Parliamentary debates

Doamna Roberta Alma Anastase:

Punctul 12. Proiectul de Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări şi participarea României la Sistemul de Informaţii Schengen.

Este procedură de urgenţă. Îi dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului.

Iniţiatorul, dacă doreşte să ia cuvântul? Comisia să prezinte raportul.

Domnul Marian-Florian Săniuţă:

Sigur, vă mulţumesc.

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

În esenţă, obiectul de reglementare îl constituie înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări şi participarea României la Sistemul de Informaţii Schengen, în scopul constituirii unui sistem naţional operaţional, prin armonizarea legislaţiei interne din domeniu cu prevederile specifice Sistemului de Informaţii Schengen, de a doua generaţie, în vederea aderării României la spaţiul Schengen.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au examinat proiectul de lege în data de 1 iunie.

Acest proiect a fost adoptat de Comisia de apărare cu unanimitate de voturi. De aceea, propunem plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestui proiect de lege esenţial pentru satisfacerea tuturor controalelor pe care România urmează în perioada următoare să le asigure, vizavi de îndeplinirea condiţiilor de aderare la spaţiul Schengen.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii din partea... Da. Domnul Frunzulică, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Doru-Claudian Frunzulică:

Stimate şi stimaţi colegi, sper să vă reţin atenţia privind acest proiect de lege extrem de important. Se vorbeşte aici de Sistem Informatic Schengen, Sistem Naţional Schengen şi Sistem de Informaţii.

Ce se întâmplă cu acest spaţiu Schengen, stimate şi stimaţi colegi? După cum ştiţi, a fost o iniţiativă franco-germană în 1984, primul Acord Schengen în 1985, al doilea Acord Schengen în anul 1990 privind libera circulaţie în interiorul ţărilor participante la acest acord. Între timp s-a ajuns la 25 de state, inclusiv ţări care nu sunt membre ale Uniunii Europene, cum sunt Norvegia, Islanda, Elveţia şi Lichtenstein.

Unele ţări aplică Acordul Schengen, altele nu. La ora actuală, numai România şi Bulgaria, ca ţări membre ale Uniunii Europene, nu sunt membre ale spaţiului comun Schengen şi este foarte important ca România să devină până în martie 2011 parte a spaţiului Schengen, împreună cu Bulgaria. Pentru că în continuare ţara noastră este văzută ca o ţară de rangul doi în Uniunea Europeană, spre deosebire de celelalte ţări. Intrarea în Uniunea Europeană trebuie să aibă loc pe graniţa României de nord şi de est, extrem de important politic, geopolitic şi geostrategic. Mai sunt Marea Britanie şi Irlanda, care nu sunt parte a spaţiului Schengen, deşi sunt membre ale Uniunii Europene, pentru că în 1997, prin Tratatul de la Amsterdam, Uniunea Europeană preia acquis-ul Schengen în Tratatul Uniunii Europene.

România nu a putut până acum să îndeplinească toate condiţiile impuse de capitolul XXIV "Justiţie şi afaceri interne", poziţia României fiind prezentată prima dată în 2001 şi exprimându-şi cu această ocazie dorinţa de a deveni parte a Acordului Schengen şi a acestui spaţiu Schengen.

De ce vorbim de Sistemul Informatic şi Sistemul Informaţional? Pentru că prin libera circulaţie în interiorul spaţiului Schengen circulă liber nu numai oameni cinstiţi, dar şi infractori, dar şi cei care, de exemplu, au urmărit şi au organizat atentate teroriste şi aşa mai departe. Există şi o vulnerabilitate şi slăbiciune a acestui acord. Tocmai de aceea s-au impus nişte măsuri compensatori; măsuri compensatorii prin sistemul informatic centrală, în care fiecare ţară are un sistem informatic naţional, în care sunt introduse date privind persoane, grupuri etc., la care au acces toate ţările membre ale Acordului Schengen. În acelaşi timp, sistem de informaţii, schimb de informaţii între ţările participante privind vulnerabilităţi, ameninţări, sfidări la adresa securităţii sau siguranţei interne a ţărilor respective.

Mulţi o să spună: "Domne, sigur este foarte importantă Uniunea Europeană". Are legătură, vreau să vă spun, şi cu NATO. De ce are legătură cu NATO? Pentru că în 2003, prin Berlin Plus agreement, între NATO şi Uniunea Europeană, s-a stabilit punerea la dispoziţia Uniunii Europene de către NATO pentru operaţiuni ale Uniunii Europene, de capabilităţi ale NATO, dar şi de schimb de informaţii şi posibilităţile pe care le are NATO de culegere de informaţii, de intelligence, pe care le pune la dispoziţia statelor membre. Prin faptul că aderăm la sistemul de informaţii, este extrem de important pentru România, pentru că are legătură şi cu schimbul de informaţii între Uniunea Europeană şi NATO privind vulnerabilităţi, sfidări la adresa securităţii şi siguranţei interne a statelor membre.

Pentru 2011, în primul trimestru, normal ar trebui să adere la spaţiul Schengen România, Bulgaria, Lichstenstein şi Republica Cipru.

Susţinem acest proiect de lege, din păcate puţin cam târziu, pentru că a tot fost amânat. El trebuia adoptat cu mult timp în urmă. Şi vreau să trag un semnal de alarmă privind fondurile alocate programului unic, multinaţional, de management integrat al frontierei de stat. Sunt fondurile pe care le folosim pentru a îndeplini condiţiile Schengen până la sfârşitul lui martie 2011.

Din păcate, prin proiectul bugetului de stat, fondurile alocate sunt insuficiente. Şi fac apel la toţi colegii, la conducerea Camerei Deputaţilor, să sesizăm Guvernul privind fondurile insuficiente acordate îndeplinirii condiţiilor Schengen până în martie 2011.

Vă invit să votăm acest important proiect de lege, prin care România intră, alături de celelalte state ale Uniunii Europene, pe un drum, acela al desfiinţării barierelor de circulaţie în Europa.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Alte intervenţii nu sunt în cadrul dezbaterilor generale. Intrăm în dezbaterea pe articole.

La pct. 1 - Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări şi participarea României la Sistemul de Informaţii Schengen. Nemodificat de comisie. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La pct. 2 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 5. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la pct. 6 la pct. 20 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

La pct. 21. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La pct. 22. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la 23 la 31 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 32. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la pct. 33 la 47 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 48. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 49. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 50. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la pct. 51 la pct. 63 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 64. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 65. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 66. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la pct. 67 la pct. 79 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 80. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 81. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la pct. 82 la 93 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 94? Nu sunt observaţii. Adoptat.

De la 95 la 99 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

La pct. 100 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Rămâne pentru sesiunea de vot final de joi.