|
Domnul Sorin-Avram Iacoban: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Prima interpelare este adresată domnului ministru al justiţiei, domnul Robert Marius Cazanciuc, privind reincriminarea cerşetoriei. Domnule ministru, Conform art.326 din vechiul Cod penal, fapta persoanei care, având capacitatea de a munci, apela în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material, se pedepsea cu închisoare de la o lună la 3 ani. Conform noului Cod penal, infracţiunea de cerşetorie în varianta de bază a fost dezincriminată, legiuitorul consacrând exploatarea cerşetoriei la art.214 şi folosirea unui minor în scop de cerşetorie la art.215. Astfel, în lumina art.214 din noul Cod penal, fapta persoanei care determină un minor sau o persoană cu dizabilităţi fizice sau psihice să apeleze în mod repetat la mila publicului pentru a cere ajutor material sau care beneficiază de foloase patrimoniale de pe urma acestei activităţi, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Această dispoziţie legală cuprinde şi o agravantă, dacă fapta este săvârşită de un părinte, tutore, curatorul sau cel care are în îngrijire persoana care cerşeşte sau prin constrângere, legiuitorul prevăzând, în acest caz, o pedeapsă cu închisoarea de la 1 la 5 ani. În baza art.215 Cod penal, fapta majorului care, având capacitatea de a munci, apelează în mod repetat la mila publicului cerând ajutor material, folosindu-se, în acest scop, de prezenţa unui minor se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. În fapt, s-a renunţat la incriminarea infracţiunii de cerşetorie în forma de bază, consacrată de vechea reglementare, dar a fost preluată din legislaţia specială şi îmbunătăţită incriminarea infracţiunii de exploatare a cerşetoriei. Legiuitorul a adus ca argument faptul că fapta unei persoane care practică cerşetoria, iar pentru a inspira mila, ţine în braţe un copil de câteva luni, prezintă un pericol nu doar prin aceea că lezează grav demnitatea umană, dar periclitează sănătatea şi chiar viaţa minorului. Este evident faptul că în actuala legislaţie a dispărut incriminarea infracţiunii de bază, reţinându-se doar agravantele din vechea reglementare. Având în vedere cele prezentate, vă rog să-mi răspundeţi la următoarea întrebare: consideră Ministerul Justiţiei oportună reincriminarea cerşetoriei în varianta de bază, conform vechii reglementări? Solicit răspuns scris şi oral. Iar a doua interpelare este adresată domnului ministru Orlando Teodorovici, ministrul finanţelor publice, şi are ca obiect combaterea evaziunii fiscale prin bonul fiscal. Domnule ministru, Începând cu anul 2014, Guvernul României a declanşat cu fermitate lupta împotriva evaziunii fiscale, printr-o serie de măsuri având ca scop principal o fiscalizare cât mai ridicată. Astfel, datorită faptului că România este unica ţară din Europa care a rămas să folosească case de marcat cu role de hârtie, Executivul s-a gândit că este oportună o dotare obligatorie a caselor de marcat cu un jurnal electronic conectat la un sediu central al autorităţilor fiscale. O altă măsură a fost limitarea încasărilor zilnice în numerar şi a plafonului de casă pentru operaţiuni de încasări atât de la persoane fizice, cât şi de la persoane juridice. De asemenea, o măsură complementară este reducerea TVA la alimente, măsură prin care se urmăreşte, pe lângă scăderea preţurilor, şi scăderea evaziunii fiscale. Nu în ultimul rând, controalele aplicate ale organelor competente au dus la scăderea cu 20% a evaziunii din sectorul panificaţie, rezultând un număr de 1.903 de dosare penale, din care 1.387 cu aplicare pe Legea nr.241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale. Cea mai populară măsură însă a fost Ordonanţa nr.10/2015, anume, Ordonanţa loteriei bonurilor fiscale, care, săptămâna trecută a fost modificată şi adoptată aici, în Camera Deputaţilor. Măsura instituirii loteriei bonurilor fiscale are ca şi soluţie concurentă faptul că, în cazul refuzului agentului economic de a înmâna şi emite bonul fiscal, cumpărătorul poate să nu achite bunul dobândit sau serviciul prestat, având în vedere că o tranzacţie nefiscalizată nu prezintă altceva decât o încălcare a legii. Având în vedere cele precizate, vă rog să-mi răspundeţi la următoarea întrebare: cu cât au crescut încasările la bugetul statului după efectuarea primei trageri a loteriei bonurilor fiscale? Vă rugăm ca la această întrebare să prezentaţi o statistică în care să se precizeze care au fost previziunile făcute de Ministerul Finanţelor cu privire la încasările făcute la bugetul statului şi cu cât au fost depăşite aceste previziuni, ca urmare a derulării loteriei bonurilor fiscale. Solicit răspuns scris şi oral. Cu deosebit respect, Sorin-Avram Iacoban, deputat de Iaşi. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
|
Video - Flash & IOS
