Parliamentary debates

Doamna Roberta Alma Anastase:

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării.

Avem procedură de urgenţă.

Punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

Domnul Király Andrei Gheorghe (secretar de stat, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului):

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Având în vedere că s-a întocmit un raport înlocuitor, noi propunem aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.79/2010, conform acestui raport, cu amendamentele acceptate.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Raportul comisiei.

Domnul preşedinte Dumitrescu, vă rog.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Este un proiect de lege pe care îl dezbatem de mult timp. A fost de două ori retrimis la comisie. De data aceasta există un consens politic în ceea ce priveşte modul în care să fie adoptat acest raport.

Astfel, în şedinţa din 30 mai a fost luată în discuţie Legea privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare respingerea ordonanţei, dar o să vedeţi mai departe că este vorba, până la urmă, să adoptăm această ordonanţă dacă vor fi aprobate de către Domniile Voastre nişte amendamente care fac ca textul să fie acceptat de toate formaţiunile politice, să existe un consens în acest sens, aşa cum de altfel şi distinsul nostru coleg, domnul secretar de stat Király, care este una dintre persoanele cele mai apropiate de comisia noastră, e prezent în permanenţă, a şi spus că este punctul de vedere al ministerului.

Am să trec la părţile care privesc acest raport care v-a fost distribuit. Menţionez că acest proiect de lege a fost avizat de către Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, pentru Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, condusă de distinsul şi eminentul jurist, domnul deputat Buda, şi Comisia pentru sănătate şi familie.

În baza prevederilor art.54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, la dezbatere au participat, în afara reprezentantului ministerului, domnul Gheorghe Király, şi profesorul universitar dr. Vasile Cândea, preşedintele Academiei Oamenilor de Ştiinţă, domnul profesor universitar Eduard Apetrei, vicepreşedinte, şi domnul profesor universitar Mircea Ifrim, vicepreşedinte, din partea Academiei de Ştiinţe Medicale, domnul ing.dr. Mihai Mihăiţă - vicepreşedinte, din partea Academiei de Ştiinţe Tehnice.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamnelor şi domnilor,

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege privind respingerea ordonanţei de urgenţă.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, analizând prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79/2010, prin prisma celor patru avize favorabile adoptării proiectului de lege, ţinând seama de implicaţiile negative asupra vieţii academice româneşti reliefate de intervenţiile reprezentanţilor Academiei Române şi ale celorlalte patru academii de ştiinţe în şedinţa din 23 noiembrie 2010, cu unanimitate de voturi a propus respingerea.

Dar, noi avem aici, doamnă preşedinte, şi vă rog să supuneţi votului dumneavoastră nişte amendamente admise. Dacă aceste amendamente vor fi admise, atunci votul va putea să fie în favoarea adoptării textului de lege, cu amendamentele admise fiind în măsură să răspundă tuturor cerinţelor ridicate sau obiecţiunilor ridicate de toate formaţiunile politice, fapt pentru care există consens general.

Vreau să vă spun că lucrul cel mai important pe care acest proiect de lege îl relevă este menţinerea legăturii dintre stat şi instituţii reprezentative fundamentale ale culturii, educaţiei şi cercetării ştiinţifice româneşti, care sunt academiile de profil.

Nu este atât de importantă suma de bani pe care statul o alocă, care, de altfel, este simbolică şi prin imposibilitatea acordării din lipsă de fonduri a sumelor pentru indemnizaţii, dar este important că aceste instituţii sunt considerate, prin finanţare, ale Statului român, şi nu simple ONG-uri, simple asociaţii profesionale care, aşa cum se întâmplă, care să nu fie recunoscute şi acceptate de către stat, pentru că tradiţia europeană vorbeşte despre legătura indisolubilă dintre aceste forme de asociere profesională a performerilor şi a elitelor în domeniul ştiinţei, cercetării şi tehnicii şi statul, care sprijină educaţia, cultura, ştiinţa în România.

Mulţumesc şi vă rog să votăm acest proiect de lege cu amendamentele propuse de către comisie şi adoptate în unanimitate.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Domnul profesor Stanciu, vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Distinsă doamnă preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri,

Evident că sunt conştient că vin astăzi în faţa dumneavoastră cu o temă poate de-a dreptul inoportună, căci, la ordinea zilei, de importanţă capitală sunt alte probleme, şi nu cele ale ştiinţei. Evident că ceea ce vedem, ceea ce auzim, ceea ce face să mergem să venim aici nu este altceva decât rodul unei minţi iscoditoare a acelora care nu au urmărit neapărat profitul, dar l-au făcut posibil prin mintea lor. Multe descoperiri ştiinţifice au fost rodul unor întâmplări, aparent. Dar au avut în spate munca a zeci şi zeci de oameni care au făcut ca la acele acumulări cantitative să avem salturi calitative, care au făcut ca dintr-un bob de nisip, dintr-un cuarţ, să aveţi acum pe birourile dumneavoastră aceste lap-topuri, iphone şi aşa mai departe.

Nu ştiu dacă aţi văzut, aţi cunoscut sau aţi auzit vreun om de ştiinţă bogat. Bogăţia lui constă în cunoştinţe, în dorinţa de a iscodi şi a descoperi secretele naturii, în voinţa lui nestrămutată de a mişca lumea cu încă un pas. Şi atunci societatea i-a fost într-un fel sau altul recunoscătoare. Şi elita ştiinţei mondiale s-a regăsit nu în asociaţii profesionale, ci în academii, ca supremă recunoaştere ştiinţifică a eforturilor lui. Academiile nu sunt ONG-uri, nu sunt asociaţii profesionale, ci sunt nici mai mult, nici mai puţin decât emblema unei ţări.

Şi, dacă doamna preşedinte îmi permite, aş face o singură remarcă: mintea iscoditoare a "cercetătorilor" din antichitate a descoperit atomul, prin Democrit, prin Epicur, spunând şi punându-şi întrebarea: dacă o piatră se împarte în două, rezultă două pietre; dacă două pietre se împart în două, rămân patru; dacă cele patru se împart în două, rămân opt. Şi au mers aşa cu raţionamentul ajungând la ideea că se va ajunge la o dimensiune a pietrei în care nu se mai poate împărţi în două. Şi acea dimensiune este indivizibilă. Iar în greceşte este atomul, această particulă pe care n-o vedem, dar prin care existăm toţi.

Ca atare, şi în România în curentul universal s-a înfiinţat Academia Română, sprijinită de stat. Statul român i-a cumpărat sediul, statul român i-a asigurat, prin institutul de cercetări, fondurile necesare şi iată că de la Hasdeu a reuşit, acum o lună şi ceva, să publice un dicţionar-tezaur al tuturor cuvintelor limbii române, ce au fost şi ce sunt.

Totodată, datorită înclinării efectiv spre partea umanistă a Academiei Române, ministrul Angelescu, în ′35-′36, a luat hotărârea să înfiinţeze Academia de Ştiinţe din România. Tot în acea perioadă s-a înfiinţat Academia de Ştiinţe Medicale din România, ambele prin legi sau decrete. Au fost apoi, aşa cum ştiţi, reunite toate în Academia Republicii Populare Române, cu patrimoniu cu tot. După Revoluţie, s-au reînfiinţat prin legi toate: şi Academia Română, şi Academia de Ştiinţe care a devenit Academia Oamenilor de Ştiinţă, Academia de Ştiinţe Medicale, care reuneşte floarea medicilor români, şi, respectiv, Academia de Ştiinţe Tehnice, ce constituie, ca să spunem aşa, emblema ingineriei româneşti.

Criza a făcut ca o gândire poate bună, poate "ne-bună", să facă ca o ordonanţă, 79, din septembrie 2010, după ce acelaşi Guvern acordase teren pentru a se realiza sediile academiilor, să taie orice finanţare, inclusiv a cheltuielilor de întreţinere, inclusiv a salariilor şi, respectiv, indemnizaţiilor, lăsând din sistemul academic român numai două academii finanţate, Academia de Ştiinţe Agricole şi, evident, coroana academiilor române, Academia Română.

Prin discuţii în Senat, prin discuţii în comisiile din Cameră, prin discuţii la nivelul coaliţiei, s-a găsit un compromis, de îmbinarea, să spunem, a crizei, a efectelor crizei cu necesitatea existenţei unui sistem academic român, sistem academic român constituit în ansamblul universităţilor, institutelor de cercetare, academiile de profil, Academia de Ştiinţe Medicale, Academia de Ştiinţe Agricole, Academia de Ştiinţe Tehnice, Academia Oamenilor de Ştiinţă şi toate sub umbrela, să spunem, ocrotitoare, a Academiei Române, care şi-a dat acceptul pentru fiecare dintre acestea.

Acest compromis este astăzi în faţa dumneavoastră. Momentan, statul va finanţa numai cheltuielile de întreţinere, utilităţile, respectiv salariile celor care sunt cu funcţii de bază. Indemnizaţiile nu mai sunt la aceste trei academii suportate de către stat, ci din veniturile atrase. Este posibil ca în perspectivă, prin înţelepciunea Guvernului, fie acesta, fie cel care va veni, academiile şi sistemul academic român să prindă viaţă şi prin asta să intrăm în normalitate, în rândul academiilor din Uniunea Europeană. Se stopează astfel demersul Academiei de Ştiinţe Medicale, care deţine preşedinţia federaţiilor de ştiinţe medicale din Europa, de a cere sprijin şi ajutor de finanţare de la suratele lor, o chestiune care ne-ar pune într-o situaţie foarte delicată.

Cred că s-a găsit un modus vivendi spre a realiza, să spunem, o împăcare între părţi, împăcare în sensul că dincolo de orgolii, dincolo de ambiţii, dincolo că eu sunt buricul pământului, există ceva. Există ştiinţa, doamnă preşedinte, şi dumneavoastră aţi făcut parte din Comisia de învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, care nicăieri în lumea aceasta nu se supune la vot. Ştiinţa este aristocrată. Astăzi veţi vota pentru aristocraţia românească, adică pentru ştiinţa românească, şi sunt convins că o veţi face cu toată deschiderea şi cu toată inima.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Kötő. După aceea, domnul deputat Spînu.

Domnul Kötő Iosif:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul nostru porneşte de la premisa că în epoca ştiinţei şi tehnologiei este un fapt foarte, foarte important să stimulăm cercetarea, întrucât singura şansă a noastră în competitivitatea care există în lumea contemporană este să fim eficienţi şi la acest capitol.

Ştim foarte bine că baza instituţionalizată a activităţii de cercetare o constituie sistemul academic şi în acest sistem ca structură de rezistenţă găsim academiile, cum a înşirat şi predecesorul meu, Academia de Ştiinţe Agricole, Silvice, Academice, a Oamenilor de Ştiinţă şi aşa mai departe.

Dacă pornim de la această premisă eu cred că nu e nicio surpriză când afirm în faţa dumneavoastră că grupul nostru susţine proiectul în forma prezentată în raportul suplinitor, cum a arătat şi domnul Stanciu, distinsul deputat domnul Stanciu, că statul din bugetul său să finanţeze funcţionarea şi cheltuielile de funcţionare, iar indemnizaţiile, din veniturile proprii.

În încheiere, încă o dată accentuez că grupul nostru susţine raportul suplinitor.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog.

Imediat după aceea domnul deputat Spînu.

A! Nu, era domnul Spînu. Mă scuzaţi!

Domnul Spînu.

(Domnul deputat Teodor-Marius Spînu îi dă întâietate domnului deputat Vasile Berci.)

Domnul Vasile Berci:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Distinşi miniştri,

O să am o intervenţie succintă. Argumentele au fost mai mult decât raţionale, ale colegilor care m-au precedat la acest microfon. Mă bucur că, deşi rar se întâmplă, se poate realiza şi un compromis, se poate realiza şi un consens şi uneori trebuie să ne bucurăm că şi raţiunea, atunci când lucrurile sunt abordate raţional, poate triumfa.

Grupul PNL, în mod categoric, s-a raliat la ceea ce au însemnat discuţiile din comisie, dorinţa de a găsi acele posibilităţi care să permită amendarea proiectului respectiv, vom vota în acest sens, deci proiectul cu amendamente, şi e bine că facem efortul să înţelegem că anumite instituţii care au spus şi trebuie să spună în continuare mult în existenţa acestei naţiuni, ne gândim la o perioadă cronologică de 75 de ani de existenţă a acestei instituţii, îi dăm o şansă, modestă, în acest context de criză, pentru a fi ajutată să fiinţeze.

Este o instituţie care în cei 75 de ani de existenţă a fost ilustrată de personalităţi marcante ale ştiinţei româneşti şi e firesc şi natural, de bun-simţ, să trecem acest proiect, cu amendamentele, pentru ca să dăm şansă acestei instituţii să funcţioneze în parametri de minimă normalitate, în contextul pe care îl parcurgem.

Vă mulţumesc şi contăm noi, liberalii, pe acest vot din partea tuturor grupurilor parlamentare.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Spânu.

Domnul Teodor-Marius Spînu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu vreau să aduc o pledoarie pro domo, să spunem de la început că în Comisia de educaţie întotdeauna am susţinut acest proiect şi chiar dacă câteodată proiectele legislative păţesc la fel ca şi teoria atomică a lui Democrit, arătându-se că atomul, domnule profesor, s-a descoperit că nu este cea mai mică parte şi este, la rândul său, divizibil, anumite proiecte legislative n-au surprins esenţa, să spunem, celui mai bun lucru pentru ştiinţă, iar noi astăzi, aici, nu vom pune la vot ştiinţa, ci doar finanţarea acesteia.

Şi vreau să vă spun că Grupul parlamentar al PDL va vota în favoarea raportului modificat, care propune, să spunem, o soluţie, cel puţin astăzi, corectă. Mai mult, acest tip de soluţie găsit în consens cu toate grupurile parlamentare va oferi şi academiilor un nou imbold, arătând că, poate, în viitor se va găsi şi o altă soluţie de finanţare, arătându-se în contextul cercetării ştiinţifice din România că au o importanţă mare sau covârşitoare.

Aşa încât noi vom vota, Grupul PDL, în favoarea proiectului modificat în Comisia de educaţie, nu cred că o să fie niciun fel de problemă şi nu vom pune la vot ştiinţa.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Întâi domnul deputat şi după aceea domnul...

Vă rog.

Domnul Ghervazen Longher:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Marele nostru poet naţional Mihai Eminescu spunea: "Un profesor universitar este o lumină". Ce putem noi spune despre un academician? În acest context, cuvintele noastre ar fi de prisos.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale susţin şi vor vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Bădălan.

Domnul Eugen Bădălan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Eu nu mi-am propus să fiu atât de elocvent ca domnul profesor Stanciu, nu mi-am propus să vorbesc în numele vreunuia din grupurile parlamentare, nici măcar în numele grupului căruia aparţin. Mi-am propus să particip la această dezbatere privind problema dintr-un singur unghi.

Suntem cu toţii convinşi că România are nevoie astăzi mai mult ca oricând de elite. Aceste elite, în opinia mea, nu se pot manifesta decât în zone instituţionalizate. Pentru că elitele unei ţări, dacă se manifestă individual sau sub forma unor ONG-uri, nu cred că se pot manifesta în interesul întregii populaţii a statului respectiv.

Iată de ce cred că în sfârşit în înţelepciunea lor, membrii comisiei au depăşit stadiul pe care-l adoptase Senatul, de respingere a ordonanţei de urgenţă, a găsit o cale de comunicare cu iniţiatorul ordonanţei de urgenţă, îmbunătăţirea acesteia şi găsirea unei soluţii de compromis care să permită funcţionarea în România a sistemului academic, a sistemului de cercetare ştiinţifică instituţionalizată care să fie locul în care elita României să se poată manifesta.

Sunt convins că cel puţin grupul căruia îi aparţin, respectându-şi principiile de bază, acelea de a încuraja elitele, în totalitatea noastră, astăzi, vom vota în favoarea acestui proiect de lege, care rezolvă această problemă.

Sunt convins că şi o bună parte dintre grupurile care poate prin convingerile lor sunt mai puţin interesate de elite vor fi alături de noi când vorbim de viitorul României într-o epocă informaţională, într-o epocă postmodernă, în care numai ştiinţa ne mai poate găsi calea.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale nu sunt.

Atunci, intrăm în dezbaterea raportului.

La punctul 1, titlul legii: "Lege privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.79 din 2010 pentru modificarea unor acte normative în domeniul cercetării".

Observaţii? Nu sunt.

La punctul 2 dacă sunt observaţii. Articolul unic. Nu sunt observaţii. Adoptat.

La punctul 3, text nemodificat. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 4, text nemodificat. Nu sunt observaţii. Adoptat.

La punctul 5, Capitolul VI, dacă sunt observaţii din partea dumneavoastră? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 6. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 7. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 8. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 9. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 10. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 11. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 12. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 13. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 14. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 15. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 16. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 17. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 18. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 19. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Punctul 20. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 21. Nu sunt observaţii. Adoptat.