domnule prim-ministru, referitoare la menţinerea nivelului t.v.a. şi al cotei unice de impozitare. Credem că sunt măsuri extrem de bine venite.

Avem în faţă un program ambiţios, care necesită o bună colaborare în Parlament. Sunt chestiuni fundamentale pe care urmează să le discutăm. Suntem parte a acestui dialog. Dorim chiar să avem contribuţia noastră la eficientizarea acestuia între grupurile parlamentare, dar şi la nivelul întregii societăţi. Vom fi, însă, extrem de atenţi la detalii. Şi cred că trebuie să fim cu toţii extrem de atenţi la detalii, să avem o discuţie amplă şi cât se poate de aplicată asupra acestora, pentru că, de multe ori, chestiunile de detaliu au un efect nebănuit asupra contextului general.

Mă refer aici inclusiv la chestiuni care privesc în mod direct prezervarea identităţii culturale, lingvistice şi religioase a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, aspecte fundamentale, cum ar fi învăţământul, cultura, mass-media sau chestiunile de natură socială.

Salutăm, din acest punct de vedere, intenţia Guvernului declarată de a accelera procesul de descentralizare şi, evident, susţinem, după puterea şi ponderea grupului nostru parlamentar, intenţia de aplicare cu consecvenţă a principiului subsidiarităţii, un principiu asumat la nivelul Uniunii Europene.

În ce priveşte învăţământul, vreau să insist asupra unui aspect care, de multe ori, este ignorat, şi anume, faptul că învăţământul răspunde în mod normal unei comenzi sociale şi absolvenţii pe care sistemul de învăţământ îi livrează trebuie să corespundă necesităţilor pieţei forţei de muncă.

Or, sistemul de învăţământ în limbile minorităţilor naţionale din România, dincolo de faptul că este, în opinia mea, unic la nivel european, este o valoare inestimabilă pe care ţara noastră o deţine, prin faptul că absolvenţii acestor şcoli sunt supracalificaţi, dacă vreţi, în ceea ce priveşte competenţele lingvistice. Pentru că, dincolo de limba română, pe care în mod natural o cunosc şi o vorbesc, vorbesc limba maternă şi în mod cert una-două limbi străine.

De aceea, apreciem acest sistem ca fiind extrem de important pentru întreaga societate românească, nu numai pentru minorităţile naţionale din ţara noastră.

Ne interesează în mod cert agenda europeană, rolul României în Uniunea Europeană şi relaţiile ţării noastre cu statele de care suntem legaţi prin limbă şi cultură comună. Şi aici dorim să jucăm în continuare un rol activ, pentru că sunt situaţii în care credem că potenţialul este departe de a fi epuizat. Ne dorim intensificarea relaţiilor cu aceste ţări, nu numai în plan economic, dar şi în plan politic, un rol extrem de important în acest sens revenind, în opinia noastră, diplomaţiei parlamentare, câteodată, privită cu condescendenţă de către diplomaţia de profesie, dar care, în mod cert, se bucură de o însuşire extrem de importantă, şi anume, credibilitatea pe care o are în ochii partenerilor de dialog din statele cu care avem aceste relaţii politice în Uniunea Europeană şi în general. Abordarea acestor relaţii şi modul în care sunt percepute mesajele transmise de membrii Parlamentului în aceste ţări se bucură de o credibilitate mare.

Totodată, credem că este important pentru noi toţi şi ne interesează în mod special capacitatea de absorbţie a fondurilor europene de către România şi, în acest sens, o reducere a birocraţiei, o mai mare celeritate în tratarea proiectelor propuse de către administraţiile locale ale comunităţilor în care trăiesc şi cetăţeni aparţinând minorităţilor naţionale, dar nu numai, şi cele propuse de Culte sau de alte organizaţii şi instituţii. Şi noi avem, din acest punct de vedere, o contribuţie la creşterea capacităţii de absorbţie a României.

Închei, stimate domnule prim-ministru, exprimându-mi speranţa că, la bilanţul acestei sesiuni parlamentare, să putem constata cu toţii că am făcut o treabă bună şi că am reuşit să abordăm şi să rezolvăm cât mai multe puncte aflate pe agenda României, aşa cum aţi spus, în beneficiul tuturor cetăţenilor acestei ţări.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc, domnule Ovidiu Ganţ.

În continuare, îi dau cuvântul domnului ministru Gabriel Oprea, vorbind din partea grupului independenţilor.

Domnule ministru, în total grupul are 5 minute.

Domnul Gabriel Oprea:

Doamnă preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

În acest moment, nu există obiectiv mai important pentru clasa politică din România şi pentru toţi cetăţenii acestei ţări decât ieşirea din criza economică şi modernizarea statului. Fie că vorbim despre pierderea locurilor de muncă, despre grija zilei de mâine, despre sistemul de pensii, toate aceste probleme îşi vor găsi o rezolvare corectă şi eficientă odată cu depăşirea crizei şi modernizarea statului român.

Programul de guvernare, bugetul pe 2010 şi priorităţile legislative enunţate de premierul Emil Boc răspund priorităţilor României şi ţintelor politice asumate de Grupul parlamentarilor independenţi.

Grupul independenţilor din Parlamentul României va sprijini Guvernul în demersurile sale, pentru a asigura stabilitatea politică şi susţinerea parlamentară necesare pentru trecerea acestui moment greu pentru noi toţi, pentru toţi românii.

Votul românilor de la referendum a fost extrem de clar. De aceea, punerea în aplicare a voinţei românilor a devenit obligatorie pentru clasa politică.

Instituţia căreia îi revine, în primul rând, această responsabilitate este Parlamentul României, ca forum suprem de dezbatere legislativă a statului român. În mod firesc, susţinerea acestui demers şi împreună cu specialiştii pe care-i avem în cadrul grupului nostru de independenţi, vom contribui şi vom susţine reforma Constituţiei şi reforma statului.

Tot ca un pas important pentru modernizare trebuie văzută şi reforma sistemului de pensii, precum şi reforma sistemului de educaţie. Pensiile trebuie recalculate astfel încât cei care au muncit şi au contribuit o viaţă să aibă o pensie dreaptă la bătrâneţe. În acelaşi timp, toţi pensionarii trebuie să ştie că prin reforma pensiilor vom pune punct nedreptăţilor din România.

Parlamentul trebuie să-şi asume şi restanţele din sesiunile anterioare. Mă refer la codurile de procedură civilă şi penală, a căror adoptare reprezintă un angajament luat în faţa instituţiilor europene. Ca parlamentar, ca ministru, salut în mod deosebit reforma finanţelor publice asigurată de Legea responsabilităţii fiscale.

Această criză economică ne-a arătat tuturor cât de importantă este prudenţa bugetară şi disciplina cheltuirii banului public. Trebuie să demonstrăm maximum de eficienţă cu minimum de resurse şi este obligatoriu să o începem chiar din acest an.

Criza economică dură cu care ne confruntăm a adus în faţa românilor foarte multe propuneri, foarte multe vorbe şi prea puţine soluţii reale. Vreau să vă reamintesc faptul că cele mai importante măsuri au fost luate deja. România primeşte finanţare externă, ca urmare a respectării Acordului cu Fondul Monetar Internaţional.

România este condusă de un Guvern stabil, responsabil şi orientat către reformele economice care să ne pună înapoi pe drumul dezvoltării.

Doamnelor şi domnilor,

Ieşirea din criză şi relansarea economică a României sunt priorităţile fiecărui cetăţean din această ţară. Fie că suntem de stânga sau de dreapta, fie că suntem în opoziţie sau la putere, fiecare dintre noi trebuie să fie loial interesului naţional. Iar, în acest moment, interesul naţional ne cere responsabilitate şi cumpătare.

Grupul parlamentar al independenţilor va susţine măsurile anunţate de Guvern şi va urmări cu toată energia realizarea interesului naţional.

Interesul românilor ce ne-au votat şi pe noi şi pe dumneavoastră să fie adevărata agendă a instituţiilor statului.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Mai este un minut şi jumătate pentru grupul independenţilor.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului Petru Călian, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc.

Doamna preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Prezenţa premierului Emil Boc şi a membrilor Guvernului României în Parlament reprezintă o dovadă a transparenţei în actul de guvernare. Este un demers absolut constituţional şi necesar, demers cu care, cel puţin eu, ca parlamentar, nu m-am mai întâlnit în ultimii 5 ani.

Parlamentul României a ajuns, stimaţi colegi, la o maturitate deplină. Parlamentarii aflaţi la primul mandat au acumulat deja o experienţă suficientă, iar experienţa parlamentară, îmbinată cu experienţa profesională, trebuie pusă doar în slujba cetăţenilor care ne-au trimis pe toţi în Parlament.

Priorităţile legislative prezentate reprezintă, practic, un set de măsuri dure, dar necesare. Şi chiar dacă în prezent ele sunt dureroase - şi recunoaştem acest lucru -, pe termen mediu şi lung vor crea cadrul unei stări de normalitate aşteptate de români de 20 de ani.

Pentru punerea în practică a priorităţilor legislative, consider că toate grupurile parlamentare trebuie să intre într-un parteneriat pentru România. Neexistând o miză electorală, acest parteneriat se poate realiza.

Evident că dezbaterile mai ample, punctele de vedere critice, de cele mai multe ori venite din partea Opoziţiei, pot să devină, în cele din urmă, constructive, astfel încât proiectele prezentate de Guvern, dar şi alte proiecte prezentate de parlamentarii României să devină instrumente de lucru viabile, care să scoată ţara din criză, pentru că, până la urmă, pachetul de proiecte, inclusiv Legea bugetului de stat au în componenţa lor elemente care să scoată ţara din criză.

Prin dezbateri ample asupra acestor proiecte, prin seriozitate şi transparenţă, avem şansa, vremelnică, poate, să ne recâştigăm încrederea în faţa românilor, pentru că, astăzi, Parlamentul României este, din păcate, aflat cel puţin într-un con de umbră.

Parlamentarii trebuie priviţi de către opinia publică printr-o altă prismă, şi nu prin prisma cheltuirii nejustificate a banului public, nu prin afaceri private, ori prin apărarea unor interese proprii.

Parlamentarii noştri trebuie să devină garanţii democraţiei, ei fiind obligaţi să reprezinte şi să apere forul legislativ atât de necesar pentru buna funcţionare a statului român.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Îi dau cuvântul în continuare domnului Victor Surdu.

Vă rog.

Domnul Raul-Victor Surdu-Soreanu:

Doamnă preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Lunile decembrie şi ianuarie, deşi luni de iarnă, sunt luni care încălzesc sufletele oamenilor, mari sărbători, colindători, urători, prieteni, vânătoare, ţuică fiartă, vin fiert, bilanţuri şi planuri pentru noul an.

De data aceasta însă, fără a minimaliza optimismul şi puterea oamenilor de a trece peste necazuri, cumpăna dintre ani a fost mai tristă, a schimbat valorile. gerul Bobotezei nu prea a fost, temperatura în atmosferă era pozitivă, a fost cald, dar majoritatea românilor, şi nu numai, au avut sufletele îngheţate.

Le-a îngheţat sufletul românilor, deoarece chiar în perioada Bobotează-Sf.Ioan, noi am votat bugetul pe anul 2010, un buget care a îngheţat pensiile, a îngheţat salariile, a îngheţat speranţa multor români de a avea un loc de muncă în anul 2010, a îngheţat creditarea de către majoritatea băncilor a persoanelor juridice şi fizice, a îngheţat economia.

Au îngheţat pensiile, dar, de fapt, fiecare pensionar nu numai că nu va primi pensia recalculată plecând de la punctul de pensie 45%, aşa cum este stabilit prin lege, va primi însă o pensie mai mică decât în 2009, deoarece nu s-a acceptat nici măcar indexarea pensiilor cu inflaţia.

Au îngheţat salariile şi în agricultură. Se estimează că în acest an încă 300.000 de oameni activi vor îngroşa numărul şomerilor, din care din agricultură, cel puţin 50 de mii, iar cei care vor lucra în domeniul privat sau bugetar, vor avea salarii şi/sau venituri mai mici, ca urmare a pierderii unor sporuri, tichete de masă, a neindexării salariilor cu inflaţia şi altele.

Majoritatea băncilor au ales comoditatea acordării de credit până la nivelul maxim de expunere, statului, stat care a devenit cel mai mare îndatorat şi datornic şi care, pentru a-şi plăti datoriile, este, de asemenea, comod, împrumută bani de la bănci şi nu se complică să reglementeze, prin buget şi legislaţie, capitalizarea firmelor, firme care ar genera o creştere a produsului intern brut, a locurilor de muncă, a salariilor, o creştere a fondurilor sociale, o mai bună mişcare a mărfurilor prin creşterea puterii de cumpărare a oamenilor.

A îngheţat economia şi în primul rând agricultura. Din diverse motive, în anul 2009, prin rectificări bugetare, s-au transferat din Ministerul Agriculturii, la alte ministere, aproximativ 2.700.000.000 lei. Consecinţa acestei diminuări a bugetului Ministerului Agriculturii a fost că subvenţiile şi sprijinul acordat agricultorilor români pentru anul 2009 au rămas neplătite, sumă care a fost introdusă în bugetul pe anul 2010.

Bugetul pe anul 2010, pentru agricultură, aşa cum a fost prezentat de Guvern, la capitolul cheltuieli efective, cuprinde sprijin acordat producătorilor agricoli, la acest capitol, al fermierilor, doar 220.000.000 lei, adică 0,041%, restul fiind cheltuielile de funcţionare, cu personalul etc.

În replică, Guvernul, în legătură cu bugetul agriculturii pe anul 2010 a susţinut două idei: că bugetul este de 9 miliarde de lei şi că formele de sprijin al agricultorilor au fost negociate cu Uniunea Europeană, ca fiind valabile doar până la sfârşitul anului 2009.

O analiză mai atentă a bugetului Ministerului Agriculturii în structura pe capitole scoate în evidenţă confuzia indusă în rândul neavizaţilor, şi anume existenţa în buget a unei sume de 5.800.000.000 lei, fără însă a preciza că 90% din această sumă se referă la acordarea pe o perioadă scurtă, a unor garanţii, a unor sume pentru cofinanţare, la banii care vin de la Uniunea Europeană.

Aceste sume, de regulă, spre sfârşitul anului, sunt retrase din bugetul Ministerului Agriculturii, iar utilizarea temporară a banilor se face, nu pentru producţia şi industria agricolă, nu pentru industria alimentară, nu pentru securitatea alimentară, ci pentru dezvoltarea rurală.

Este foarte importantă şi această orientare către modernizarea infrastructurii satelor, dar asta nu reprezintă infuzie de capital în producţia agricolă, acum.

Agricultorii şi cu atât mai mult viticultorii au mare nevoie de capital de lucru. Solicitarea noastră de suplimentare a bugetului agriculturii cu 2,1 miliarde de lei, amendament admis de Comisiile pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi buget-finanţe a fost nejustificat respinsă de plen, deşi solicitarea se referea la capital de lucru de care au nevoie agricultorii acum, când se prefigurează cel mai bun an agricol din ultimii 10 ani, fiind cea mai bună rezervă de apă din sol.

Am reţinut angajamentul Guvernului, făcut prin persoana domnului ministru de finanţe, că până la sfârşitul lunii februarie se vor plăti către fermieri toate datoriile din anul 2009, iar în luna iunie, la prima rectificare a bugetului se va suplimenta bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Vă informez că până la această dată, Ministerul Finanţelor s-a ţinut de cuvânt, a plătit 448 de milioane de lei în ianuarie, iar în prezent sunt pregătite documentele pentru a plăti încă 310 milioane de lei, un total de 758 de milioane de lei, rămânând, încă, o datorie de 1,150 miliarde de lei. Până atunci însă, datoriile plătite de guvern se duc la datoriile agricultorilor către bănci sau furnizori, iar până atunci agricultorii nu au acces la credite de producţie, nu au unde vinde laptele, carnea, vinul şi alte produse, deoarece piaţa este invadată în continuare de importuri, nu au cum să-şi achite la timp creditele din 2009, deoarece nu au primit subvenţiile la timp şi nu vor beneficia de prevederile Legii nr.150 şi, în consecinţă, vor intra uşor, uşor în faliment, îngroşând rândurile şomerilor.

Situaţia din viticultură, datorită specificului producţiei de vin, şi relaţia dintre vin şi consumator este şi mai dificilă. Se ştie faptul că vinurile bune trebuie să stea la producător pentru limpezire, stabilizare şi maturare, în funcţie de soi, între minimum 1 şi 5 ani. Toate acestea presupun investiţii moderne în spaţii de depozitare, în recipienţi, în vase speciale, acestea presupunând consum de energie, salarii, adică bani, bani şi iar bani.

Politica europeană în domeniul agriculturii este mult discutată, dar reglementările sunt ferme şi se aplică în toate ţările membre. Sper că politica europeană în ultimii ani va deveni nediscriminatorie şi ca urmare a faptului că noul comisar pentru agricultură este român, cunoscător al situaţiei socio-economice a satelor noastre. Sper că va reuşi să convingă Parlamentul European că şi prin reglementări pentru România, şi nu numai prin aplauze, poate fi aplicată o politică naţională care să stimuleze motivaţia populaţiei din zonele sărace de a nu mai migra către marile metropole ale Europei.

Va rămâne, în continuare, însă o mare problemă de rezolvat politica naţională în domeniul agro-alimentar, pe care trebuie s-o aplice Guvernul şi Parlamentul României prin legislaţie, prin organizare şi prin eliminarea evaziunii fiscale. Aici am mari îndoieli, deoarece în sesiunea extraordinară în care s-a lansat şi s-au făcut dezbaterile generale pe bugetul anului 2010, despre agricultură s-a vorbit doar două minute, iar domnul prim-ministru, cu tot regretul, n-a scos nici un cuvânt despre agricultură, nici în laudatium, nici în răspunsul la laudatium.

Nu aş fi făcut această scurtă prezentare a situaţiei reale cu care se confruntă agricultorii României, dacă nu aş fi fost martorul unei discuţii la care una dintre ultimele persoane care s-a perindat ca printr-o staţie de tren la conducerea Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu ar fi făcut afirmaţii extrem de grave şi fără acoperire la adresa a cel puţin 10 milioane de oameni care trăiesc şi muncesc în mediul rural. "La agricultură nu trebuie nicio subvenţie, acolo este multă minciună şi hoţie." În replică, i-aş transmite şi pe această cale distinsului domn ministru întrebarea adresată de cei peste 400 de agricultori din toată ţara, reuniţi recent la Brăila, care spuneau: pe unde veţi circula, domnule ministru, dacă agricultorii români vor proceda ca cei din Grecia sau din alte ţări ale Uniunii Europene, blocând drumurile?

E frig, doamnelor şi domnilor, e frig şi afară şi în sufletul oamenilor, dar ne încălzim. Ne încălzim la figurat, pentru că în luna ianuarie, majoritatea produselor alimentare s-au scumpit cu 4-5%, s-a scumpit energia electrică, s-a scumpit factura de căldură şi, probabil, se vor scumpi şi gazele. E frig...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Surdu, vă rog să scurtaţi...

Domnul Raul-Victor Surdu-Soreanu:

... dar ne încălzim şi cu realităţi.

O firmă importantă din România, Vinarte, care produce unele din cele mai bune vinuri din România, a participat la Concursul Internaţional de Vinuri "Mondial du Merlot", organizat la Lugano, şi a obţinut medalia de aur. Se verifică că omul sfinţeşte locul şi că vinul românesc poate deveni un foarte bun ambasador.

În încheiere, vă informez că am primit astăzi o scrisoare adresată de domnul ministru al finanţelor prin care suntem informaţi că grupul de lucru constituit din specialişti din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Finanţelor lucrează la noile forme de sprijin ale agricultorilor. în aşteptarea propunerilor legislative ne oferim disponibilitatea de a contribui la reglementarea politicilor naţionale de modernizare şi eficientizare a agriculturii.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Îi dau cuvântul... mai aveţi un minut...

Îi dau cuvântul domnului Victor Paul Dobre. Trei minute mai sunt alocate Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Victor Paul Dobre:

Doamnă preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Domnilor miniştri,

În primul rând, apreciez faptul că una dintre priorităţile legislative o reprezintă Legea pensiilor şi că această lege nu se mai adoptă în sistemul în care s-a adoptat Legea salarizării unitare, care a creat un atât de mare haos în administraţie încât astăzi încă nu se ştie cum se aplică, şi oamenii sunt pregătiţi să iasă în stradă.

Legat însă de Legea pensiilor, domnule prim-ministru, aş vrea să precizez câteva chestiuni care ţin de poziţia noastră, a Partidului Naţional Liberal.

În primul rând, nu vom accepta niciodată decuplarea punctului de pensii de salariu mediu pe economie. În acest moment, politicile din 2009 şi 2010 ale Guvernelor succesive pe care le-aţi condus, au dus la îngheţarea pensiilor şi la scăderea nivelului de trai al pensionarilor. Decuplarea punctului de pensie de salariul mediu pe economie nu va însemna decât îngheţarea pe termen lung şi scăderea în continuare, pe o perioadă nedeterminată, a nivelului de trai a peste 5 milioane de români.

De asemenea, vreau să vă atrag atenţia, domnule prim-ministru, în legătură cu principiul contributivităţii integrale. Aceasta nu se poate aplica din simplul motiv - câteva milioane de pensionari şi-ar putea pierde veniturile actuale. Mă refer la cei care vin din sistemul agricol, cei care au beneficiat de pensiile agricole, şi la cei care beneficiază astăzi de pensia minimă socială şi care mulţi nu au avut stagii de contribuţii.

Aş vrea să vă mai spun că teza privind faptul că trebuie să aducem bani de la bugetul de stat ca să acoperim bugetul asigurărilor sociale, să asigurăm plata pensiilor n-ar fi corect, şi ar trebui numai din ceea ce se colectează pe asigurări sociale să se plătească pensiile nu e corectă. Fiecare dintre noi am plătit de-a lungul anilor taxe, impozite, contribuţii.

Cei 5 milioane şi jumătate de pensionari au dreptul, şi ţara are obligaţia să le asigure pensia. Vorbiţi de ajutoare sociale, ceea ce este incorect. Pensia nu este un ajutor social. Pensia este un drept câştigat prin munca pe care fiecare şi-a dus-o de-a lungul vieţii.

Aş vrea să mai comentez o problemă, domnule prim-ministru. Aţi spus, în discursul dumneavoastră, că românii ştiu ce nu funcţionează. Aş putea să vă parafrazez şi să spun că românii nu ştiu ce funcţionează, pentru că în acest moment autoritatea de-a lungul şi de-a latul ţării are o problemă esenţială de funcţionare. Cele două ordonanţe prin care aţi schimbat Legea funcţiei publice, aţi introdus acei directori numiţi eminamente politic, acele ordonanţe care au căzut succesiv la Curtea Constituţională au creat, de asemenea, un haos în administraţie, nu se mai ştie cine are dreptul să conducă un serviciu deconcentrat, cei care erau înainte de Ordonanţa nr.37, cei de după ea, cei de dinaintea Ordonanţei nr.105 şi aşa mai departe.

Trebuie, încă o dată, să reinstituim Legea funcţiei publice, trebuie încă o dată să fim o administraţie europeană. Altfel, indiferent câte minute ţine discursul dumneavoastră, 60 sau 70 de minute, rămâne un simplu discurs.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului Eugen Nicolicea, din partea Grupului parlamentar al independenţilor. Da, nu vă vedeam.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulţumesc.

Deci, domnul premier a prezentat practic o parte din Programul de guvernare şi, mai ales ca priorităţi, exact acele puncte cu care s-a câştigat funcţia de preşedinte al României.

În ceea ce priveşte grupul nostru, vom susţine aceste priorităţi legislative, având în vedere faptul că noi, ca aleşi şi reprezentanţi ai poporului român, Parlamentul fiind reprezentantul suprem al poporului român, suntem obligaţi să respectăm voinţa poporului român exprimată prin referendum.

A doua prioritate pe care o considerăm importantă este trecerea cu bine a crizei, cu costuri sociale cât mai puţine. Pentru aceasta, Grupul de deputaţi independenţi, ca şi grupul de senatori independenţi va susţine iniţiativele Guvernului pe această perioadă de criză, pentru că aşa dictează interesul naţional.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Mircea Toader, aveţi la dispoziţie şase minute.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Cred că iniţiativa premierului Emil Boc, şi prin faptul că este pentru prima dată, şi prin faptul că un fost parlamentar cu experienţă deosebită în Parlament a înţeles necesitatea unei astfel de iniţiative, trebuie în primul rând salutată.

Sigur că fiind şi prima dată, unii dintre noi am înţeles-o altfel, am înţeles-o ca pe o declaraţie politică, am înţeles-o să analizăm de ce bugetul nu a fost bine făcut, care sunt problemele din diferite domenii.

Domnul prim-ministru a încercat pentru prima dată, şi eu cred că aşa ceva nu numai că trebuie salutat, trebuie continuat, să deschidă un parteneriat cu Parlamentul. Cu noi toţi, nu numai cu Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal sau cu UDMR-ul şi independenţii care susţin Guvernul, cu noi toţi, fiindcă toţi am criticat atunci când am fost în Opoziţie, faptul că un Guvern abuzează de ordonanţe. Păi, ca să nu abuzeze de ordonanţe trebuie noi, ca Parlament, să fim mult mai eficienţi. Această eficienţă derivă din modul în care ne comportăm noi.

Şi cred că dacă din discursurile colegilor noştri reieşea foarte clar cum ar trebui să ne înţelegem, să discutăm aceste legi, cum pot să treacă prin Parlament, în condiţii mult mai rapide, sigur că era un punct câştigat. Nu cred că un discurs politic ne ajută cu ceva, şi dau un singur exemplu: Codurile de procedură penală şi civilă. Codurile propriu-zise au trecut prin asumare, fiindcă am găsit această soluţie ca să le putem realiza cât mai repede. Aceste coduri de procedură stau şi acum în aceste comisii ale noastre şi ne gândim cum vor fi mai departe lucrative.

Ştiţi foarte bine că am avut o problemă grea cu greva magistraţilor. Am participat la întâlnirile partidelor parlamentare, la discuţiile cu magistraţii. Dacă nu vom reuşi să trecem mai repede aceste coduri, să dăm posibilitatea ca Justiţia să lucreze mult mai rapid, să poată să aibă responsabilitatea magistratului, sigur că ne revine nouă, în primul rând, această obligaţie, pe de o parte, iar pe de altă parte a răspunderii.

De asemenea, discutăm de modernizare. Păi, orice lege, în orice domeniu, chiar la economic şi de criză, dacă nu avem o modernizare a statului, o posibilitate de intervenţie a statului, o adevărată descentralizare... şi fac o paranteză. Problema poliţiei locale, pe care de aproape 4 ani de zile, şi eram la Ministerul Administraţiei, am încercat s-o introducem în Parlament. La ora actuală, dacă mergem prin ţară vedem: poliţie comunitară de circulaţie, poliţie comunitară de pază, fiecare îşi face poliţia lui. Fiecare consideră că este un fel de mic stăpân în zona de administraţie publică şi-şi permite orice. E nevoie de lege, e nevoie să ne înţelegem cu toţii. ca să nu mai spun de Legea responsabilităţii fiscale, unde am avut o dispută foarte clară privind bugetul. Ne-aţi prezentat dumneavoastră, mă refer la partidele de Opoziţie, necesitatea unor criterii.

A venit momentul să le stabilim. Dar, vă aşteptăm, acesta este, până la urmă, discursul pe care vreau să-l prezint, vă aşteptăm la un adevărat parteneriat, să putem să găsim soluţiile ca aceste legi să nu fie pentru o perioadă scurtă, să fie modificate de fiecare guvern sau partid care ajunge la putere. Şi, sigur, sunt şi câteva sugestii, cum a fost a domnului fost prim-ministru Tăriceanu.

Domnule Tăriceanu, şi dumneavoastră aţi fost prim-ministru, dacă aplicaţi acea soluţie pe care aţi dat-o, să veniţi în fiecare săptămână, era un bun câştigat, oricum premierul Emil Boc a venit mai des decât dumneavoastră în Parlament în acest mandat pe care l-a avut.

Voci din sală:

Datorită moţiunilor!

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Şi, pentru domnul Dumitrescu...

Domnule Dumitrescu, vreţi să facem reformă? Scrie în Constituţie drepturile pe care le are premierul, şi aceste dezbateri îl separă de declaraţia pe care o face preşedintele.

Îmi pare rău, cu experienţa dumneavoastră, sigur că puteaţi să deosebiţi una de cealaltă...

Iar dacă vrem să facem reforma în Parlament, reforma în Parlament depinde în primul rând de noi. şi putem să dăm pentru prima dată o şansă Parlamentului, să venim înainte de a intra în comisii, să găsim soluţiile comune, politice, pentru ca legile să fie cu adevărat aplicate pe termen lung.

În încheiere, sigur, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal susţine aceste iniţiative, priorităţile pe care le-a stabilit Guvernul, nu numai că le vom susţine, vom încerca să găsim, împreună cu colegii de la celelalte partide, şi timpul material să le trecem cât mai repede.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Drept la replică, domnul Cristian Dumitrescu, după care domnul Tăriceanu.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamnă preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Sigur, am să recunosc că, într-adevăr, în art.107 din Constituţie, aşa cum mi-a arătat şi domnul prim-ministru - şi nu uită câteodată să fie constituţionalist - are acest drept de a face o declaraţie politică. Dar, pe mine, poate că greşit, m-au invitat colegii şi mi s-a comunicat că ni se prezintă Programul legislativ. Deci, şi pe cale de consecinţă, nimic nou sub soare în ceea ce priveşte Programul dumneavoastră legislativ. Asta este problema. Deci, în afară de această mică neînţelegere pe care sunt obligat s-o recunosc, tot ce am spus rămâne cum am discutat.

Ba, dacă vrem să discutăm mai mult şi mai avem un minut, şi am să-l folosesc, domnule prim-ministru, vreau să vă spun că dumneavoastră dispuneţi de o majoritate de cincizeci şi ceva de procente în Parlament, că dumneavoastră dispuneţi de un buget foarte, foarte, să folosim un cuvânt elegant, un buget de criză, şi că dumneavoastră, în ceea ce vă propuneţi în ceea ce priveşte criza, nu aduceţi românilor niciun răspuns. Iar dacă aveţi de gând să puneţi în practică acele idei politice ale unui program de reformare a clasei politice, gândiţi-vă de ce majorităţi aveţi nevoie, de ce consens, iar dacă rămâne doar o simplă dorinţă personală a dumneavoastră, ca un laitmotiv, atunci să ştiţi că am auzit-o de suficiente ori.

Dacă, însă, credeţi în acest lucru, uitaţi-vă la Parlament, discutaţi cu Parlamentul, şi dacă aţi venit astăzi în Parlament, eu am şi salutat, am spus de la început, chiar vreau să vă aduc aminte, că v-aţi angajat că nu veţi mai face abuz de dreptul de a legifera, de delegare legislativă, ceea ce este un lucru demn de salutat, pentru că abuz în ceea ce priveşte asumarea răspunderii... aveţi deja un răspuns de la Curtea Constituţională şi v-a arătat că drumul nu este chiar aşa de lin.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Tăriceanu, drept la replică.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnă preşedinte, vă mulţumesc.

Aş vrea să fac câteva referiri la intervenţia făcută de domnul deputat Mircea Toader.

Dragă Mircea,

greşeşti profund. Nu te supăra! Cred că o minimă cultură politică ne-ar obliga pe toţi să recunoaştem că raporturile dintre Parlament şi Executiv se înscriu în cadrul separaţiei puterilor în stat. Funcţia Parlamentului este de control asupra Guvernului.

Eu propun o nouă normă constituţională în viitor, care nu este o pedeapsă aplicată Guvernului, eu cred că este un factor esenţial de dezbatere publică democratică, să vină săptămânal în Parlament, aşa cum se întâmplă în Parlamentul britanic şi în Parlamentul francez. Primul-ministru vine însoţit de toţi miniştrii.

Dacă vă uitaţi puţin la câtă importanţă acordă Guvernul actual Parlamentului, vă rog să priviţi banca guvernamentală. Alături de primul-ministru, care a stat aici permanent pe perioada dezbaterii, dar care a fost permanent deranjat de numeroşi parlamentari, cu micile lor probleme, le înţelegem, dar nu în timpul dezbaterii, stimaţi colegi! Nu în timpul dezbaterii! Cred că avem în banca guvernamentală mai puţin de o treime din membrii actualului Cabinet. Deci, parteneriatul de care vorbiţi dumneavoastră există în sensul că comunicăm, instituţional există un ministru pentru relaţia cu Parlamentul, primul-ministru vine şi-şi prezintă programele, acţiunile, şi-i dăm posibilitatea să vină şi mai des. Acesta este parteneriatul, dar în rest nu înţelegeţi altceva, pentru că există şi acel principiu care trebuie să funcţioneze, fundamental, al separaţiei puterilor în stat. Şi vă rog să ţineţi cont de aceste lucruri, pentru că altfel senzaţia mea este mereu că trecem într-o zonă de uşor populism, de care nu cred că avem nevoie. Deci, eu propun o nouă normă în viitor, care să se constituie într-o cutumă şi care să facă această tribună amplă publică, un loc de dezbatere serioasă, pentru că noi tot timpul despre ce vorbim? De un Parlament care este necredibil.

Uitaţi-vă la paradoxul societăţii româneşti: singura instituţie cu adevărat democratică din ţară, care este Parlamentul, este cea mai puţin credibilă şi populară. Instituţiile nedemocratice din România: armata, biserica, sunt cele mai credibile. Este un element de reflexie foarte serios, la care merită să vă aşezaţi şi să vedem ce putem să facem cu toţii, să dăm Parlamentului prestigiul de care are nevoie. Pentru că vorbim de reforma clasei politice. Reforma clasei politice am spus că o vom face cu votul uninominal. Ce s-a întâmplat cu votul uninominal? Prefer să nu mai fac nici un comentariu.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Pe lista de vorbitori iniţială mai erau doi intervenienţi, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Victor Cristea, şi din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Cristian Adomniţei.

Timpul celor două grupuri parlamentare a expirat. Vreau să-i consult pe domnii deputaţi dacă doresc să ia cuvântul. Înţeleg că domnul Cristea ar vrea pentru un minut.

Domnul Victor Cristea:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Este trist să aduc aici şi să prezint o cifră din zona centrală a Moldovei, graniţa de est a Uniunii Europene, şomajul, rata şomajului de 15% din datele statistice, în realitate 35%.

M-ar interesa, stimate domnule prim-ministru, dacă există un program pentru această zonă, ţinând cont că noi am semnat nişte capitole privind reducerea decalajelor economice între această zonă şi restul zonelor din ţară şi între România şi UE.

Legat de cheltuirea judicioasă a banilor, cred că dacă banii pe regiunea de dezvoltare nord-est s-ar fi repartizat în funcţie de programe eligibile, şi nu discriminator, nu se ajungea la această cifră.

O a doua problemă, m-ar interesa dacă, comparativ cu reducerile din învăţământ, inspectorii guvernamentali care provin din prefecţi şi subprefecţi justifică prezenţa, apropo de cheltuirea banului public.

Vă mulţumesc, cu respect.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Adomniţei, tot un minut.

Vă rog.

Domnul Cristian Mihai Adomniţei:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Vă felicit că prin expunerea de priorităţi legislative, pe care aţi făcut-o, aţi reuşit să sumarizaţi cât se poate de bine suma eşecurilor şi neîmplinirilor de anul trecut ale guvernării dumneavoastră. Referindu-mă doar la Legea educaţiei naţionale, se împlinesc 5 ani de când se munceşte la acest lucru şi aş fi vrut să vă aud menţionând numele miniştrilor Miclea, Hărdău, care au contribuit la crearea acestei baze solide de la care plecaţi acum.

Aş vrea să trataţi cu multă seriozitate această chestiune măcar, pentru că tot ce aţi reuşit într-un an de zile să faceţi pe educaţie a fost încălcarea fiecărui punct separat din Pactul pe educaţie. Aţi politizat educaţia românească prin Ordonanţa Guvernului nr.37 de anul trecut, aţi dat sub 4% la educaţie din p.i.b. pentru anul trecut şi, cel mai grav pentru viitor, suma totală de alocări bugetare până în 2012, conform proiectului de buget multianual pe care l-aţi prezentat, reprezintă mai puţin decât a dat Guvernul Tăriceanu în 2008. Mai puţin de jumătate. Adică nici nu veţi putea vărui cât s-a construit în această perioadă.

Domnule prim-ministru,

aveţi un ministru desemnat, fost membru al Comisiei prezidenţiale de educaţie, vă rog, ca un specialist în drept constituţional care de fiecare dată a pierdut la Curtea Constituţională, măcar acest subiect, Legea educaţiei pe care Curtea v-a retrimis-o pentru a fi legiferată în regimul normal al procedurilor parlamentare, să trataţi acest subiect cu seriozitate, pentru că aveţi majoritate, aveţi acest ministru tânăr, 3 ani în faţă, nu aveţi nici un motiv să nu reuşiţi măcar o dată.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Cu aceasta am încheiat dezbaterile parlamentare.