Parliamentary debates

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

1. Proiectul de Lege pentru completarea Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003; PL-x 282/2022; procedură de urgenţă.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Doamna senator Pauliuc.

Vă rog.

Doamna Nicoleta Pauliuc (senator):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc sincer pentru emoţia care mă încearcă astăzi, venind în faţa dumneavoastră, şi mi-aş dori ca speech-ul, cuvintele pe care le spun astăzi să poată să vă transmită emoţia care mă încarcă.

Pentru fiecare dintre noi, în momentul în care spui 100.000, sunt cifre care produc fiori.

Astăzi, în România, la fiecare cinci minute un român este diagnosticat cu cancer.

Astăzi, în România, 150 de oameni pierd lupta cu cancerul.

În fiecare an un oraş, şi aş da exemplu, de mărimea Făgăraşului, dispare de pe harta României.

Dar astăzi nu vorbim despre cei care-şi duc războiul lor. Astăzi vorbim despre învingători, despre cei care au reuşit să treacă linia de sosire, vorbim despre supravieţuitori, vorbim despre problemele pe care le au aceştia după ce medicina le spune că sunt vindecaţi, că sunt oameni care-şi pot duce mai departe o viaţă normală.

Proiectul meu de lege intitulat sugestiv "Dreptul la uitare" le dă posibilitatea foştilor diagnosticaţi cu cancer ca după o perioadă de şapte ani de zile să-şi poată duce o viaţă normală, aşa cum o duce şi cel care n-a cunoscut niciodată în viaţa lui această tristă experienţă.

Deci, după şapte ani de zile, un fost pacient oncologic, în momentul în care vrea să-şi facă o asigurare de sănătate, stimaţi colegi, asiguratorul nu mai are voie, nu mai are dreptul să-l întrebe dacă vreodată, în istoricul lui medical, a existat diagnosticul de cancer.

În acelaşi timp, un tânăr care a fost diagnosticat cu cancer până în vârsta de 18 ani, urmează acelaşi lucru. Nu mai are voie, după o perioadă de cinci ani, ca asiguratorul să-l întrebe dacă a fost diagnosticat cu cancer.

Stimaţi colegi,

Pe cale de consecinţă, le dăm posibilitatea românilor ca după o perioadă de timp - 7 ani şi 5 ani - să-şi poată duce o viaţă normală, să-şi poată face un credit imobiliar.

Un tânăr care a fost diagnosticat cu cancer la vârsta de 2 ani, la vârsta de 18 ani să-şi poată lua un credit pentru a-şi continua studiile sau pentru a-şi achiziţiona un bun în aceleaşi condiţii ca cineva care nu a avut acest diagnostic.

Vă mulţumesc mult, în numele pacienţilor oncologici şi ai supravieţuitorilor de cancer, că le sunteţi parteneri şi că împreună dăm un semnal puternic acestora, că există viaţă şi după diagnosticul de cancer.

Şi vă mulţumesc - aş spune eu anticipat - pentru că, pentru prima dată în 30 de ani, Parlamentul a înţeles cât de important este să se aplece asupra acelora care sunt diagnosticaţi cu cancer, iar iniţiativa legislativă care-şi va urma parcursul - mă refer aici la Planul Naţional de Luptă împotriva Cancerului - sper eu că îşi va atinge scopul.

Încă o dată, vă mulţumesc foarte mult, pentru că în comisie colegii parlamentari au dat un vot în unanimitate. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în Senat.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Suciu Daniel.

Vă rog.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimată doamnă,

Vorbeaţi de 30 de ani de parlamentarism în care rare, foarte rare, din păcate, au fost momentele în care de la dreapta la stânga, de la stânga la dreapta, cum vreţi, am putea să avem cauze comune.

Îmi este foarte greu să înţeleg şi să cred că există legi, există legislaţie care pedepseşte oamenii de două ori - o dată îi pedepseşte destinul cu o boală cruntă şi a doua oară noi, societatea, suntem incapabili să le dăm o a doua şansă, în condiţiile în care ei, toată viaţa, au luptat pentru această a doua şansă.

Este absolut normal ca, după ce ai trecut prin calvarul cancerului şi te-ai vindecat, să ai dreptul la o viaţă absolut normală.

Este absolut normal ca un copil nevinovat care face această păcătoasă de boală la o vârstă fragedă să poată, atunci când ia decizii pentru viaţa lui, să nu fie împiedicat de societatea în care s-a încăpăţânat să trăiască şi să supravieţuiască.

Cu cel mai mare drag, în numele Grupului parlamentar al PSD, votăm această lege.

Îi felicităm din suflet pe cei care au iniţiat-o, pe cei care au supravieţuit acestei boli şi să sperăm că găsim în noi resurse, nu o dată, de două ori sau de trei ori la 30 de ani, să facem un lucru foarte simplu - dreptate, prin legi în Parlament.

Vă mulţumesc şi felicitări încă o dată! (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru drepturile omului, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Liviu-Ioan Balint:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru completarea Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003.

În temeiul art. 95 şi art. 117 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au fost sesizate, prin adresa PL-x 282/2022 din 18 mai 2022, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege pentru completarea Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 46/2003 în sensul ca, în situaţia încheierii contractelor de asigurare, în cazul în care distribuitorul de asigurări solicită supravieţuitorului de cancer informaţii şi documente în vederea evaluării riscului pentru preluarea, respectiv menţinerea în asigurare, acesta să aibă dreptul de a nu le furniza pe acelea care vizează afecţiunea oncologică, dacă a trecut un termen de 7 ani de la data încheierii protocolului oncologic. În cazul supravieţuitorului de cancer al cărui diagnostic a fost pus înainte de vârsta de 18 ani, termenul este de 5 ani de la data încheierii protocolului oncologic.

La întocmirea prezentului raport comun, cele două comisii au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social; avizul favorabil al Consiliului Legislativ; punctul de vedere al Consiliului Concurenţei; avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi; avizul favorabil al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii celor două comisii au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru sănătate şi familie şi cei ai Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au dezbătut proiectul de lege şi documentele conexe în şedinţa din 8 iunie 2022 şi au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

La dezbateri au participat, în conformitate cu prevederile art. 56 şi art. 57 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, doamna senator Nicoleta Pauliuc, în calitate de iniţiator, domnul Alexandru Ciuncan, director general UNSAR şi domnul Aurel Mohan, secretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 16 mai 2022.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, doamna deputat Vecerdi Cristina.

Vă rog.

PNL.

Doamna Cristina-Agnes Vecerdi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ca medic, trebuie să confirm ceea ce s-a spus aici, la tribună, şi anume că la fiecare cinci minute o persoană din România este diagnosticată cu cancer. Este o tragedie pe care noi, medicii, o trăim în fiecare zi, în care trebuie să anunţăm familiile sau aparţinătorii de drept, sau persoana respectivă, că urmează să treacă printr-un proces lung care poate să se finalizeze cu vindecare sau nu.

Prin urmare, acest proiect de lege care acordă dreptul pacienţilor oncologici de a fi uitaţi după 5 ani, respectiv 7 ani, vine şi face dreptate, astfel încât aceşti pacienţi să nu fie dublu pedepsiţi.

Mulţumesc pentru că a existat o coeziune din partea grupurilor parlamentare, este un proiect extraordinar. Mulţumesc iniţiatorilor!

Şi Grupul Partidului Naţional Liberal va vota pentru acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Andruşceac, Grupul AUR.

Vă rog.

Grupul USR, vă rog să vă hotărâţi un singur vorbitor de grup, că e procedură de urgenţă.

Domnul Antonio Andruşceac:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul AUR salută această iniţiativă şi o va vota.

Considerăm însă că este o reparaţie minoră, dar este un lucru bun. Trebuie să prevedem şi sancţiuni pentru asiguratorii care nu vor să încheie şi continuă să pună în formular acea căsuţă prin care foştii bolnavi de cancer sunt obligaţi să spună că au suferit de această afecţiune şi ce se întâmplă atunci când aceştia refuză să le încheie asigurarea. Asigurarea este o formă prin care predai o anumită problemă către asigurator şi n-o face nimeni doar de dragul de a avea o asigurare şi a băga bani în buzunarele asiguratorilor. În asigurare se prevede un cuantum de risc pe care ei trebuie să şi-l asume.

Lucrurile acestea trebuie făcute şi în asigurările din agricultură, şi în asigurările din construcţii, acolo unde asiguratorii refuză să facă asigurări.

Asigurările nu sunt doar pentru cei care se află într-o situaţie de sănătate perfectă sau pentru cei care au construcţii noi sau construcţii amplasate în zone care nu sunt supuse niciunui risc. Trebuie să ne aplecăm asupra problemelor ăstora şi să prevedem şi acele măsuri care să pedepsească asiguratorii în momentul în care încalcă drepturile cetăţenilor de a-şi face o asigurare de viaţă, asigurare în care ei nu au dreptul să ia în considerare decât starea de fapt actuală a celui care se asigură. Istoricul lui medical nu îi mai priveşte. Dacă omul vine cu documente medicale sau cu documente care atestă că pentru casa pe care şi-a construit-o are autorizaţie de construire, acesta trebuie să-i încheie asigurare.

Să continuăm, aşadar, cu aceste lucruri bune în ceea ce priveşte presiunea pe care trebuie să o punem pe asigurator, de a-şi asuma şi riscurile, nu numai acele părţi care le acordă lor siguranţa primirii unor venituri.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Wiener Adrian, vă rog, USR.

Domnul Adrian Wiener:

Stimaţi colegi,

De multe ori diagnosticul de cancer nu este doar un diagnostic, în România, este o sentinţă.

Pacientul de multe ori se trezeşte într-un hăţiş birocratic, se trezeşte pe liste de aşteptare, se trezeşte într-un sistem care nu are culoare preferenţială pentru pacientul oncologic, pentru care cascada de investigaţii şi de tratament practic are impact asupra supravieţuirii.

Avem cea mai mică supravieţuire a pacientului de cancer din Uniunea Europeană. Multe dintre cancere sunt descoperite în faze finale, în care sancţiunea terapeutică este foarte limitată. Nu avem politici publice în ceea ce priveşte prevenţia, nu avem registre naţionale de cancer. Pot exista, de exemplu, pe teritoriul României, clustere de cancer, zone industriale poluate care să fie corelate cu o incidenţă crescută a acestor boli în anumite zone geografice din România; nu ştim acest lucru.

Sunt foarte, foarte mulţi paşi de făcut pentru ameliorarea medicinei oncologice, cum sunt şi în secvenţa de prevenţie, şi în secvenţa de screening. Foarte puţini dintre români practic urmează acest instrument de a depista precoce boala canceroasă, cum foarte puţine femei îşi fac anual Babeş-Papanicolau, mamografii, screening-ul pentru cancer de colon, care sunt din 2006 în directive europene; de foarte, foarte mulţi ani ne sunt recomandate. Nu am reuşit încă să reglementăm într-un sistem de sănătate care funcţionează la limita de avarie, care practic stinge focuri gata să izbucnească mai degrabă decât să aibă o medicină prespitalicească, firească, care să prevină sau să ducă în zona sancţionabilă, terapeutică aceste boli.

Sunt foarte mulţi paşi de făcut. Un pas important s-a făcut astăzi şi Grupul USR va vota pentru această iniţiativă legislativă, bineînţeles. Este un pas important, dar sunt foarte, foarte multe lucruri care ţin şi de noi. Am avut şansa de a ameliora politicile publice în ceea ce...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Finalizaţi, vă rog, domnule deputat!

Domnul Adrian Wiener:

... priveşte fumatul, de exemplu.

Acest Parlament a refuzat să o facă. Sperăm pe viitor să fim mult mai sensibili la toate aceste secvenţe care compun ceea ce putem noi face pentru pacienţii cu cancer din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Buicu, Grupul PSD.

Vă rog.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul PSD va vota pentru. Am făcut-o şi la nivelul comisiei.

Deşi aici toată lumea votează pentru, în comisie trebuie să vă spun că au fost grupuri parlamentare care mai că votau împotrivă. Dar asta e politica pentru unii!

Dacă vorbim despre accesul la servicii medicale, o să vă mai dau o cifră. Statele Unite ale Americii au, ca şi cheltuială, pentru sănătate, un procent de 19,6% cheltuieli cu sănătatea şi vorbim din PIB-ul american. Aceasta este cheltuiala la americani.

Media europeană este dublu faţă de cât cheltuim noi pentru sănătate, în România.

Mi-aş dori ca, împreună, toate grupurile parlamentare să fie de acord şi să sprijine iniţiativele prin care domeniul sănătăţii este prioritate şi să nu mai considerăm banii din sănătate ca şi cheltuială, ci ca investiţie.

Legat de acest domeniu al oncologiei, în contextul european al Planului European de Cancer, pot să vă spun că a fost finalizat Proiectul Planului Naţional de Cancer care va căpăta forma unui proiect de lege, acest proiect de lege urmând a fi depus la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată - şi aici aş vrea să răspund unui coleg deputat antevorbitor.

Da, facem şi alţi paşi în acest domeniu, dar, repet, banii din sănătate sunt o investiţie şi nu o cheltuială. Şi pentru a asigura acces la tratament, pentru a asigura programe de screening, avem nevoie şi de finanţare.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.