Parliamentary debates

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Continuăm, stimaţi colegi, cu Ora Guvernului.

Potrivit art. 208 din Regulament, în...

(Domnul deputat Alfred-Robert Simonis solicită să ia cuvântul.)

O intervenţie pe procedură şi continuăm.

Domnule Simonis, vă rog.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Continuăm lucrările.

Potrivit art. 208 din Regulament, în şedinţa de astăzi, în cadrul Orei Guvernului, avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al USR, cu tema "România spre faliment. Ne împrumutăm cu 1000 de euro pe secundă. Cum opriţi dezastrul fiscal?".

Din partea Guvernului, participă la aceste dezbateri politice domnul Adrian Câciu, ministrul finanţelor.

Pentru desfăşurarea în condiţii regulamentare a dezbaterilor, vă reamintesc timpul maxim stabilit de Regulament pentru fiecare participant la dezbateri:

- reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - 5 minute, pentru prezentarea temei dezbaterii;

- reprezentantul Guvernului - 5 minute, pentru a răspunde;

- reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - 3 minute, pentru lămuriri suplimentare;

- celelalte grupuri parlamentare - câte 3 minute fiecare, pentru a-şi prezenta punctul de vedere, cu excepţia celui mai mare grup parlamentar din opoziţie, care are 5 minute, pentru a-şi prezenta punctul de vedere;

- reprezentantul deputaţilor neafiliaţi - un minut, pentru a prezenta punctul de vedere;

- reprezentantul Guvernului - 5 minute, la final, pentru răspunsuri.

Dau cuvântul domnului deputat Năsui Claudiu-Iulius-Gavril, reprezentantul Grupului parlamentar al USR, pentru prezentarea temei dezbaterii politice de astăzi.

Vă rog, domnule deputat.

5 minute, Claudiu, da?

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Situaţia economică a ţării este foarte gravă.

O voce din sală:

Motorola!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Ne îndreptăm cu paşi rapizi şi siguri către o criză economică de proporţii, în care nu intrăm numai nepregătiţi, ci masiv îngreunaţi, din cauza unui stat-mamut care nu face decât să crească, să-şi crească cheltuielile, să-şi crească agenţiile, să-şi crească sinecurile, sporurile şi toate privilegiile pe care le are, pentru o clasă politică care nu se mai satură.

Cifrele vorbesc de la sine.

Cheltuielile statului, la luna aprilie, pe primele patru luni ale anului, au crescut cu 15,6% faţă de anul trecut.

Cheltuielile de personal, despre care liderii dumneavoastră au spus că vor să strângă cureaua, că vor să nu mai crească, ba chiar să le reducă, de fapt... (Vociferări.) ...cresc cu încă 1,3 miliarde de lei.

Pensiile speciale, această cheltuială ruşinoasă pe care o are România, cresc, anul acesta, la luna aprilie, cu încă 12% faţă de anul trecut.

Nu vă mai ajung posturile pentru activul de partid şi rezolvaţi şi problema aceasta, înfiinţând tot felul de noi agenţii de stat, pe lângă sutele de agenţii care există deja - Institutul de Promovare a Vinului Românesc, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România... (Vociferări.) ...Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică, o structură-mamut cu 1.250 de posturi... (Vociferări.) ...Casa de Comerţ "Unirea", o companie falimentară a statului român... (Vociferări.) ...făcută ca să cheltuiască bani aiurea, să-i risipească aiurea, trebuia desfiinţată. (Vociferări.) Acum, nu doar că n-o desfiinţaţi, mai băgaţi încă 100 de milioane de euro în ea, ca să fie căpuşaţi, evident, de activul de partid.

Autoritatea Naţională pentru Promovarea Investiţiilor - de parcă investitorii ne spun... vin în România şi ne spun... (Vociferări.) ...dar... avem o problemă, că nu avem o agenţie de stat pentru promovarea investiţiilor! (Vociferări.)

Voci de la PSD:

Jos Barna!

Ilie la puşcărie!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Şi aţi mai făcut multe altele. Sute de milioane date, iarăşi, le numiţi investiţii. De fapt, capitalizaţi companii de stat tip găuri negre, ca să plătească activ de partid şi salarii pentru aceştia.

Şi dacă tot ajungem la asta, vedem şi numărul salariaţilor la stat. (Vociferări.) Numărul salariaţilor la stat a crescut cu aproape 17.000 de oameni... (Vociferări.) ...din martie 2021 până în martie 2022. (Vociferări.)

O voce din sală:

Daţi banii înapoi, Năsui! Tu şi taică-tu!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Şi lucrurile nu se opresc aici. (Vociferări.)

În fiecare săptămână...

O voce din sală:

Securistul de taică-tu!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...se anunţă noi creşteri...

O voce din sală:

Motorola!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...de activ de partid, noi angajaţi la stat. (Vociferări.) 7.880 de noi posturi la MAI. Şi ni se spune că avem nevoie de ele pentru că iese lumea la pensie.

Iese lumea la pensie. Dar dacă iese lumea la pensie, lasă postul liber, nu-i aşa? (Vociferări.) Iese cineva, intră altcineva, numărul de posturi ar trebui să rămână constant, dar nu. 7.880 de noi posturi, cu pensii speciale!

536 de noi posturi la MIPE... (Vociferări.) ...64 de noi posturi la Ministerul Mediului... (Vociferări.) ...plus zeci de demnitari... (Vociferări.) ...la care se adaugă cabinetele lor, secretari de stat, subsecretari de stat, secretari generali, secretari generali adjuncţi, o armată întreagă de activ de partid, pentru că nu vă mai săturaţi să cheltuiţi banul public... (Vociferări.)

O voce din sală:

Aţi luat 120 de milioane de vaccinuri, hoţilor! Escrocilor! Nesimţiţilor care sunteţi!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...pentru că vă gândiţi că sunt alegerile departe... (Vociferări.) ...în timp şi, atunci, n-o să fiţi traşi la răspundere. (Vociferări.)

De unde bani pentru toate aceste creşteri de cheltuieli? (Vociferări.) Evident, din taxe şi impozite.

În mare parte din taxe şi impozite, pentru că, de fapt, mediul privat a muncit, a produs valoare şi încasările statului au crescut. Dacă vă uitaţi pe cifre, chiar au crescut, dar nici pe departe suficient cât pentru toate cheltuielile pe care le-aţi făcut pentru a susţine clientela politică.

Iar ce nu aţi luat din taxe şi impozite aţi luat din datorie şi aţi folosit Banca Naţională pe post de tiparniţă, pentru a crea bani care apoi s-au dus în economie şi au creat toate problemele pe care le vedem acum. Un leu din 4 actuali a fost tipărit de la începutul pandemiei şi până acum. De aceea avem inflaţie, nu din cauza războiului, nu din alte motive, ci pentru că am folosit această unealtă, această "taxă" perfidă şi ascunsă care se numeşte inflaţie.

Avem un maxim al inflaţiei pe 20 de ani. Ne uităm la împrumuturi - ne împrumutăm acum mai mult şi mai scump decât în ultimii 25 de ani de istorie.

Minţiţi românii că vor strânge cureaua, în timp ce aprobaţi cheltuieli noi pentru mii şi mii de angajări şi înfiinţaţi noi agenţii.

De fapt, nu faceţi decât să pregătiţi terenul pentru creşterea taxelor.

Tactica este foarte simplă - mai întâi explodaţi cheltuielile, vine deficitul, ziceţi că n-aveţi încotro, trebuie să puneţi mâna mai adânc în buzunarul românilor.

Veţi pretinde că aţi încercat să strângeţi cureaua, dar nu aţi putut. Asta în timp ce, evident, faceţi mii de angajări şi daţi sporuri cu dedicaţie pe bandă rulantă. Asta în timp ce salariul mediu la stat e cu aproape...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi...

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...70% mai mare...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...domnule deputat.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...ca cel din privat, adică cu 2.700 de lei mai mare.

Ştiţi ce este trist? Este că România...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat...

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...chiar are...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...vă rog să finalizaţi.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Finalizez. Finalizez, domnule preşedinte.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

30 de secunde.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Da.

Ce este trist cu adevărat este că România are foarte mult potenţial. (Vociferări.)

Avem o economie diversă, avem antreprenori inovatori, dinamici, care se adaptează foarte uşor şi care reuşesc să pătrundă în pieţe din toată lumea aceasta.

Ne mândrim cu ei, doar cu vorbe, pentru că, altfel, le facem viaţa un coşmar în România.

Trist este că nu avem politici centrate pentru ei.

Trist este că nu încercăm să reducem povara administrativă şi fiscală pe care o avem asupra lor şi că în prag de criză - dacă tot vă place ce fac alte state şi vă uitaţi în alte părţi... (Vociferări.) ...niciun stat în lumea aceasta nu creşte impozitele asupra populaţiei în prag de criză, când vine o recesiune...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...când va veni greul.

Lucrul acesta este greşit. Şi întrebarea noastră...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat...

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

...pentru domnul ministru... (Vociferări.) ...este ce va face Guvernul ca să reducă cheltuielile, ce cheltuieli vor fi reduse şi cum vom face exact ca să strângem cureaua în acest stat-mamut care n-a făcut decât să crească?

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Invit la tribună pe domnul Adrian Câciu, ministrul finanţelor.

Domnule ministru, aveţi cinci minute.

Vă rog.

Domnul Adrian Câciu (ministrul finanţelor):

Stimate domnule preşedinte,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Trebuie să recunosc că sunt un pic surprins pentru faptul că am fost solicitat la Ora Guvernului cu titlul interpelării "Ne împrumutăm cu 1.000 de euro pe secundă. Ce facem să nu ajungem sau să ocolim dezastrul fiscal?". Mă aşteptam totuşi să fie o prezentare şi din partea celor care m-au invitat referitoare la date, cifre cu privire la împrumuturile României la datoria publică, la elemente care ţin într-adevăr strict de Ministerul Finanţelor. E adevărat că încă nu am înţeles foarte clar dacă este vorba despre o dezbatere cu ministrul finanţelor sau o dezbatere cu Guvernul României, pentru că angajările despre care vorbea colegul deputat, pe care-l respect, totuşi ţin de Guvernul României.

Dar aş mai face o deosebire. Am fost invitat pe acelaşi subiect sau un subiect similar de către Senat şi m-am prezentat şi aş vrea să clarific foarte clar şi faptul pentru care m-am prezentat astăzi, deşi am şedinţă de Guvern. Este o formă de respect la adresa Parlamentului. Indiferent care grup va solicita sau mă va solicita, atâta timp cât sunt ministru, voi fi prezent.

Nu trec peste posibilitatea ca unii să caute, să speculeze, să facă marketing politic din chemarea ministrului de finanţe la pupitrul Parlamentului. Cred că ministrul finanţelor este dator să vă explice cum stăm.

Şi o să încep în felul următor. Am preluat o situaţie foarte complicată. N-aş vrea să mă refer la ipocrizie din perspectiva celor care au condus înainte, dar situaţia complicată întotdeauna înseamnă o moştenire, o situaţie complicată reprezentând deficite imense, deficit de concurent de 7%, un deficit public mare prognozat să se termine în 7,13% în anul 2021, după ce în 2020, în timpul pandemiei, am avut 9,4%, o datorie publică crescută cu 13,7 puncte procentuale în doar 2 ani de zile. Şi am anunţat de la început să situaţia este complicată - o inflaţie care s-a triplat într-un singur an, în anul 2021, când era şi USR la guvernare, de la 2,6%, în noiembrie, când am preluat mandatul, era 7,8%; dobânzi care s-au dublat într-un singur an, tot în anul 2021, de la 2,4%, am preluat la 5,5%. Deci, iată elemente care evoluau într-un mod îngrijorător.

Am preluat guvernarea, am preluat mandatul şi am încercat să echilibrăm şi să stabilizăm România. Primul lucru pe care l-am făcut pentru a stabiliza România a fost să îi oferim un buget, potrivit legii, înainte de începerea exerciţiului financiar. Acest lucru a condus la predictibilitate fiscal-bugetară, a condus la generarea de încredere în rândul investitorilor, atât străini, cât şi români, iar datele pe primele trei luni din perspectiva investiţiilor străine directe ne arată că acestea au crescut cu 9,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi au dus la redeschiderea dialogului cu Comisia Europeană cu privire la modul în care România abordează procedura de deficit excesiv şi ieşirea din aceasta.

Mai mult decât atât, în luna noiembrie şi decembrie 2021, am reuşit reducerea deficitului pe ESA, deşi era prognozat la 8%, la 7,1%. Mulţi spun că s-a făcut lucrul acesta înainte. Vă spun că nu s-a făcut, pentru că erau foarte multe cheltuieli amânate când am venit la guvernare, peste 40 de miliarde lei amânate. Erau, dacă vă aduceţi aminte, la rectificarea pe care am făcut-o nu erau banii prinşi de pensii, de salarii, dar am trecut peste, le-am rezolvat. Este anul 2022, un an complicat, un an care este supus unei presiuni inflaţioniste care nu s-a mai manifestat în România din 2002, o presiune inflaţionistă care nu vine din intern, cât din extern, ţări europene care nu s-au mai confruntat cu acest fenomen poate de 50 de ani.

Mai mult decât atât, criza preţurilor la energie o cunoaşteţi cu toţii. Gestionarea acestei situaţii cu privire la oferta diminuată de energie, conflictul din Ucraina care a generat şocuri pe lanţurile de aprovizionare cu combustibili, toate aceste elemente au condus Guvernul în a lua măsuri adaptive, dinamice pentru a sprijini economia României. Efectul îl vedeţi în creşterea economică pe trimestrul I. Creşterea economică nu se face din birou şi nu a făcut-o nici Guvernul. A făcut-o parteneriatul dintre Guvern şi mediul de afaceri şi le mulţumesc antreprenorilor pentru faptul că au înţeles că suntem solidari cu aceştia şi că încercăm să sprijinim cu stimuli economici concreţi, cu bani în economie. Acest lucru s-a întâmplat în trimestrul I, se întâmplă şi în continuare. Evident, acest pachet de sprijin cu care am venit necesită o presiune pe deficit. De aceea Guvernul a şi luat măsura să reducă, să diminueze cheltuielile bugetare cu minimum 10%.

În acelaşi timp...

Domnul Cătălin Drulă (din sală):

Doar pe bunuri şi servicii! Nu mai minţiţi!

Domnul Adrian Câciu:

În acelaşi timp...

Domnule deputat, eu nu mint niciodată!

Am un mare defect. Dumneavoastră vreţi poate să manipulaţi! Pe bunuri şi servicii, pe subvenţii, pe transferuri, sunt multe capitole!

Domnul Cătălin Drulă (din sală):

E reţinerea de 10%!

Domnul Adrian Câciu:

Mă lăsaţi să-mi termin speech-ul?!

Mulţumesc pentru provocare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Nu dialogaţi cu sala, domnule ministru, şi vă rog să vă apropiaţi de final!

Domnul Adrian Câciu:

Toate elementele de sprijin pentru economia României vor fi susţinute din bugetul României, fără a afecta deficitul public, aşa cum este el angajat în legile bugetare anuale. De altfel, acest lucru îl veţi vedea în rectificarea bugetară.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Drulă Cătălin, reprezentantul Grupului parlamentar, pentru lămuriri suplimentare.

Vă rog.

Domnul Cătălin Drulă:

Domnule ministru,

Vorbiţi despre economie, despre dezastrul economic care se întâmplă în timpul guvernării dumneavoastră ca despre un fenomen meteo. Vă uitaţi ca la ploaie, aşa, şi vă întrebaţi când se opreşte.

Alimentaţi această inflaţie şi dobânzile record în ultimii 25 de ani prin politica fiscală dezastruoasă pe care o duceţi.

N-aţi vorbit nimic aici despre reducerea cheltuielilor bugetare. Aţi spus că de la 1, de la mijlocul anului, la 10%. Nu sunt 10%! Sunt excepţii în ceea ce aţi anunţat. E vorba doar despre bunuri şi servicii, e vorba despre reţinerea aia de 10% căreia nu-i mai daţi drumul. Bunurile şi serviciile sunt 13%. Deficitul bugetar va bubui mult peste ce aţi pus în buget, 5,8%, se duce către 7 şi ceva. Ar trebui să mergeţi la 3%, asta v-a zis şi BNR!

O să mergem către stagflaţie în ritmul ăsta şi las aici vorbele, că aici, în această Cameră, rămân lucrurile înregistrate şi veţi fi responsabil, da?! Nu veţi putea spune că nu ştiţi, că sunt presiuni externe, că sunt cauze exogene şi aşa mai departe.

Dumneavoastră, prin politica pe care o duceţi, de a nu închide deficitul bugetar, de a merge către excedent ar trebui să mergem în perioadele astea ca să scoatem gazul pe care îl puneţi pe focul inflaţiei, prin deficitul pe care-l duceţi şi cheltuielile statului care se accentuează fără a face nimic pe partea de venituri de colectare, numai schweitzer e codul ăla fiscal, prin toate aceste măsuri pe care nu le luaţi, de fapt puneţi bazele acestui dezastru care ne va lovi peste un an sau doi. Şi este aici preşedintele dumneavoastră de partid.

Vă provoc, nu veţi lua guvernarea, la rotativă, la anul, în mai, şi e foarte clar de ce nu o veţi lua, pentru că ştiţi ce dezastru ne paşte. Ştiţi toţi! Nu ştiţi toţi! Cei din prima bancă ştiţi unde ne ducem cu economia şi nu veţi lua, domnule Ciolacu, guvernarea, pentru că ăsta este stilul PSD: "După noi, potopul!". (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Urmează dezbateri din partea celorlalte grupuri...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu (din sală):

Drept la replică!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Drept la replică?

Vă rog, domnule preşedinte. (Vociferări.)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Mi-a zis "domnule Ciolacu" de vreo trei ori. Dacă nu ştiţi cum mă cheamă vă scriu eu, vă fac un tatuaj.

Domnule Drulă, ne încadrăm în deficit fără nicio problemă.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Daţi drumul la cronometru!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Nu i se dă drumul fiindcă e drept la replică!

Vă rog frumos, nu l-am întrerupt pe domnul Drulă vorbind!

Domnule lider... Am venit din bancă.... (Vociferări.)

Domnul ministru, împreună cu ministrul sănătăţii trebuie să facă un singur lucru: să nu plătească un miliard de euro vaccinurile pe care le-aţi comandat degeaba! (Aplauze.) Fiecare român ar fi trebuit să se vaccineze de vreo zece ori.

Aş vrea şi eu să daţi nişte explicaţii - cum s-au comandat aceste vaccinuri?

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Roman.

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Înţeleg că se rupe, se fărâmiţează USR-ul şi înţeleg gestul politic al colegilor noştri de astăzi. Să vedem cine mai rămâne şi cine pleacă! Dar, mă rog, nu e treaba noastră, e treaba colegilor noştri, dar înţelegem de ce unii îşi fac treaba în Parlament.

Ascultându-i, m-am întrebat dacă în ultimele luni sau în anul trecut colegii noştri au fost la guvernare sau au fost pe lună. Îmi amintesc că erau la guvernare şi îmi mai amintesc că atunci când se stabilea viitorul financiar al României, prin PNRR, aşa de bine au negociat că nu avem niciun leu pentru irigaţii. (Vociferări.)

Aşa de bine au negociat, că astăzi avem probleme pentru a da pensionarilor şansa la o viaţă mai bună.

Aşa de bine au negociat, încât vedem ce dificultăţi sunt pentru partea de investiţii!

Aşa de bine au negociat, încât am văzut cum stă treaba cu locurile de muncă!

Aşa de bine au negociat, încât inclusiv cei care i-au votat, mare parte din IT-şti, au fost şuntaţi şi nu mai vor facilităţi fiscale pentru IT-iştii care le-au făcut campanie şi care i-au votat.

Că nu înţeleg satul românesc, am înţeles! Au tăiat şi lemnele de foc pentru amărâtul de român care se încălzeşte şi trăieşte greu la ţară şi se încălzeşte cu lemne de foc.

Despre asta este vorba!

În schimb, la consultanţă, a fost valoarea consultanţei mai mare decât valoarea proiectului! De ce? Pentru că adevăraţii "băieţi deştepţi" sunt cei din USR. Acolo s-au pus banii pentru firmele de casă ale USR, acolo s-au pus banii pentru firmele baronilor din USR şi, aşa cum spunea un coleg aici, s-au cheltuit pe vaccinuri, în timpul mandatelor miniştrilor USR, cât pentru toţi locuitorii din Uniunea Europeană.

E dreptul dumneavoastră democratic de a chema miniştrii în Parlament, însă în ultimele trei sau patru întâlniri pe care le-aţi organizat, de acest gen, stimaţi colegi, totul s-a întors ca un bumerang împotriva dumneavoastră, pentru că ipocrizia salvează - cum ziceţi voi - România. Oare?

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Năsui Claudiu, din partea Grupului USR.

Vă rog.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, să ştiţi că PNRR nu împiedică nicio creştere de pensii, este o minciună pe care o tot propagaţi. Nu suntem încă la plafon, mai avem mult până acolo. Ceea ce împiedică PNRR - şi ministrul actual al muncii a recunoscut - e creşterea pensiilor speciale. Este foarte diferit!

PNRR împiedică într-adevăr creşterea pensiilor speciale şi este un lucru foarte bun şi foarte sănătos pentru România.

Domnule ministru al finanţelor, ne-aţi spus câteva lucruri cu care eu chiar sunt de acord, să ştiţi, aici. Ne-aţi spus însă că aţi primit o moştenire grea, că lucrurile erau dificile. Aici eu tind să fiu de acord. România a intrat în pandemie, dacă mai ţineţi minte, cu 3% deficit. Eram la 3% deficit bugetar, adică la maximul posibil admis de către Uniunea Europeană, ne jucam pe marginea prăpastiei şi, evident, în momentul în care a venit vântul am şi căzut şi a ajuns deficitul mult mai mare şi avem toate problemele pe care le avem acum.

Aţi spus un lucru care m-a contrariat. (Vociferări.) Aţi spus că Guvernul este cel care a crescut cheltuielile, nu Ministerul Finanţelor. Este foarte interesant lucrul acesta, pentru că absolut toate cheltuielile care trec prin Guvern au şi avizul Ministerului Finanţelor şi chiar aş vrea să văd exact dacă avizul dumneavoastră a fost negativ sau pozitiv.

Problema cea mai mare a României nu este că avem o situaţie economică dificilă, ci că aruncaţi în continuare gaz pe foc.

Dacă vrem într-adevăr să oprim această situaţie dificilă trebuie să reducem cheltuielile. Şi aici aţi zis despre aceste 10% cheltuieli pe care le reduceţi, cu câteva excepţii, care, dacă e să le însumăm, vedem că de fapt ajung la aproximativ 72% din toate cheltuielile statului, sunt excepţii. Deci mai tăiem din alea 30% şi dacă ne uităm la acele cheltuieli de 30% bunuri şi servicii, uitaţi-vă şi dumneavoastră în buget sau, mă rog, aveţi specialişti bugetari care se pot uita, o să vedeţi că marea majoritate a acelor cheltuieli sunt de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, deci sunt de fapt medicamente.

Vreţi să tăiaţi la medicamente, probabil, nu la sinecuri, nu la agenţii, nu la sporuri, nu la salarii, nu la angajări extra pe care le faceţi, nu la PNDL, ci de acolo, ceea ce ar fi chiar o ştire, dacă într-adevăr este aşa.

O voce din sală:

Mincinosule!

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Aţi spus, de asemenea, că USR-ul a contribuit la problemă, ceea ce este iarăşi o greşeală. Este o greşeală pentru că în scurtul timp cât am reuşit să fim la guvernare, cu toate piedicile care ne-au fost puse, am reuşit să scădem cheltuielile statului în ministerele noastre şi oricum să punem lucrurile pe un făgaş de scădere a cheltuielilor, a risipei, a corupţiei, lucru care ar fi foarte bun de continuat.

Şi, da, domnule Câciu, admir faptul că aţi venit astăzi la tribună, v-aţi prezentat în faţa Parlamentului. Poate e bine să ia acest exemplu al dumneavoastră şi colegi de-ai dumneavoastră de Guvern - mă refer la domnul Virgil Popescu, care se eschivează foarte des de la a veni în faţa Parlamentului -, dar lucrul acesta nu este o bravură, este normalitatea. Ar trebui să veniţi aici, să ne răspundeţi la întrebări. Din păcate, tot nu s-a înţeles foarte clar ce cheltuieli veţi scădea. Pentru că dacă vreţi într-adevăr să vă menţineţi în ţintele acelea de deficit trebuie să faceţi unul din două lucruri - fie să creşteţi taxele, fie să scădeţi cheltuielile. Or, dumneavoastră, în momentul actual, creşteţi cheltuielile. Şi acesta este motivul pentru care sunteţi aici.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Axinia Adrian-George, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog.

Domnul Adrian-George Axinia:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Aţi afirmat zilele trecute că România trebuie să se împrumute cu 80 de miliarde de lei pentru a rostogoli datoria unor guverne anterioare. Aţi preferat însă să prezentaţi doar partea plină a paharului.

În realitate, documentul justificativ pentru bugetul pe 2022 arată că România trebuie să împrumute în acest an 145 de miliarde de lei de pe piaţa internă şi externă pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriilor anterioare.

Execuţia bugetară ne arată falimentul politicilor fiscale ale Guvernului în care, domnule Câciu, sunteţi ministrul finanţelor.

Potrivit datelor raportate de ministerul pe care-l conduceţi, investiţiile sunt blocate, se cheltuiesc sume fabuloase pentru dobânzi, la împrumuturile necesare finanţării deficitului bugetar, iar Executivul încurajează valul inflaţionist pentru a-şi spori încasările bugetare.

În acest context, vreau să vă adresez câteva întrebări.

1. Cum explicaţi faptul că România a ajuns să se împrumute la cele mai mari dobânzi din ultimii zece ani, atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă.

Pe 10 mai 2022, de exemplu, România s-a împrumutat la costuri de aproape 8% pe termen lung, statul luând cel mai scump împrumut în lei pe 10 ani, cel puţin din 2005 până în prezent.

2. De ce împrumutăm bani pentru care plătim dobânzi, dacă nici măcar nu suntem capabili să folosim aceste credite? Mă refer în mod concret la acele aproape 3,9 miliarde de euro din PNRR, jumătate din împrumuturi, sume care stau nefolosite.

3. Ce măsuri fiscal-bugetare de reducere a inflaţiei v-aţi propus să adoptaţi, dacă aveţi în plan adoptarea unor asemenea măsuri?

4. De unde vin concret banii pentru voucherele pe care le-aţi promis românilor? Celebrele vouchere vor fi plătite cu banii alocaţi proiectelor de investiţii, veţi tăia în continuare de la investiţii, pentru a pompa în consum. Când veţi publica rectificarea bugetară care ar urma să operaţionalizeze pachetul de măsuri socio-economice anunţat? Vrem şi noi să vedem exact de unde vin resursele financiare, câtă vreme nu se schimbă ţinta de deficit.

5. Dacă situaţia în UE se înrăutăţeşte masiv - şi sunt şanse să se întâmple asta, ca urmare a războiului ruso-ucrainean, a impactului Green Deal şi a contagiunii din SUA, care a raportat contracţie economică -, credeţi că în mandatul dumneavoastră de ministru al finanţelor se va pune pe tapet o revenire a FMI în România?

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Miklós Zoltán, din partea Grupului UDMR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Miklós Zoltán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Voi fi scurt şi la obiect.

Vrem dezvoltare, aşadar vrem şi investiţii. Toţi, indiferent de partidele din care facem parte. Gradul de îndatorare a crescut, creşte tocmai pentru că vrem investiţii, în special din componenta de finanţare rambursabilă a PNRR. Sumele contractate pentru implementarea PNRR vor merge în proiecte de infrastructură, în proiecte de mediu şi energie, în proiecte de digitalizare. Efectul acestora în economie se va vedea pe termen mediu şi lung, ar fi ipocrizie să pretindem altceva.

Ne-am înhămat împreună, dragi colegi din opoziţie, să implementăm PNRR, pe care l-am negociat cu Comisia Europeană, l-am definitivat, iar ulterior, în Parlament, am aprobat şi componenta de finanţare rambursabilă.

Şi toate acestea, pentru că vrem dezvoltare prin investiţii, în ciuda circumstanţelor extraordinare pe care le traversăm: efectele pandemiei de COVID-19 şi conflictul militar de pe teritoriul Ucrainei.

Când şi în ce fel va fi soluţionat războiul nimeni nu ştie. Cu ce efecte şi cu ce costuri, iarăşi nu avem cum estima.

Să mai adaug şi faptul că deocamdată PNRR rămâne aşa cum s-a aprobat. Nu-l putem adapta noilor realităţi şi necesităţi, aşadar nu ne rămâne decât să îl implementăm cât putem mai bine.

În paralel, guvernarea are responsabilitatea unică de a contracara efectele pe care multiplele crize le au asupra cetăţenilor şi afacerilor.

Eu sunt convins că ministerul va veni, potrivit reglementărilor Legii nr. 69/2010 a responsabilităţii fiscal-bugetare, cu măsuri de limitare a creşterii gradului de îndatorare. Mai mult ca sigur că acestea nu vor avea efecte similare cu propunerea de "zero taxe pe salariul minim", măsură care nu doar că ar fi afectat veniturile primăriilor, dar ar fi condus şi la reducerea veniturilor bugetului general consolidat cu circa 5% din PIB.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Vîlceanu Dan, din partea Grupului PNL.

Mai aveţi 34 de secunde.

Vă rog să vă încadraţi în timp.

Domnul Dan Vîlceanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu o să dureze 30 de secunde, o să dureze mai puţin.

Am vrut să iau cuvântul doar pentru a vă da câteva date care au fost prezentate cu lista de fair play.

Anul trecut, după 11 luni, deficitul bugetului consolidat era de 47%. Am terminat anul, după o lună de guvernare, cu domnul Câciu la minister, cu 6,7% şi vă garantez - puteţi să faceţi un calcul - că sumele necesare pentru plata pensiilor şi a salariilor până la finalul anului nu însumau 2% din PIB.

Doi la mână - nu aţi finanţat nici măcar un împrumut luat în ultimii doi ani până acum.

Deci, acei 80 de miliarde la care faceţi referire nu se referă la împrumuturi pe care le refinanţaţi din ultimii doi ani.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Dan Vîlceanu:

Trei la mână.

Dacă refinanţăm datoriile din trecut, refinanţăm datoriile multor guverne şi până la urmă ăsta este rolul. Nu m-am dus niciodată, indiferent de ministerul pe care l-am preluat, să dau vina pe cei dinaintea mea. Mi se pare lipsit de fair play, cu atât mai mult la finanţe, unde, aşa cum ştiţi, împrumuturile se fac pe 10 ani, pe 14 ani şi aşa mai departe.

Deci aş fi vrut ca în prezentarea dumneavoastră să lăsaţi asta cu "greaua moştenire", nu e fair play să faceţi asta.

Şi încă ceva. Dacă aplicaţi pentru dumneavoastră anumite criterii pentru creşterea inflaţiei şi pentru creşterea deficitului, aplicaţi-le la toţi, că şi anul trecut era o situaţie foarte grea...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat!

Domnul Dan Vîlceanu:

...şi nu în ultimul rând - atât vreau să mai spun - nu uitaţi că în 2020 am făcut acel deficit - şi asta e valabil şi pentru colegii de la USR -, dar am făcut acel deficit de 9,4% pentru că România două luni de zile a stat în lockdown, ceea ce nu este cazul acestui an.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Drulă.

Vă rog.

Domnul Cătălin Drulă:

Vorbeam mai devreme despre cheltuieli fără măsură ale statului, dar măcar dacă aţi cheltui pe ce trebuie!

Vă dau două cifre, domnule ministru al finanţelor, domnule premier din umbră Ciolacu.

Execuţia bugetară la patru luni, din cifrele oficiale ale Ministerului Finanţelor, pe investiţii, mai mică decât anul trecut cu 7%. 12,1 miliarde, în loc de 13,1, pe final de programe europene.

INS. Volumul lucrărilor de infrastructură: minus 12% pe primul trimestru faţă de anul trecut. Acestea sunt acele autostrăzi. Şi cauza o identifică chiar INS-ul, nu eu - licitaţii blocate, proiecte blocate.

Măsluiţi cifrele, prin a nu restitui TVA-ul. TVA restituit pe primele patru luni. Anul acesta: 6,6 miliarde. Anul trecut, pe aceeaşi perioadă, 9,1 miliarde, în condiţiile în care baza este mai mare, pentru că TVA-ul se aplică şi aduce mai mulţi bani la buget din cauza inflaţiei.

Deci investiţii nu, cifre măsluite, ROBOR record la 6%, inflaţie, asemenea, la 14%. Ăsta este pur şi simplu dezastru economic! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Focşa Dumitru-Viorel, Grupul parlamentar AUR.

14 secunde, domnule deputat.

O să vă opresc microfonul dacă depăşiţi mai mult de 30 de secunde, să ştiţi!

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Vă rog să procedaţi ca şi cu ceilalţi colegi, da?!

Am o întrebare pentru domnul ministru. Dacă în constituirea bugetului la care dumnealui a lucrat a avut în vedere şi colectarea amenzilor de la românii care au fost fugăriţi pe stradă în timpul pandemiei şi sunt elevi care n-au terminat liceul şi au amenzi de 1.000-2.000 de lei. Vă daţi seama? Ce facem noi cu aceşti elevi? V-aţi gândit, domnule ministru, la o amnistie financiară?

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Ludovic Orban.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule ministru,

Este evident pentru orice om care a învăţat aritmetică că nu aveţi cum să executaţi acest buget cu care v-aţi prezentat în faţa Parlamentului la începutul anului, pentru că în loc să faceţi o analiză foarte serioasă a situaţiei economice, în loc să încercaţi să luaţi măsuri, pe de o parte de reducere a inflaţiei, prin politici fiscal-bugetare, şi pe de altă parte măsuri de stimulare a creşterii economice şi mai ales de reducere a deficitului bugetar şi a cheltuielilor, dumneavoastră inventaţi noi cheltuieli, în condiţiile în care este foarte clar că veniturile, chiar umflate cu pompa inflaţiei pe care o încurajaţi, vă vor asigura sumele necesare pentru cheltuieli.

Dacă vă uitaţi pe execuţia bugetară pe primele patru luni, o să vedeţi că aveţi probleme enorme şi nu numai că nu aveţi de unde să suplimentaţi cheltuielile pe care văd că le anunţaţi cu generozitate...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Încercaţi să încheiaţi, vă rog!

Domnul Ludovic Orban:

...ci vă veţi afla în situaţia în care nu veţi putea finanţa acele cheltuieli şi o veţi face pe spinarea pensionarilor cărora le-aţi promis că le măriţi pensiile cu 40% şi nu le-aţi mărit decât cu 10%, la o inflaţie de14%, o veţi face pe spinarea mediului de afaceri cărora nu le rambursaţi TVA-ul şi întârziaţi cu plata concediilor medicale, o veţi face pe seama investiţiilor care în mod evident sunt la un nivel mai jos decât în anul 2021, asta în condiţiile în care vă trebuie spaţiul bugetar pentru începerea implementării PNI Anghel Saligny, în condiţiile în care PNDL 1 şi PNDL 2 nu sunt finalizate şi mai au nevoie în următorii doi ani de finanţări de aproximativ 8-10 miliarde, dacă nu şi mai mult.

Vă trebuie spaţiu bugetar ca să faceţi faţă creşterii costurilor lucrărilor publice pe care încă nu l-aţi evidenţiat prin acte normative la nivelul real şi faptul că se închid şantiere sau că se opresc lucrări, sau că nu se mai semnează contracte pe baza unor proceduri de licitaţie derulate anterior, în baza unor SF-uri cu o documentaţie tehnico-economică de pe vremea lui Pazvante Chioru' este exact realitatea a ceea ce vă spun eu. Vă trebuie spaţiu bugetar pentru începerea absorbţiei...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat, vă rog să finalizaţi! Aţi depăşit cu mult timpul alocat!

Domnul Ludovic Orban:

... fondurilor rambursabile din PNRR, vă trebuie spaţiu bugetar pentru creşterea - pentru că este evident că dacă vă împrumutaţi cu peste 8% dobândă va fi o tendinţă de creştere asimptotică a cheltuielilor pentru serviciul datoriei publice.

Va trebui să respectaţi strategia fiscal-bugetară pe care tot voi sunteţi cei care aţi pus-o pe masa Comisiei Europene şi nu veţi avea capacitatea să faceţi lucrul acesta.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ludovic Orban:

În concluzie, domnule ministru, învăţaţi să spuneţi nu! Spuneţi-le celor care sunt colegi cu dumneavoastră în Guvern şi care nu înţeleg economie şi...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Puteţi opri microfonul domnului deputat!

Mulţumesc.

Domnul Ludovic Orban:

...execuţie bugetară că nu mai este posibil să crească... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Dacă mai sunt înscrieri la dezbateri?

Dacă nu, domnule ministru, aveţi cuvântul.

Vă rog.

Domnul Adrian Câciu:

O să am rugămintea, dacă nu răspund la toate întrebările, o să le preiau şi o să răspund în scris, pentru că au fost multe de la colegi şi de la AUR.

Dan are dreptate, într-un fel n-am fost ferm ce am spus, dar m-am referit pentru colegii noştri de la USR. Şi, Dan, ştii foarte bine!

Vă dau un exemplu. Cu 700 de milioane de euro, în acest an, pe care îi plătim pe vaccinuri, creşteam pensiile cu 5%. Ne obligaţi să ne ducem într-o zonă în care să căutăm să echilibrăm bugetul, să diminuăm deficitul, să rezolvăm problemele din trecut, adaptându-ne la provocările prezentului, care nu sunt puţine. Şi, credeţi-mă că asta facem în fiecare zi!

Aţi spus ceva de investiţii şi aveţi dreptate. Investiţiile au fost blocate pentru că preţul materialelor a crescut şi nimănui nu i-a păsat.

Acest Guvern, aşa cum îl vedeţi dumneavoastră şi ministrul de finanţe făcând parte din el, a găsit soluţia să finanţeze toate contractele de investiţii de la autorităţile locale şi din infrastructura mare, inclusiv cele din fonduri europene.

Până acum se spunea că nu se poate. Împreună cu domnul ministru Boloş, împreună cu liderii coaliţiei am găsit soluţia şi iată că se poate.

Vorbeaţi întotdeauna şi vorbiţi numai despre cheltuieli. Un buget întotdeauna e construit şi pe venituri.

Noi am început şi avem un deziderat să creştem colectarea veniturilor bugetare. Acest lucru se vede. Făceaţi o comparaţie, aţi prezentat doar creşterea cheltuielilor. 15%. Vă uitaţi şi pe venituri, vedeaţi o creştere de 20% în primele patru luni şi mai ales ce e foarte important la veniturile fiscale 23%.

Mai mult decât atât, creşterea absorbţiei de fonduri europene e mult întârziată.

Eu, încă o dată, am tot respectul faţă de colegii mei din PNL, dar Ministerul Fondurilor Europene nu a fost la PNL. Şi acum încercăm cu domnul Boloş, am încercat împreună cu Dan, cu domnul Vîlceanu, să recuperăm timpi pierduţi.

România are la dispoziţie 14 miliarde de lei din fondurile europene 2014-2020, riscând să-i piardă sau risca să piardă dacă nu luam nişte măsuri. E adevărat că vi se pare că sunt cheltuieli. Sunt cheltuieli din fonduri europene. Foarte multe din zona pachetului "Sprijin pentru România" mai mult de jumătate sunt din fonduri europene. Înseamnă adaptare.

V-am mai spus şi repet, şi vă invit să fiţi cu mine, domnule deputat Năsui - pe care, încă o dată, vă respect - veniţi cu mine când facem rectificarea şi o să vedeţi, şi o să vă convingeţi că lucrurile sunt într-un echilibru. Nu am venit să ne batem joc de nimeni! Am venit să stabilizăm această ţară şi, mai mult decât atât, să ne menţinem angajamentele asumate în faţa Europei, mai nou, în faţa OCDE, că suntem o ţară responsabilă şi suntem o ţară care are o singură traiectorie de dezvoltare.

Îi mulţumesc domnului fost prim-ministru Orban, elegant ca de obicei. Am de învăţat de la dumneavoastră, cei care sunteţi vechi în politică. Nu intru în contradicţie, totul este...

Un răspuns foarte clar şi ferm. Nu va reveni FMI în România cât suntem în această guvernare!

Găsim soluţii... (Vociferări.)

Cât suntem în această guvernare, găsim soluţii să ţinem România nu pe linia de plutire, ci acolo, pe traiectoria pe care s-a angajat şi traiectorie pe care câteodată - şi o să spuneţi că vorbim de fosta moştenire - era să derapeze anul trecut.

De ce ne împrumutăm la 8%? Pentru că avem o inflaţie imensă! Nu este inflaţia noastră! (Vociferări.)

Nu! Când s-a făcut liberalizarea pieţei energiei, de fapt s-a făcut liberalizarea preţurilor la energie! Au generat o inflaţie imensă! Ultima lună de inflaţie, dacă vă uitaţi, 28%, înseamnă creşterea preţului la energie. Acolo vedeţi consecinţele unor politici care nu s-au făcut bine. Se puteau face mai bine! Nu zic că nu trebuiau făcute, dar se puteau face mai bine. Încercăm să stabilizăm, încercăm să reparăm şi vom face asta în continuare!

O să vedeţi că angajamentele cu privire la deficitul bugetar vor fi menţinute şi se va încheia anul aşa cum ne-am angajat.

Mai mult decât atât, pe 31 iulie a acestui an veţi avea o surpriză. Veţi avea strategia fiscal-bugetară pentru prima oară în istorie aşa cum scrie în lege, depusă şi adoptată de către Guvern, nu la final de an, nu anul viitor, astfel încât toţi investitorii din România să ştie cum arată România în următorii doi ani.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am încheiat dezbaterile politice de astăzi.

Potrivit programului de lucru, lucrările noastre continuă cu primirea de răspunsuri orale la întrebări şi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Vă mulţumesc.