Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of June 21, 2010
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.105/2010
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of June 21, 2010 |
Sittings of the Chamber of Deputies of June 21, 2010
![]() |
6. | Dezbaterea Propunerii legislative "Legea camerelor agricole" şi a Propunerii legislative privind Camerele pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (rămase pentru votul final); | ![]() |
||
| ................................................ | |
|
|
Trecem la punctul doi de pe ordinea de zi: Propunerea legislativă "Legea camerelor agricole" şi Propunerea legislativă privind Camerele pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cuvântul cineva, pe marginea acestui proiect? Domnule Dumitrescu, ca iniţiator la Legea camerelor agricole? |
|
|
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Nu, doamna preşedinte, ca parlamentar care v-a cerut un drept de intervenţie pe procedură, în momentul când aţi mai spus şi aţi comis o altă decizie, să nu-i spun altfel, în legătură cu votul... Doamna preşedinte a Camerei Deputaţilor, nu puteţi să scoateţi de pe ordinea de zi acest punct al Comisiei de anchetă decât printr-un vot. Pentru că suntem... |
|
|
Domnule Dumitrescu, nu a scos nimeni nici ... |
|
|
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Păi, dar nu am auzit că reluăm votul mâine sau poimâine, că aşa trebuia să spuneţi... |
|
|
Domnule Dumitrescu, avem sesiune de vot final aprobată de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor joi, la ora 12,00. A rămas titlul. Să ştiţi că titlul a trecut. |
|
|
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: N-aţi înţeles, doamnă colegă! Toată procedura a fost viciată. Nu există procedura prin care dumneavoastră aţi supus la vot hotărârea respectivă. Deci, acolo se supunea la vot întreaga solicitare şi se respingea. Or, dumneavoastră, până să ajungem la acest vot, care acela era, de fapt, corect, de respingere sau de aprobare, dumneavoastră aţi procedat la o procedură greşită... |
|
|
Bun, vă mulţumesc. |
|
|
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Aţi eliminat... Păi, doamnă... |
|
|
Am înţeles propunerea dumneavoastră. Am să supun la vot propunerea dumneavoastră de reluare a procedurii mâine. Da? Aţi formulat o propunere. |
|
|
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Nu, doamnă, nici măcar n-am formulat o propunere. Pur şi simplu este singura modalitate corectă de a intra în legalitate. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule Dumitrescu. |
|
|
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Eu nu vă fac propuneri dumneavoastră, să îndrept nişte erori care s-au produs aici. |
|
|
Vă mulţumesc. |
|
|
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Găsiţi dumneavoastră o soluţie! |
|
|
Dragi colegi, o să vă rog să pregătiţi cartelele de vot. Există o propunere a domnului Dumitrescu.... Suntem în procedură de vot.... o propunere de reluare a procedurii pe care noi am făcut-o astăzi, mâine. Votul este deschis, vă rog să votaţi. 43 de voturi pentru, 106 împotrivă şi 3 abţineri. Cu aceasta, vă rog să trecem la punctul 2. |
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz (din sală): Procedură. |
|
|
|
Eu cred că putem să trecem la următorul punct pe ordinea de zi, tocmai că plenul s-a pronunţat în nenumărate rânduri. |
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz: Eu cred că trebuie să-mi acordaţi cuvântul. |
|
|
|
Vă rog, domnule Duvăz. |
|
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz: Vă mulţumesc. Doamna preşedinte, pentru o singură precizare procedurală în faţa acestei onorante Camere. Să ştiţi că majoritatea, într-un sistem democratic şi într-un sistem parlamentar are întotdeauna dreptate, cu o singură condiţie: să respecte regulamentele, Constituţia ţării, legile şi tot ce reglementează activitatea Parlamentului. Dumneavoastră le călcaţi în picioare, în mod sistematic, cu aprobul majorităţii. Majoritatea nu are această cădere, doamna preşedinte, nu poate să încalce regulamentul, poate să-l modifice. Nu poate să încalce Constituţia, poate să încerce să o modifice. Deci, despre aceasta vorbim. Dacă aceasta, cumva, vă ajută în munca dumneavoastră, aş fi într-adevăr foarte mulţumit, pentru că în modul în care este condusă această Cameră, în ultimele săptămâni, practic, parlamentarismul în România nu-şi mai are sensul. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc. Intrăm în Propunerea legislativă "Legea camerelor agricole" şi Propunerea legislativă privind Camerele pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Din partea iniţiatorilor, domnule Banu, vă rog. |
|
|
Doamna preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, După vreo 6 luni de aşteptare, uite că astăzi reuşim să introducem această lege în dezbatere. Eu cred că creăm la această dată cea mai importantă instituţie a fermierului român. Cred că este primul pas spre modernizarea administraţiei agricole, centrale şi locale. Mai avem multe de făcut în administraţia centrală şi locală a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, dar eu cred că dacă vom reuşi ca în perioada următoare, după ce va trece şi de votul final, această lege să fie pusă în aplicare corect, pentru că am constatat, din păcate, că foarte multă lume n-a înţeles filozofia acestei legi, ce importanţă va avea această cameră pentru agricultură şi dezvoltare rurală, dacă este să amintim numai de modernizarea spaţiului rural. Şi eu cred că toate partidele politice au înţeles că este foarte multă treabă în spaţiul rural şi că la această dată locul în care putem vorbi de valoare adăugată reală este spaţiul rural, că la această dată putem vorbi de cea mai mare contribuţie a Uniunii Europene sau cea mai mare sumă de la nivelul fondurilor europene care este destinată spaţiului rural. Şi dacă este să judecăm după ceea ce avem astăzi, 40% din fondurile europene au ca destinaţie spaţiul rural. La această dată avem suficiente instituţii de control, instituţii de plată, dar instituţia care să-i înveţe pe fermieri, pe micii fermieri cum anume trebuie să procedeze, nu există. Această instituţie, de fapt, va fi camera micilor fermieri, pentru că cei mari nu au nevoie de o asemenea instituţie. Şi avem în România peste 1.400.000 de mici fermieri care sunt beneficiari ai fondurilor europene şi care nu sunt suficient de pregătiţi pentru a întocmi documentaţiile necesare. Sper să avem un vot unanim şi în colegiile noastre, în această vară, să încercăm să-i convingem pe ţărani, pe fermieri că această instituţie este instituţia fermierilor pentru care statul nu contribuie decât financiar. Vă mulţumesc şi doresc un vot sută la sută. |
|
|
Domnule Olar, vă rog. |
|
|
Doamna preşedinte, Domnilor colegi, Vreau să întăresc ideea domnului deputat şi să vă anunţ că în Comisia noastră de agricultură au fost de acord toţi parlamentarii, indiferent din ce regim politic vin, şi mai ales că aveţi şi dumneavoastră un parlamentar coiniţiator, pe domnul Surdu, care a fost alături de domnul Banu. Vă rog să votaţi şi să fim cu toţii de acord că va fi un vot bun pentru fermierul român. Mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc. Dacă din partea iniţiatorilor mai sunt alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Domnul Gheorghe Tinel, din partea Grupului parlamentar PDL, şi după aceea domnul Stanciu. |
|
|
Mulţumesc, doamna preşedinte. Stimaţi colegi, Aş vrea să adaug faţă de ceea ce a spus Mihai Banu că se schimbă fundamental optica de a face administraţie agricolă în România. Prin adoptarea acestei legi introducem un sistem nou, sistemul electiv. Am avut un sistem pe bază de impunere în teritoriu a direcţiilor agricole, a personalului agricol. Acum le dăm responsabilitatea fermierilor să-şi aleagă structurile, să-şi aleagă oamenii cu care vor să facă administraţie agricolă. Sper ca partea cea mai importantă a legii, cea de implementare, de punere în practică, să o facem tot împreună. Noi, parlamentarii, am făcut ceea ce trebuia să facem în comisia parlamentară, să dăm fermierilor legea. Dar urmează cea mai importantă parte, cel mai important aspect, să o implementăm, să o punem în practică. Dacă nu reuşim să o implementăm, s-ar putea să avem de la 1 ianuarie 2011 un eşec. Va trebui să manifestăm acelaşi sprijin, de la dreapta la stânga eşichierului politic, în aşa fel încât fermierii să beneficieze de efectele pozitive ale acestei legi. Mulţumesc. |
|
|
Domnul deputat Stanciu şi după aceea reprezentantul Grupului parlamentar al PNL. |
|
|
Distinsă doamnă preşedinte, Onorat prezidiu, Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, Domnilor miniştri, Domnule Nicolăescu, Evident că cel care trebuia să vorbească de la această tribună era doctor inginer Victor Surdu. Din motive independente de voinţa domniei sale nu poate să fie astăzi prezent şi să vorbească despre o lege la care a contribuit şi pentru care s-a bătut aproape un an de zile. Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va sprijini şi va vota această lege. Aceasta dovedeşte că dincolo de ceea ce ne separă, există şi lucruri care ne unesc, lucruri care sunt bune pentru ţară, aşa cum s-a spus aici, pentru fermierii români şi este bine ca în perspectivă să apară cât mai multe legi care să fie duse spre interesul naţional şi nu pentru aşa-numita clică politică a unor anumite partide aflate vremelnic la putere şi în cădere liberă pe topoganul politicii româneşti. Închei, spunând următorul lucru: mama proştilor este totdeauna gravidă. Să avem grijă să nu fim noi taţii acestora! Vă mulţumesc. |
|
|
Domnul deputat Horj, din partea Grupului parlamentar PNL. |
|
|
Mulţumesc, doamna preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Înainte de a exprima punctul de vedere al Partidului Naţional Liberal, daţi-mi voie să aduc în discuţie un roman celebru al lui Marin Preda, "Moromeţii". Acţiunea acestui roman se desfăşoară între reperele a două metafore: "timpul avea nesfârşită răbdare cu oamenii". Şi primul volum se încheie: "timpul nu mai avea răbdare cu oamenii". Am apelat la această metaforă a lui Marin Preda, deoarece Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal consideră că în acest moment agricultura se află sub spectrul celei de-a doua metafore a marelui scriitor. Dacă îmi permiteţi, m-aş şi explica. În momentul în care România a aderat la Uniunea Europeană, potrivit EUROSTAT, existau 3,93 de exploataţii agricole, din care 866.000 depăşeau o unitate de dimensiune economică. Atunci când se ia în discuţie forţa unei agriculturi, întotdeauna se face referire la exploataţiile mai mari decât o dimensiune economică. După trei ani şi jumătate, sub politica agricolă comună, sub programul naţional de dezvoltare rurală, foarte multe lucruri sau cel puţin la nivel de structură a agriculturii româneşti, nu s-au modificat dacă ne raportăm la faptul că 45% din populaţia României lucrează în agricultură, dacă ne referim la faptul că două treimi din populaţia care lucrează în agricultură are peste 50 de ani şi mai bine de jumătate are peste 60, dacă fermele care depăşesc o unitate de dimensiune economică au între 11 şi 15 hectare, nu putem să spunem că în România agricultura a înregistrat transformări. Pe de altă parte, dezbaterea academică, spre deosebire de discursul politic, este în unanimitate de acord că politica agricolă comună, în acest moment în România nu şi-a atins obiectivele. Obiectivele fiind competitivitatea, rolul primordial al agro-mediului în dezvoltarea spaţiului rural, gestionarea durabilă a terenurilor agricole şi forestiere şi calitatea vieţii. S-a dovedit că politica agricolă comună a fost un adevărat pat al lui Procust, dacă ne raportăm la faptul că, deşi, prin Fondul european agricol de dezvoltare rurală, prin Fondul de garantare agricol, Uniunea Europeană a pus la dispoziţia României peste zece miliarde de euro, în acest moment noi am reuşit să atragem două miliarde. Deci, este clar că fermierii vor avea nevoie de consultanţă mai aproape de ei, de cineva care să-i îndrume ca aceste fonduri să nu rămână neaccesate până la sfârşitul bugetului multianual al Uniunii Europene. Partidul Naţional Liberal va vota această Lege privind Camerele agricole, dar consideră un prim pas în reabilitarea conceptului de strategie agricolă. Va trebui, în continuare, să discutăm de, eventual, camere ale creditului rural sau măcar un amendament care să modifice Legea de funcţionare a CEC, care să oblige CEC-ul ca cel puţin 40% din liniile de finanţare să le acorde sectorului agricol. Şi apoi, nu în ultimul rând, va trebui să ne aplecăm asupra unui program naţional de cadastru, cadastrul general. Încă o dată, Partidul Naţional Liberal va vota acest proiect de lege şi în încheiere aş dori să expun o maximă a lui Alvin Toffler: "Pământul nu l-am moştenit de la părinţii noştri, ci l-am împrumutat de la copiii noştri". Vă mulţumesc. |
|
|
Domnule Valeriu Tabără, vă rog să prezentaţi raportul. Domnul Ovidiu Ganţ şi după aceea Lucian Bode. Vă rog. |
|
|
Stimată doamnă preşedinte, Stimate colege şi stimaţi colegi, De la bun început am să vă anunţ că şi grupul nostru parlamentar consideră că este o iniţiativă foarte bună şi, în consecinţă, vom vota în favoarea ei. Însă, aş vrea să observăm că există o tendinţă permanentă de înfiinţare de noi structuri şi domeniul agricol excelează din acest punct de vedere, cu atât mai mult cu cât aici ar trebui să fie vorba de structuri liber asociative şi nu prin intervenţia statului. Cred că a sosit momentul ca atunci când creăm o astfel de structură, când oferim cadrul legal în acest sens să ne mai gândim şi la ce desfiinţăm din acest punct de vedere. Iar tot aici agricultura excelează prin faptul că avem structuri moştenite din regimul anterior anului 1989 şi care există şi astăzi şi care nu au nicio legătură, nici cu politica agricolă comună, nici cu exemplele de bună practică europeană şi sunt absolut contraproductive pentru agricultura românească, nu se mai justifică. Deci, cred că ar trebui să solicităm Guvernului să analizeze cu atenţie ce justificare mai există pentru existenţa unor astfel de structuri şi dacă nu se mai justifică, să trecem şi la dereglementare şi la desfiinţare de astfel de structuri, aşa cum spuneam, care nu au nicio legătură, nici cu politica agricolă şi nici cu Uniunea Europeană. Vă mulţumesc frumos. |
|
|
Şi domnul Lucian Bode. |
|
|
Mulţumesc, doamna preşedinte. Stimaţi colegi, Vreau să motivez intervenţia mea la dezbateri generale. În primul rând, sunt unul dintre puţinii parlamentari care nu sunt membri ai Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor care au depus amendamente la această lege extrem de importantă şi nu în ultimul rând, reprezint un judeţ, judeţul Sălaj, care are peste 140.000 de hectare suprafaţă agricolă, mai precis peste 60% suprafaţă agricolă, un judeţ cu un mare potenţial agricol. Stimaţi colegi, Legea camerelor agricole va revoluţiona întreaga politică agrară din România. Va duce decizia la bază, la specialişti, la fermieri, care ştiu cu adevărat ce înseamnă politicile agrare. Legea camerelor agricole va produce adevărata descentralizare. Problemele reale ale agricultorilor, din fiecare comunitate, fiind cu siguranţă mult mai bine reprezentate, mult mai bine cunoscute de specialişti locali decât de ginecologi, electronişti sau popi, care au condus vremelnic agricultura din România. Stimaţi colegi, Fiind un moment zero pentru agricultura din România, vă rog să adoptăm acest act normativ extrem de important şi, totodată, să ne preocupăm să adoptăm şi regulamentul de aplicare a acestei legi. Vă mulţumesc. |
|
|
Domnul Márton Árpád şi după aceea domnul Valeriu Tabără. |
|
|
Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor, În mod evident şi Grupul parlamentar UDMR crede că este nevoie de o astfel de cameră agricolă. Am avut şi iniţiativă legislativă în acest sens, însă, stimaţi colegi jurişti din tot spectrul parlamentar, vă pun următoarea întrebare juridică: conform acestei legi, această cameră este un ONG care ia fiinţă ajutat de un grup de iniţiativă compus din patru reprezentanţi ai unui minister, câte unul de la alte două ministere şi opt din Parlament. Aţi mai auzit dumneavoastră de un ONG care a luat fiinţă prin contribuţia guvernamentală şi parlamentară? Eu nu! Poate, nu ştiu! Mai departe, cine este electoratul care va alege după ce acest ceva care ia fiinţă va fi iniţiativă de aceste persoane? Electoratul este fermierul compus din fermieri, care este definit cum că este agricultor care are o anumită suprafaţă de teren. Iar definiţia agricultorului, dată tot în primele articole ale acestei legi, deci agricultor este o persoană definită de lege, aşa, în general. Vă pun întrebarea, după ce vom vota această lege, aşa cum apare ea în raportul venit de la Comisia juridică, Comisia pentru agricultură. Scuzaţi-mi greşeala, pentru că nu cred că forma aceasta a fost văzută de Comisia juridică, cum va putea fi aplicată această lege? Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Domnul Korodi cu o altă intervenţie. Am să-l rog după aceea pe domnul Tabără să prezinte raportul. Şi, domnule Banu, după aceea mai puteţi solicita intervenţie. |
|
|
Mulţumesc, doamna preşedinte. Stimaţi colegi, Aş vrea să subliniez şi să completez ceea ce a spus domnul Ganţ de la acest microfon cu câteva minute înainte. Aceea că la ora actuală în sistemul de management, de administrare naţională a agriculturii, a dezvoltării rurale, există o multitudine de instituţii care poate nici la ora actuală nu şi-au găsit foarte bine locul şi din punctul de vedere al eficienţei în exercitarea serviciilor publice, încă au foarte multe de recuperat. În condiţiile actuale venim cu un act normativ, propunere legislativă de înfiinţare a camerelor agricole, care dacă vedem dintr-un punct de vedere idealistic este una foarte oportună, binevenită, în care reuşim până la urmă să aducem la aceeaşi masă foarte mulţi agricultori, care din cauza necoagulării intereselor lor foarte greu pot să participe la decizii în zona agricolă sau de absorbţie a fondurilor sau de modernizare a agriculturii. Dar, din păcate, percepţia mea este că tot suprapunem instituţii şi instituţii şi chiar şi în cazul acesta, în cazul camerelor agricole, aportul guvernamental, aportul politic este mult prea mare ca să pot să spun că aceste camere agricole vor avea o eficienţă şi un aport în sensul pozitiv al cuvântului la ceea ce înseamnă managementul domeniului agricol. Din nou subliniez, eu cred că atât Guvernul României, cât şi Parlamentul României şi comisia de specialitate, comisia de specialitate chiar şi de la Senat, ar trebui să arunce o privire asupra problemei multitudinii instituţiilor din zona agricolă şi să aducă un aport, ori către descentralizare, ori către comasare, ori către simplificarea instituţională, pentru că altfel agricultorul simplu nu va reuşi să se descurce în această reţea birocratică administrativă care există în acest domeniu. Mulţumesc. |
|
|
Domnul Valeriu Tabără. |
|
|
Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, Vă prezint raportul înlocuitor asupra Propunerii legislative "Legea camerelor agricole". Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă "Legea camerelor agricole". În şedinţa din data de 31.05.2010, plenul Camerei Deputaţilor, în temeiul art.70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, a hotărât retrimiterea la comisie a proiectului de lege în vederea întocmirii unui raport înlocuitor. De asemenea, la întocmirea raportului, comisia a avut în vedere propunerea legislativă privind camerele pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea camerelor agricole, organizaţii neguvernamentale de utilitate publică nonprofit cu personalitate juridică, create în scopul de a reprezenta şi promova interesele socio-economice ale populaţiei, care derulează activităţi în următoarele domenii: agricultură şi producţie alimentară, dezvoltare rurală, pescuit şi acvacultură, silvicultură, îmbunătăţiri funciare, cercetare ştiinţifică de specialitate, fitosanitar, optimizarea exploataţiilor şi conservarea solurilor. Propunerea legislativă "Legea camerelor agricole" face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României, republicată. Având în vedere că propunerile legislative sus-menţionate au obiect de reglementare conex, membrii comisiei au hotărât întocmirea unui singur raport, conform prevederilor art.67 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat. Întrucât prevederile din Propunerea legislativă privind Camerele Agricole pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală au fost preluate în raportul privind PL-x 338/2009, membrii comisiei propun respingerea lui PL-x 337/2009. La lucrările comisiei au fost prezenţi 27 de deputaţi din totalul de 27 de membri. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în şedinţa din 9 iunie 2010. Propunerea legislativă este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor. Comisia propune admiterea cu modificări şi completări a propunerii legislative. Aş vrea să fac doar o completare. Mulţumesc foarte mult Departamentului de documentare al Camerei Deputaţilor, care ne-a pus la dispoziţie legislaţia şi modul de organizare din câteva ţări europene în ceea ce priveşte camerele agricole. Iar pe de altă parte, legea, sigur, are o însemnătate deosebită, trecând dincolo de ce înseamnă comitetul de iniţiativă, care se desfiinţează odată cu înfiinţarea acestor camere agricole. Totul este să vedem însemnătatea lor dincolo de ce înseamnă interesele politice şi ceea ce înseamnă aceste structuri noi, care sunt sinonime cu ceea ce sunt aceste camere agricole în ţările cu agricultură dezvoltată, respectiv Franţa, Germania, Austria, Spania şi alte ţări. Mulţumesc foarte mult. |
|
|
Vă mulţumesc. |
| ................................................ | |
| ................................................ | |
|
|
Intrăm în dezbaterea pe articole. Domnul Banu. |
|
|
Vreau să vă dau un răspuns. S-au ridicat o serie de probleme de către colegii de la UDMR. S-a afirmat aici că această organizaţie este un ONG. Vă spun că nu este un ONG, pentru că, dacă ar fi fost un ONG, nu mai era nevoie de lege specială. Doi. Vorbeaţi aici de nevoia de a descentraliza. Vă spun că acesta este primul pas spre descentralizare. Aveţi foarte mare dreptate că trebuie să umblăm în toate instituţiile ministerului. Sunt foarte multe instituţii. Există un program de reorganizare, de reformă. Nu vă faceţi griji că Ministerul Agriculturii va arăta altcumva în 2012. Dar, această organizaţie este absolut necesară, aşa cum a fost creată legea. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc. Intrăm în dezbaterea pe articole. Drept la replică, domnul Márton Árpád. De ce-mi era frică... Îl rugăm pe colegul Tinel să nu intervină. |
|
|
Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Drept la replică. Eu ştiu despre ce vorbesc. Vă rog să citiţi articolul votat şi care apare în raportul dumneavoastră, care defineşte această instituţie ca un ONG. Scris cu litere mari, majuscule. |
|
|
Vă mulţumesc. |
|
|
Şi dacă nu asta aţi dorit, înseamnă că este o defecţiune. Vorbim despre un alt raport şi atunci să clarificăm despre ce vorbim. |
|
|
Vă mulţumesc. Domnul Tinel Gheorghe. |
|
|
Acum, eu aş vrea să vă spun, stimaţi colegi, că legea aceasta, dacă am fi avut-o în momentul de faţă, am fi avut posibilitatea ca cei aproape 3000 de oameni, despre care se zice că vor fi disponibilizaţi la Ministerul Agriculturii, să fie preluaţi în efectul acestei legi. Am întârziat nepermis de mult şi nu vreau să intru în aspecte procedurale cu domnul Márton Árpád, pentru că nu puteam să scoatem Guvernul României din implicarea vizând implementarea, punerea în practică a acestei legi. Pentru că iată, este vorba de o grămadă de structuri, de subunităţi, care trebuie analizate pus cu pas, subunitate cu subunitate, să vedem ce rămâne şi ce trece în partea cealaltă. Trecem de la statutul de funcţionari publici la o mare parte a acestor subunităţi, la statutul de personal contractual. Dăm o şansă extraordinară prin efectele acestei legi. Deci, din acest punct de vedere eu zic că trebuie s-o votăm în forma actuală. Mulţumesc. |
|
|
Intrăm în dezbaterea pe articole a acestui titlu. Punctul de vedere al Guvernului. |
|
|
Domnul Adrian Rădulescu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale): Bună ziua, doamnă preşedinte, Bună ziua, doamnelor, Bună ziua, domnilor. Punctul de vedere este pentru, al Ministerului Agriculturii şi al Guvernului. |
|
|
Înţeleg că şi Guvernul susţine. Intrăm în dezbaterea pe articole. Domnul Márton Árpád, vă rog. |
|
|
O singură întrebare către reprezentantul Guvernului. Dacă cunoaşte legea, cum se înregistrează un ONG, vă rog să-mi spuneţi cum va fi înregistrat acest ONG. |
|
|
Domnule secretar de stat, vă rog să îi răspundeţi domnului deputat. |
|
|
Urmează ca legea să fie dezbătută pe articole. Acolo unde sunt probleme, şi vă văd că aveţi o problemă cu ONG... Probabil că-i găsim o altă soluţie, că de aia suntem aici. Mergem cu legea mai departe, e o lege specială, o votăm şi vă mulţumesc. |
|
|
Atunci o să vă rog să modificaţi la articolul invocat de domnul Márton Árpád, astfel încât să fim în regulă. Să propuneţi, domnule secretar de stat. Lege privind Camerele pentru Agricultură, Silvicultură şi Dezvoltare Rurală. Dacă sunt observaţii la titlu? Nu. Dacă la punctul 2 sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 3? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 4? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 5? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 6? Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 7? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 8? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 9? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 10? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 11? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 12? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 13? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 14? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 15? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 16? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 17? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 18? Nu sunt observaţii. Adoptat. De la punctul 19 la punctul 22, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. Punctul 23? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 24? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 25? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 26? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 27? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 28? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 29? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 30? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. De la punctul 31 la punctul 39, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. Punctul 40? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 41? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 42? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 43? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 44? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 45? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 46? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 47? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 48? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 49? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 50? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 51? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 52? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. De la punctul 53 la punctul 60, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. Punctul 61? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 62? Observaţii? Nu sunt. Adoptat. Anexa nr.1, dacă sunt observaţii? Domnul Márton Árpád, vă rog. |
|
|
Da, este foarte interesant. Vă jucaţi de-a făcut legea. Nu vă supăraţi, stimaţi colegi. Din orgolii politice faceţi un act injust. Dar revin. Măcar să daţi o formulare cât de cât decentă agricultorului, alta decât a reuşit Comisia pentru agricultură, care este o profesie definită de norme legale. Cam aşa ceva. O voce din sală: Acte normative! |
|
|
Acte normative. Deci o profesie definită de acte normative. Astfel am definit electoratul. Se fac alegeri conform acestei legi. Nu puteam să intervin la fiecare lege, că vă conturbam şi avem şi legi mai importante de făcut, zic eu, la fiecare articol ca să vă arăt cât de incorect este formulată întreaga lege cap coadă. Deci vor fi alegeri realizate în toate localităţile ţării în care participă... aşa prevede legea, aşa aţi votat-o, aşa aţi lăsat-o. Şi cel care este definit persoana de fond este agricultorul definit astfel cum aţi auzit citit aici, definit conform actelor normative. Măcar aici daţi-i o definiţie, cum doriţi, onor comisie, domnule preşedinte al comisiei, daţi ceva, o definiţie, ca să ştim măcar cine e electoratul. |
|
|
Mulţumesc. Domnul Banu. |
|
|
Doamnă preşedinte, Este definiţie corectă şi pot să v-o spun şi dumneavoastră, domnule Márton, că "Fermierul este persoana înscrisă în registrul APIA, care deţine 1 ha de teren amplasat în trei parcele mai mari de 3000 de mp şi care este beneficiarul plăţilor directe pe hectar". Nu participă la alegerea colegiilor decât fermierii care au suprafaţa de minim 1 ha, pentru că ăştia sunt beneficiarii plăţilor directe pe hectar. În rest, dacă vrem să şi am spus aşa, cum este reglementară în normele care, la rândul lor, pun temei plăţilor directe. Deci nu avem o altă soluţie, că altfel trebuia să aducem la vot tot satul şi oamenii care nu aveau nicio legătură cu absorbţia fondurilor. Noi facem această Cameră Agricolă pentru cei 1.400.000 de fermieri, care astăzi nu sunt sprijiniţi de nimeni, pentru că vreo 50-60 de mii mai au specialişti. Pentru aceşti oameni, dacă vă uitaţi atent, nu participă la vot decât această categorie care este clar definită în Regulamentul Uniunii Europene cu privire la plăţile pe hectar. |
|
|
Vă mulţumesc. Alte observaţii la Anexa nr.1 nu sunt. Atunci este adoptată. Anexa nr.2. Observaţii? Nu sunt. La Anexa nr.2? |
|
|
Doamna preşedinte, Domnule preşedinte Tabără, Într-adevăr, ce a spus colegul nu contest. Dar dacă luăm recensământul populaţiei din România, vedem că 9 milioane s-au declarat agricultori. Or nu putem să chemăm să voteze 9 milioane. Să spunem "fermieri" şi vor fi numai fermierii, nu agricultorii. Hai să spun agricultori; agricultori sunt cei care se declară că fac agricultură şi sunt în România 9 milioane şi jumătate... din data de când s-a făcut, în '94, '95. |
|
|
Vă mulţumesc. La Anexa nr.2, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptată. Anexa nr.3, observaţii? Nu sunt. Adoptată. Anexa nr.4, observaţii? Nu sunt. Adoptată. Rămâne să dăm votul final în sesiunea de vot final de joi, de la ora 12,00. Vă mulţumesc. Vă doresc o seară plăcută în continuare. Urmează răspunsuri la întrebările şi interpelările adresate Guvernului. |


