Parliamentary debates

Domnul Alexandru Rafila:

Şi o să trecem rapid... şi o să vă rog să vă încadraţi foarte rapid în timp, câte o singură interpelare, dacă sunt prezenţi în sală. Pot fi depuse interpelări.

Doamna Luminiţa Barcari, de la PNL? Este? Nu este.

Domnul deputat Muraru Iulian-Alexandru, de la PNL? Nu este.

Domnul deputat Toma Vasilică, PSD?

De la AUR, doamna deputat Şerban Gianina? Două interpelări.

Focşa Dumitru-Viorel - două interpelări.

Şerban Ciprian-Constantin, de la PSD - o interpelare.

Georgescu Nicolae, de la PSD - o interpelare.

Domnul deputat Toma Ilie? Este. O interpelare.

Dacă vreţi să...?

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, domnului ministru Barna Tánczos.

În ultimii ani, România a devenit un adevărat paradis pentru afacerile din industria lemnului, fiind principala sursă de masă lemnoasă, defrişările masive ale pădurilor fiind o activitate de mare amploare, cu un impact dezastruos asupra mediului.

Defrişările amplifică efectele încălzirii globale, inundaţiilor, alunecărilor de teren şi ne confruntăm din ce în ce mai des cu prezenţa animalelor sălbatice în oraşe şi nu numai, în toate localităţile din România.

Datele oficiale reflectă faptul că suprafaţa pădurilor din fondul forestier naţional a suferit reduceri semnificative în ultimii ani şi rata de împăduriri este mult mai mică decât cea a defrişărilor. Neoficial, rata defrişărilor este mai mare din cauza tăierilor ilegale de masă lemnoasă şi a faptului că nu avem un inventar clar al terenurilor împădurite, cu toate că dispunem de tehnologia necesară inventarierii.

În urma audienţelor la cabinetul parlamentar din municipiul Hunedoara şi la cabinetele parlamentare pe care le avem în toate localităţile şi oraşele judeţului Hunedoara, au reieşit o serie de întrebări, pe care am să le adresez şi eu domnului ministru.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări.

La nivelul judeţului Hunedoara, există un inventar al tuturor suprafeţelor de teren împădurite? Dacă nu, când estimaţi că va fi întocmit un astfel de inventar?

Tot la nivelul judeţului Hunedoara, care este rata de defrişare şi care este rata de împădurire? Ce strategie aveţi în cadrul ministerului pentru a creşte rata de împădurire pe raza judeţului Hunedoara?

Care este strategia pe care o veţi implementa în vederea reducerii defrişărilor ilegale de masă lemnoasă, atât la nivelul judeţului Hunedoara, cât şi la nivel naţional?

Şi aş mai pune eu o întrebare, şi anume, din totalul suprafeţei României, cât la sută avem suprafeţe împădurite, ca procent şi ca număr de hectare, şi ce reprezintă aceasta în raport cu suprafeţele împădurite din ţările Uniunii Europene?

Aş solicita răspuns verbal şi în scris.

Cu deosebit respect, deputat Ilie Toma, de Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

De la PSD, domnul deputat Chirilă Virgil Alin? Nu este.

Domnul deputat Gabriel Zetea.

Domnul Gabriel-Valer Zetea:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Am adresat o interpelare Ministerului Educaţiei, în special domnului ministru, Sorin Cîmpeanu.

Am încercat să arăt abuzurile care se petrec în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Maramureş, sub conducerea inspectorului general Anca Hendea. Sub conducerea PNL, de fapt, pentru că de când s-au produs aceste schimbări la nivelul conducerii Inspectoratului Şcolar Judeţean, prin numiri politice ale inspectorilor, în fiecare zi se petrec abuzuri în şcolile din Maramureş.

Politizarea educaţiei ar trebui să înceteze!

Şi am arătat, prin această interpelare, domnului ministru Cîmpeanu, un caz punctual, cazul de la Colegiul Naţional "Dragoş Vodă" din Sighetu Marmaţiei, unde, prin abuzuri şi ilegalităţi, o hotărâre a Consiliului de administraţie al şcolii a fost modificată de Inspectoratul Şcolar Judeţean, că aşa au vrut ei, iar apoi au încercat, retroactiv, să oblige Consiliul de administraţie să-şi modifice propria hotărâre. Directorul de acolo a refuzat acest lucru, şi-a dat demisia. În acest moment, întreaga comunitate locală se întreabă cum cel mai emblematic liceu, până la urmă, din Maramureşul voievodal, a ajuns în această situaţie?

Întreb punctual.

Cum se poate ca un post - este vorba, până la urmă, de un post de catedră, la limba engleză - cum se poate ca un post care în mod legal nu putea fi luat în această etapă de mobilitate a pretransferului şi a fost modificat abuziv şi fără ştirea şi aprobarea Consiliului de administraţie, pentru a putea fi considerat eligibil la această etapă?

Apoi, care sunt demersurile legale şi instituţionale pe care dumneavoastră, domnule Cîmpeanu, ca ministru, le veţi face pentru a îndrepta această situaţie şi a reglementa situaţia de la Colegiul Naţional "Dragoş Vodă"?

Educaţia nu trebuie să aibă culoare politică.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

De la PSD, Lungu Romeo-Daniel? Nu este.

Dumitru Coarnă? Nu.

De la Minorităţi, Petreţchi-Nicolae Miroslav?

Vă rog.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Interpelarea mea este adresată domnului Mihai Sorin Cîmpeanu, ministrul educaţiei şi cercetării.

Obiectul interpelării - "Modul în care sunt analizate de către unii funcţionari aflaţi în subordinea Ministerului Educaţiei întrebările şi interpelările adresate de parlamentari".

Stimate domnule ministru,

Preocuparea dumneavoastră privind identificarea şi soluţionarea la timp şi cu maximă răspundere a problemelor cu care se confruntă învăţământul din ţara noastră m-a convins să vă adresez prezenta interpelare, având convingerea că o să rezonaţi la ideea că practicile prezentate mai jos nu pot fi acceptate la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

După cum prea bine cunoaşteţi, calea constituţională de legătură a parlamentarilor cu membrii Executivului o reprezintă întrebările şi interpelările, care, cel puţin în teorie, ar trebui să vină în favoarea cetăţenilor, sprijinind în acelaşi timp reprezentanţii Guvernului cu o cunoaştere mai obiectivă a problemelor din teritoriu.

Mai mult, parlamentarii Grupului minorităţilor naţionale pot avea o viziune mai obiectivă a problemelor cu care se confruntă cetăţenii, precum şi asupra modului în care acestea sunt rezolvate, ei fiind aleşi la nivel naţional.

Astfel, de-a lungul anilor, prin demersuri parlamentare, am prezentat ministerelor de resort, inclusiv conducerii Ministerului Educaţiei şi Cercetării, problemele semnalate de cetăţeni, însă m-am lovit de chestiunea răspunsurilor primite, care, în unele cazuri, constituiau o dovadă a lipsei de interes acordate respectivelor demersuri parlamentare.

Cu toate că au fost operate multe schimbări la nivelul structurii ministerului pe care îl conduceţi, încă se perpetuează situaţii în care funcţionari aflaţi în subordinea ministerului tratează cu indiferenţă această procedură parlamentară, oferind răspunsuri vagi, incomplete sau evazive, răspunsuri care nu ne ajută absolut deloc în soluţionarea problemelor sesizate sau în elucidarea cauzelor acestora.

Deşi am sesizat această problemă chiar de la tribuna Parlamentului, inclusiv Domniei Voastre, speţa semnalată persistă. Exemplul cel mai recent s-a petrecut acum două săptămâni, în timpul şedinţei plenare a Camerei Deputaţilor, consacrată primirii răspunsurilor la întrebările şi interpelările adresate de parlamentari, când responsabilul cu prezentarea răspunsului din partea Ministerului Educaţiei, din cele două răspunsuri înscrise pe ordinea de zi, niciunul nu a fost lămuritor, adresanţii întrebărilor solicitând completarea acestora.

Pentru o imagine mai fidelă, stimate domnule ministru, vă înaintez la prezenta interpelare şi întrebările nr. 71 din 21 ianuarie, respectiv 1405 din 11 mai 2021, precum şi răspunsurile prezentate de funcţionarii aflaţi în subordinea dumneavoastră, din care nu am reuşit să aflu nimic.

Concluzionând, în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, vă rog să-mi comunicaţi care este poziţia Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru situaţia prezentată mai sus.

Cu deosebită consideraţie, Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc domnului deputat.

De la PNL, Gheorghe Daniel Andrei.

Aveţi 3 minute.

Mulţumesc.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea se adresează domnului ministru al culturii, Bogdan Gheorghiu. Obiectul său este "Situaţia Muzeului Naţional de Istorie a României".

Domnule ministru,

De mai bine de 19 ani, din 2002, cea mai mare parte a Muzeului Naţional de Istorie a României este imposibil de vizitat, astfel încât 80% din muzeu este închis.

Muzeul Naţional de Istorie a României a fost înfiinţat în 1970, fiind "cel dintâi muzeu de arheologie şi istorie din ţară, dintâi nu într-o perspectivă cronologică, ci sub aspectul reprezentativităţii", după cum se arată pe site-ul instituţiei.

În consecinţă, aici au fost aduse cele mai faimoase tezaure, în primul rând cele din metal preţios, în singurul loc public unde securitatea şi vizibilitatea puteau fi asigurate în aceeaşi măsură. De asemenea, o mulţime de alte piese de mare valoare arheologică şi istorică au poposit în expoziţiile Muzeului Naţional de Istorie a României pentru a ilustra mileniile de istorie ori, pentru mai multă acurateţe, istoria de atunci.

În iunie 2014, reprezentanţii Ministerului Culturii declarau că Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti are nevoie de peste 27 de milioane de euro pentru lucrările de consolidare şi restaurare, patrimoniul acestuia urmând să fie mutat la Casa Presei Libere.

În decembrie 2014, bugetul pe anul 2015 al Ministerului Culturii a primit o suplimentare de un milion de lei pentru începerea lucrărilor de reabilitare la Muzeul Naţional de Istorie a României.

"Există spaţii închise care au fost indisponibilizate prin încetarea lucrărilor de renovare. Ulterior au urmat o serie de demersuri pentru a renova întreaga clădire, iar începând cu anul 2016 a fost aprobată derularea unui concurs internaţional de arhitectură. A urmat o perioadă de pregătire a concursului, de derulare, dar în prezent a fost anulat în instanţă, la cererea Muzeului..., în anul 2019", transmiteau presei oficialii Muzeului Naţional de Istorie a României, anul trecut.

În mai 2020, o parte a muzeului a fost redeschisă pentru vizitare.

"Două dintre obiectivele majore ale muzeului sunt redeschiderea întregii expoziţii permanente şi reabilitarea clădirii, obiective care se vor realiza atunci când vor fi acordate fondurile necesare din partea instituţiilor implicate în acest demers", spunea directorul Muzeului de Istorie, domnul Ernest Oberlander- Târnoveanu, în primăvara lui 2020.

Totodată, acesta atrăgea atenţia că "Suma necesară proiectării şi renovării clădirii este una considerabilă, neputând a fi acoperită din bugetul anual al instituţiei, pentru aceasta fiind necesară o decizie la nivel guvernamental."

O decizie aşteptată de 19 ani, domnule ministru, care nu mai vine!

În acest sens, în calitate de parlamentar, doresc să ştiu exact care este stadiul renovării Muzeului Naţional de Istorie a României şi care sunt necesităţile financiare, logistice şi legislative pentru a se putea finaliza lucrările, într-un timp cât mai scurt, la acest important edificiu al culturii, identităţii şi spiritualităţii româneşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

De la Partidul Social Democrat, domnul deputat Şlincu Dan-Constantin? Nu este.

Huţu Alexandra, nu.

Gliga Dumitriţa? Nu.

Natalia Intotero, nu.

Şi mai este de la AUR, Axinia Adrian-George? Nu este prezent.

Aşa că, declar închise lucrările acestei sesiuni.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,11.