Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of December 18, 2023
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.5/2024
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of December 18, 2023 |
Sittings of the Chamber of Deputies of December 18, 2023
 |
6. | Dezbaterea moţiunii simple intitulate "Un ministru care minte nu poate gestiona Educaţia", iniţiată de 56 de deputaţi (MS 7/2023) (rămasă pentru votul final). |  |
||
| ................................................ | |
|
|
Aşadar, întreb, conform Regulamentului, dacă vreunul dintre semnatari îşi retrage adeziunea la această moţiune. Nu. Pentru dezbaterea acesteia, Biroul permanent şi Comitetul liderilor vă propun următoarele: - Moţiunea va fi citită de unul dintre semnatari; - Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor; - Pentru dezbateri, s-au luat în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat, aşa cum am făcut de fiecare dată, astfel încât repartizarea pe timpi arată în felul următor: - Grupul parlamentar al PSD - 18 minute; - PNL - 13 minute; - USR - 7 minute; - AUR - 5 minute; - UDMR - 3 minute; - Minorităţile naţionale - 3 minute; - Şi deputaţii neafiliaţi - 3 minute. În total - 52 de minute. Dacă sunt obiecţii? Vă rog să vă pregătiţi cartelele. Supun votului propunerile pe care tocmai vi le-am făcut. Vot, vă rog. |
|
|
Cu 164 de voturi pentru, 8 contra, două abţineri, propunerile au fost aprobate. Am primit, din partea grupurilor parlamentare, înscrierile la cuvânt, aproape toate. Vă rog, cine nu a făcut-o, să aduceţi la secretariat. Îi dau cuvântul domnului deputat Filip Havârneanu, pentru citirea textului moţiunii, cu rugămintea de a respecta inclusiv virgulele din textul acesteia, pentru că altfel nu este regulamentar. Vă rog. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. "Un ministru care minte nu poate gestiona Educaţia". Am văzut cu toţii rezultatele la testele PISA. România ocupă penultimul loc în Uniunea Europeană. Nu mai e un şoc pentru nimeni, este doar confirmarea dezastrului din educaţie. Ce a făcut în aceste condiţii Ministerul Educaţiei? A cosmetizat raportul OECD şi a prezentat rezultatele în batjocură. Altfel nu se poate numi aprecierea că "România este rezilientă". Da! Educaţia a reuşit "performanţa" să rămână pe penultimul loc. În loc să ne comparăm cu Japonia şi cu Finlanda, în prezentarea Ministerului Educaţiei, ca să dea bine, ne comparăm cu Turcia. Cui foloseşte această minciună? Raportările privind procentul de analfabetism funcţional au dispărut cu totul din prezentare. Cui foloseşte ascunderea adevărului? Ce exemplu dă ministrul educaţiei ţării, cum mai pot părinţii să le spună copiilor să nu mintă, când, iată, minciuna este regina învăţământului? Art. 169 lit. c) din Legea învăţământului superior, produsul "România Educată", stabileşte că raportarea selectivă sau respingerea datelor ori a rezultatelor nedorite, manipularea reprezentărilor sau a ilustraţiilor în scopul denaturării adevărului ştiinţific reprezintă falsificare de rezultate sau date. Asta este exact ceea ce a făcut ministerul - raportare selectivă şi manipularea ilustraţiilor - în scopul denaturării adevărului ştiinţific. Aşadar, primul lucru pe care îl face doamna ministru al educaţiei atunci când rezultatele nu îi convin este să denatureze adevărul ştiinţific. Ce îi învaţă, în felul acesta, acest ministru al educaţiei, pe elevii şi studenţii români? Ce respect să poarte tinerele generaţii acestei legi pe care o încalcă, întâi de toate, tocmai ministrul care a susţinut-o? După falsificarea rezultatelor, concluzia Guvernului este aceea că sistemul de învăţământ din România este rezilient şi se bazează pe faptul că am înregistrat în pandemie o cădere mai mică decât alte state. Eram deja pe fundul gropii, unde oare s-ar fi aşteptat Ministerul Educaţiei să mai cădem?! Celelalte state au înregistrat o scădere semnificativă în calitatea educaţiei, pentru că la ei copiii nu merg degeaba la şcoală. Aceasta este concluzia realistă a raportului OCDE. În România, învăţământul a ajuns atât de jos, încât, cu sau fără prezenţă fizică la şcoală, copiii au aproape acelaşi nivel. În România de astăzi, educaţia se bazează, de fapt, pe meditaţii şi, invers, industria meditaţiilor se bazează pe garanţia că nu se va schimba nimic pe fond în educaţie. Este o concluzie întărită de observaţia că rezultatele la testele PISA sunt mult mai bune în mediul urban decât în cel rural. Diferenţa o fac, în principal, meditaţiile. Copiii români ajung, cu pregătire suplimentară, plătită de părinţi, la un nivel apropiat de cei din vest, care se bazează doar pe cunoştinţele şi abilităţile dobândite în sistemul de învăţământ. La noi, meditaţiile fac diferenţa - că merge sau nu la şcoală, pentru elevul din "România educată" e aproape acelaşi lucru. Unele cadre didactice, în lipsa intervenţiei ministerului, au ajuns doar nişte supraveghetori ai elevilor, până se sună de ieşire. Întrebăm, în al 25-lea ceas, acesta este Planul pentru educaţie? Care este direcţia? De câte generaţii de sacrificiu mai este nevoie? Timp de şapte ani cetăţenii au fost minţiţi, de la Cotroceni, că Proiectul prezidenţial "România Educată" va aduce schimbări fundamentale. Copiii care au susţinut acum testul PISA sunt copiii care erau în clasa a II-a când a început gonflarea imaginii preşedintelui, ca mare salvator al educaţiei. Un balon care s-a dezumflat când a apărut raportul "România Educată", capodoperă a limbii de lemn şi a generalităţilor, şi s-a spart cu zgomot, în primăvară, când au trecut pe repede înainte Legile educaţiei prin Parlament. Ce a făcut Ligia Deca, după ce a devenit ministru, pentru a stopa degradarea şcolii româneşti? - A introdus un examen de admitere la liceu, în ciuda tuturor avertismentelor că acest examen va spori inechitatea. Vor fi necesare şi mai multe meditaţii! Doar pentru cine îşi permite!; - A continuat politica de coborâre, până la irelevanţă, a nivelului subiectelor de la Evaluarea Naţională. Practic, aşteptăm testele PISA ca să ne arate ce se întâmplă în învăţământ, pentru că examenele noastre nu mai înseamnă nimic; - A consacrat ideea că nota 2 este una foarte bună şi că merită premiată. Nu ministrul Deca este vinovat pentru rezultatele de la testele PISA, dar Ligia Deca poartă răspunderea pentru incapacitatea Proiectului "România Educată" de a se materializa în reformă, atât la nivel de legislaţie primară, cât şi în cea subsecventă. În aceste condiţii, funcţia de ministru în care a fost numită este la fel de potrivită ca o bursă de merit pentru nota 2. Aproape 40 de ordine de ministru şi de hotărâri de Guvern aveau termen de intrare în vigoare data de 1 decembrie, fixată de însăşi doamna ministru Deca, prin Ordinul nr. 6.072/2023. Suntem la jumătatea lunii decembrie şi încă le aşteptăm. Aşadar, ministrul ratează singura misiune pentru care a fost numit în funcţie de Cotroceni, aceea de a veghea la căpătâiul proiectului eşuat "România Educată". Legile inutile ale educaţiei, care nu schimbă nimic fundamental, ilustrează perfect acest stil de a cosmetiza realitatea - Preşedintele şi Guvernul lui s-au făcut că fac. Astăzi casa reparată de formă ne cade în cap, ca podurile de prin judeţul Neamţ. Falia dintre zonele dezavantajate socioeconomic şi marile oraşe se vede acum în testele PISA, dar nu surprinde pe nimeni. Programul-pilot de acordare a unui suport alimentar, pe scurt "Masă Caldă", a început în anul 2016, cu 50 de şcoli. Este un succes în combaterea abandonului şcolar şi a ajuns la 450 de unităţi de învăţământ, asta în anul şcolar 2023-2024. Mai bine spus, "era" un succes. Doamna Ligia Deca este primul ministru al educaţiei din România, din anul 2016 şi până acum, care pur şi simplu a uitat de Programul "Masă Caldă". Ordonanţa de prelungire a programului a fost dată pe 29 septembrie, la trei săptămâni după ce a început şcoala. O lună de zile mai târziu, pe 20 octombrie, apărea şi hotărârea de Guvern care conţinea lista cu şcolile. O lună a durat ca Ministerul Educaţiei să schimbe doar şapte şcoli din lista de anul trecut. Restul de 443 sunt aceleaşi! Ce demonstrează ministrul educaţiei elevilor şi părinţilor din România, când nici nu se uscase cerneala pe prima ordonanţă de urgenţă, care promitea 195 de milioane de lei buget pentru program, şi suma era redusă cu 62 de milioane? Ca să fie clar - vorbim de "Masa" copiilor, un proiect care a început în acelaşi an cu "România Educată", doar că, spre deosebire de acesta, este fundamentat, verificat în practică şi dă rezultate. Nu era mai bine dacă doamna Deca păstra lucrurile bune şi se asigura de continuitatea lor, în locul acestei babilonii numită pompos "Legile educaţiei"? Pentru că în Legea învăţământului preuniversitar scrie negru pe alb că, începând cu anul şcolar 2023-2024, un milion de copii vor primi masă sănătoasă la şcoală. Au trecut două module din anul şcolar 2023-2024, unde este milionul de copii care primesc masă caldă, când nici ce funcţiona anul trecut nu mai funcţionează? Nu este numai incompetenţă, este şi rea-voinţă, este un stil de management cu măsuri cosmetice, de faţadă, nimic serios. În câte unităţi de învăţământ din cele 450 funcţionează cu adevărat Programul "Masă Caldă", la trei luni de la începerea şcolii? Şi Programul "Cornul şi laptele" a început mai târziu, sunt judeţe unde abia se încheie licitaţiile. Dar, ca la teleshopping, asta nu e tot, a apărut şi hotărârea de Guvern dedicată Programului "Masă sănătoasă" în anul 2024. Niciun cuvânt despre milionul de copii prevăzut de lege. Asociaţiile de elevi se plâng de ani de zile că transportul la şi de la şcoală este gratuit doar pe hârtie. Soluţia adoptată odată cu Legile educaţiei nu funcţionează. Aflăm de la ştiri: "Mii de elevi din Botoşani plătesc transportul până la şcoală cu bani din buzunar. Operatorii spun că autorităţile nu le-au decontat facturile". "Elevii navetişti din Prahova au rămas în luna decembrie fără transport gratuit, deşi legea le conferă acest drept". "Practic, cred că în toate judeţele avem această situaţie", a spus secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Sorin Ion, în cadrul unei dezbateri publice. Nu e nimic trunchiat. Este adevărul nefardat despre situaţia din teren. Acolo unde consiliile judeţene nu au încheiate contracte cu operatorii de transport, copiii nu primesc suma forfetară. Părinţii ajung să plătească din buzunar sute de lei. Cei care îşi permit. Ceilalţi nu îşi mai trimit copiii la şcoală, îi lasă să înveţe ce s-o putea acasă. Probabil că doamna ministru se bazează pe faptul că sistemul nostru de învăţământ este atât de rezilient, încât elevul are rezultate la fel de slabe şi dacă merge la şcoală, şi dacă nu. Din nou, una scrie într-o lege prost făcută, alta este realitatea. Normele de aplicare a legii cu privire la transportul elevilor încalcă chiar legea, iar legea însăşi încalcă reglementările europene. Prin urmare, rezultatul este că în teritoriu a început să lipsească cu desăvârşire transportul public, fiind considerat nesustenabil în lipsa compensaţiilor. Ministerul Educaţiei vrea să dea sume forfetare elevilor să facă autostopul. Poate că nimic nu dezvăluie mai bine modul în care doamna Deca înţelege să conducă destinele educaţiei din România decât felul în care a cauzat şi a gestionat greva din învăţământ din anul 2023. În decembrie 2022, la anunţarea bugetului Educaţiei, doamna ministru aprecia, diletant, că bugetul este "acoperitor pentru funcţionarea normală a sistemului de învăţământ în anul următor, pe actuala lege". S-a dovedit acoperitor, ba chiar cu vârf şi îndesat! Lunar, se scot bani din Fondul de rezervă, pentru cheltuieli din învăţământ. Nu mai era niciun secret pentru nimeni că salariile cadrelor didactice erau foarte mici. În loc să vină în întâmpinarea problemei, să propună creşteri şi să negocieze reforme cu sindicatele, doamna ministru a aşteptat să explodeze mămăliga de sub acest buget "acoperitor". Apoi, în stilul consacrat, în plină grevă, cu profesorii refuzând primele propuneri, a urmat o ordonanţă de urgenţă halucinantă, prin care Guvernul le dădea cadrelor didactice, ceea ce acestea nu acceptaseră. Aceasta este culmea politicii de faţadă, lipsită de argumente, Guvernul a dat o ordonanţă de mărire a salariilor pe care a abrogat-o după trei zile. 13-14 cu Florin Iordache al Educaţiei. S-a ajuns chiar la performanţa de a preciza într-o ordonanţă de urgenţă ce va conţine Legea salarizării din viitor. Totul pe fondul unui vid de încredere între grevişti şi guvernanţi, provocat de felul în care ministrul Deca a tratat negocierile, ca pe o luare de ostatici. Iată, suntem astăzi în viitorul prevăzut în iunie. Unde este noua lege a salarizării unitare? Premierul Marcel Ciolacu începe şedinţele de Guvern cerând criterii de performanţă în schimbul măririi salariilor. Planul de salvare pentru educaţie seamănă izbitor cu cel care a salvat sistemul de sănătate. În spitale sau în faţa lor se moare cu zile, la fel ca înainte să crească salariile medicilor. Şpaga nu a fost eradicată, cine vrea tratament scoate bani din buzunar. Acelaşi lucru se întâmplă şi în educaţie, cresc salariile, dar cine vrea să nu se facă de râs la teste, merge la meditaţii. Anul 2023 a fost şi un an marcat de violenţe în şcoli. Dimensiunile flagelului drogurilor, abandonarea elevilor în mâinile traficanţilor, consilierea şcolară deficitară sau chiar inexistentă îşi manifestă cu ferocitate efectele. Elevii şi profesorii merg la şcoală cu frică pentru integritatea lor fizică şi psihică. Care este planul pentru siguranţa în şcoli? A descoperit toată România că traficul de droguri se face cel mai acerb în şcoli, în licee - în timp ce Guvernul refuză până şi ideea simplă de a obliga poliţia locală să le păzească. Am aflat zilele acestea că Vladimir Putin, care este ţar de 23 de ani, a acceptat să mai candideze o dată pentru preşedinţia Rusiei. Cu exact aceeaşi smerenie se sacrifică la noi rectori care sunt în funcţie de 12 ani. Şi dumnealor acceptă să mai candideze o dată la conducerea moşiilor, fostele universităţi, acum holdinguri. Avem în România rectori care sunt în funcţie de 12 ani şi care au primit, sub semnătura ministrului Deca, dreptul de a mai candida pentru încă două mandate a câte 5 ani. 23 de ani ţarul Rusiei, 22 de ani jupânii din universităţi cărora le face hatârul ministrul Deca. Ba mai mult, în Metodologia-cadru de alegere a structurilor şi funcţiilor de conducere în universităţi, a fost eliminată condiţia care impunea candidatului la funcţia de rector să nu fi împlinit vârsta de pensionare. Noua metodologie, marca Ligia Deca, prevede că e în regulă să candideze şi cei care au depăşit vârsta de pensionare cu cinci ani. Exista pericolul ca rectori la 70 de ani să nu mai poată prinde un mandat? Acum, prin grija ministrului Deca, sunt siguri că vor împlini 75 de ani în funcţie, la conducere. La fel cât Putin. Şi comparaţia nu e una exagerată. Universităţile au libertatea totală să deţină spitale, policlinici, farmacii, grădiniţe, şcoli, licee. Sunt, practic, moşiile domnilor rectori, permanentizaţi acum în funcţii de Legea învăţământului superior. Pe de altă parte, universităţile din România sunt în cădere liberă în topurile internaţionale. De câte ori se publică vreun clasament, de vină este sistemul de punctare, care nu favorizează universităţile de la noi. Ca la fotbal, se aruncă vina pe arbitri. Nu ministrul Ligia Deca poartă responsabilitatea pentru dezastrul învăţământului superior românesc, dar domnia-sa girează în continuare, la conducerea universităţilor, pentru încă un deceniu, vinovaţii pentru situaţia în care suntem. Nu de un astfel de ministru, obedient faţă de sistem, are nevoie educaţia din România. Singurul lucru care a rămas din Legile educaţiei este o petrecere la Cotroceni, jenantă ca spectacol şi mesaj. O reformă a unei ţări întregi a fost luată pe persoană fizică şi s-a ales praful de ea. România Educată a ajuns să fie o glumă pentru orice român - nu simbolul unui plan sau al unei viziuni. Deci, vă întrebăm din nou, care este planul Guvernului pentru educaţie? Ce urmează pentru doamna Ligia Deca, în afară de o decoraţie în 2024 la Cotroceni şi o medalie de la Consiliul Naţional al Rectorilor? Este un an în care se trage linie pentru educaţie, în care se strâng toate deconturile ultimilor ani. Dar exact Guvernul şi Ministerul Educaţiei nu văd asta. Putem rezuma anul 2023 în domeniul educaţiei astfel - greve, droguri şi analfabetism funcţional. Asta va scrie pe mandatul actualului ministru. Alături de cuvintele - "acest buget este acoperitor", în ovaţiile artificiale ale roboţilor... (Vociferări.) ...PNL, setaţi să aprecieze postările de pe reţelele de socializare. Propagandă ca în Coreea de Nord. Ce exemplu, ce ruşine! (Vociferări.) Camera Deputaţilor solicită Guvernului, prin prezenta moţiune: - să accelereze reformele din educaţie prevăzute în PNRR; - să crească de îndată salariile profesorilor, conform măsurilor adoptate prin O.U.G. nr. 57/2023 - "salariul profesorului debutant să fie cel puţin egal cu salariul mediu brut pe economie, salarizarea întregului personal didactic de predare urmând să se realizeze în mod progresiv, în raport de funcţie, studii, vechime şi grad didactic"; - să asigure derularea Programului Naţional "Masă sănătoasă" pentru un milion de copii în anul şcolar 2023-2024, aşa cum este stabilit în Legea învăţământului preuniversitar; - să ia act de incapacitatea doamnei ministru Ligia Deca de a implementa reformele din educaţie. Ministrul Ligia Deca nu a făcut altceva decât să ascundă problemele din învăţământ. De aceea, în urma acestei moţiuni, singurul demers corect, salvator şi reformist este plecarea de la conducerea Educaţiei din România. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
|
Da. În continuare, o invit la tribună pe doamna Ligia Deca, ministrul educaţiei. Doamnă ministru, aveţi cuvântul. Vă reamintesc, Guvernul are 50 de minute, atât la început, cât şi la final. Vă rog. |
|
|
Doamna Ligia Deca (ministrul educaţiei): Domnule vicepreşedinte, Stimate doamne şi domni deputaţi, Onorată audienţă, Oamenii care au pretenţia că sunt preocupaţi de educaţie au responsabilitatea decenţei în tot ceea ce înseamnă comportament. Şi, de aceea, sunt convinsă că vom avea o dezbatere civilizată. Recunosc că mă miră puţin alegerea persoanei alese pentru a da citire moţiunii, mai ales că s-a referit şi la consumul de substanţe interzise... (Râsete. Aplauze.) ...dar sunt mai nouă în politică. (Aplauze. Vociferări.) Sunt trei aspecte pe care le voi aborda, aşa cum au reieşit din textul moţiunii - suspiciunea de ascundere a adevărului, aşa-zisa lipsă de direcţie în educaţie şi, nu în ultimul rând, răspunsul la întrebarea - ce a făcut ministrul Ligia Deca până acum pentru educaţie? Înţeleg că laitmotivul acestei moţiuni este minciuna. Vorbiţi despre ascunderea şi denaturarea adevărului ştiinţific, despre raportare selectivă, mă acuzaţi până şi de falsificarea rezultatelor. Adevărul, pe care până şi unii dintre colegii dumneavoastră îl ştiu, este că datele la care faceţi referire, rezultatele studiului PISA, sunt publice. La fel de adevărat este că pentru prima dată de când ţara noastră participă la această testare, România a organizat un eveniment de prezentare şi analiză a rezultatelor, concomitent cu lansarea raportului internaţional. În jur de 100 de cercetători, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai autorităţilor publice centrale, pot susţine adevărul acesta. Tot în acest an, pentru prima dată de când participă la testare, România are propriul raport naţional PISA, realizat cu sprijin din partea OCDE şi tradus în limba română. A fost şi acesta lansat, în cadrul unui eveniment public, pe 8 decembrie, în mediul academic. Este disponibil pe site-ul Unităţii de Cercetare în Educaţie, încă din ziua lansării. Îl puteţi consulta. Şi mă aştept să acţionăm împreună pentru a ajunge la rezultatele pe care ni le dorim. Toate documentele publicate au fost gestionate de cercetătorii din Unitatea de Cercetare în Educaţie, fostul şi viitorul Institut de Ştiinţe ale Educaţiei. Şi sper că nu ne dorim să revenim la vremurile în care ministrul sau vreun partid politic spunea cercetătorilor ce şi când trebuie să publice. Doamnelor şi domnilor, În ceea ce priveşte rezultatele studiului PISA, a fost recunoscut public, inclusiv de experţii OCDE, chiar de Andreas Schleicher, fondatorul PISA, că România a limitat efectele pandemiei. (Vociferări.) Dacă noi nu suntem în stare să recunoaştem asta, mă tem că avem o problemă, pentru că nerecunoscând faptul că oamenii din educaţie au reuşit să evite căderi spectaculoase, cum au înregistrat alte ţări participante, nici nu putem replica bunele practici din pandemie. Rezultatele României la PISA s-au menţinut la aproximativ acelaşi nivel ca în anul 2018. La matematică, ponderea OCDE a elevilor aflaţi la nivelul 2 sau mai sus de competenţă a scăzut cu 7 puncte procentuale, de la 76% în 2018 la 69% în 2022, în timp ce rezultatele ţării noastre au rămas aproape stabile. Asta înseamnă că diferenţa între media naţională şi media OCDE a scăzut, ceea ce în sine reprezintă un progres. Evident că ne dorim mai mult. Şi repet ceea ce am declarat în 5 decembrie, avem o proporţie importantă de elevi care nu au competenţe minime necesare pentru a face faţă cu succes provocărilor societăţii actuale. Performanţele la testarea PISA 2022 ne situează încă sub media OCDE şi este momentul să facem tot posibilul pentru a creşte procentul elevilor români care obţin performanţe medii şi ridicate la lectură, matematică şi ştiinţe. De aceea insistăm pe nevoia de schimbare bazată pe evidenţe, de aceea facem reforme, ale căror efecte vor fi văzute în timp, pentru că nu există reformă cu efect instantaneu în educaţie. Repet ceea ce am declarat în 5 decembrie - PISA 2022 ne arată că elevii din familii cu venituri mici şi nivel de educaţie redus obţin performanţe mai scăzute la lectură, ştiinţe şi matematică. România nu-şi permite să irosească resursă umană. De aceea, prin măsurile integrate prevăzute în Legea învăţământului preuniversitar - burse şcolare, curriculum centrat pe formarea competenţelor, predare adaptată şi diferenţiată, Programul "Învăţare remedială", susţinerea financiară a profesorilor din mediul rural, zone prioritare de investiţie în educaţie şi desegregare - putem susţine fiecare elev să îşi atingă potenţialul. Măsurile acestea, care, odată implementate, vor îmbunătăţi rezultatele studiului PISA, precum şi întregul sistem de educaţie sunt rezultatul a ceea ce semnatarii numesc "o glumă", Proiectul "România Educată". Nu insist asupra faptului că vorbiţi, domnilor, despre incapacitatea Proiectului "România Educată" de a se materializa în reformă la nivel de legislaţie primară, când el este concretizat în două legi ale educaţiei. Aş pierde vremea contrazicând evidenţa. (Arată cele două legi.) Acesta este rezultatul Proiectului "România Educată". Vorbim de două legi ale educaţiei, adoptate prin procedură parlamentară, fără niciun fel de scurtcircuit, ba chiar cu cea mai mare dezbatere publică, cea mai îndelungată. (Aplauze.) Vorbiţi despre o lege prost făcută şi mă întreb, oare aţi uitat că la această lege au contribuit părinţii, elevii, sindicatele şi chiar dumneavoastră, stimaţi deputaţi, ca parte a celui mai amplu proces de consultare din România? Sunteţi siguri, domnilor şi doamnelor semnatari ai moţiunii, de acuzaţiile aduse tuturor celor care au contribuit la această lege? Nu de alta, însă unii dintre dumneavoastră aţi participat direct la elaborarea sa. Întâmplător, chiar domnul deputat care a citit moţiunea. Vorbiţi despre o lege prost făcută. Haideţi să vedem mai concret. Extinderea Programului "Masă sănătoasă" este o politică proastă? Îmbunătăţirea formării profesorilor? Susţinerea financiară a profesorilor din mediul rural? Dar formarea consorţiilor şcolare? Generalizarea învăţământului dual? Acestea sunt reformele pe care dumneavoastră le numiţi proaste? Sunteţi un pericol pentru viitorul României dacă nu vă raliaţi la eforturile Ministerului Educaţiei de a forma absolvenţii pe care piaţa muncii îi caută şi viitorii cetăţeni activi. (Râsete.) Ieri am comemorat 111 ani de la moartea marelui reformator al şcolii româneşti, ministrul liberal Spiru Haret. În loc să învăţăm din lecţiile de construcţie pe care operele sale le promovează şi în locul unui dialog civilizat despre cum putem sprijini educaţia împreună, aţi ales să aruncaţi cu noroi. Aţi vrut să contribuiţi mai mult? Aţi avut nenumărate ocazii. Dar România nu poate fi salvată cu mai puţin de două pagini de amendamente... (Arată un document.) ...cum aţi transmis atunci când legile au devenit publice, în 27 februarie. Mă gândesc că aţi putea lua exemplul Consiliului Naţional al Elevilor (Arată un dosar.) Acestea sunt amendamentele lor, aceasta este foaia dumneavoastră. (Arată documentele. Vociferări.) Aţi declarat cu mândrie că aţi depus peste 200 de amendamente la Legile educaţiei în dezbaterea parlamentară. Vă reamintesc că peste 40 din cele 200 de amendamente propuse au fost aprobate. De asemenea, alte aproximativ 170 de amendamente la Legea învăţământului preuniversitar, respectiv 120 de amendamente la Legea învăţământului superior au trecut cu votul tuturor membrilor Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaţilor. Şi mulţumesc pe această cale deputaţilor USR din Comisia pentru învăţământ, care au lucrat cot la cot alături de noi, chiar dacă acum primesc o palmă de la colegii lor care au redactat această moţiune şi care, în fapt, le transmit că rezultatul muncii lor este o lege prost făcută, aşa cum o numesc domniile-lor. Mulţumesc conducerilor Comisiilor pentru învăţământ din cele două Camere ale Parlamentului, pentru spiritul constructiv în care a fost abordat fiecare amendament depus, indiferent de provenienţa sa. Moţiunea continuă cu afirmaţiile ilogice. Spuneţi că "România Educată" nu este un proiect de viziune şi întrebaţi, care este Planul pentru educaţie. Ar trebui să ştiţi că planul despre care întrebaţi este chiar acesta, Legile educaţiei. 75% din reformele din viziunea "România Educată" sunt transpuse direct de aceste legi. 21% din reforme sunt deja sau vor fi transpuse în legislaţia secundară şi în normele de aplicare. De altfel, atât Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cât şi fondurile structurale aferente noului exerciţiu financiar sunt aliniate reformelor propuse de viziunea strategică "România Educată", fiind singurul cadru strategic unitar care are şi finanţarea pentru a deveni realitate. Este viziunea care oferă firul roşu pentru educaţie. Doamnelor şi domnilor, Pentru că văd că unii dintre dumneavoastră aveţi nevoie, reamintesc câteva dintre reformele prevăzute în Legile educaţiei, document legislativ în care s-a concretizat documentul de viziune "România Educată". Avem nevoie de profesori bine pregătiţi, aşa că am prevăzut un nou sistem de formare continuă a cadrelor didactice. Se va pune accent pe practica pedagogică desfăşurată prin obligativitatea absolvirii unui masterat didactic în care practica reprezintă 80%. Apoi, pentru că tot am vorbit de PISA, vă reamintesc că noile legi includ o secţiune dedicată combaterii analfabetismului funcţional, care este dublată de investiţii din PNRR, precum şi din Programul Operaţional Educaţie şi Ocupare, care să asigure finanţare pentru intervenţii dedicate recuperării decalajelor la nivelul fiecărei şcoli şi pentru fiecare copil. Avem nevoie să reducem manifestările violente din şcoli, şi pentru asta am inclus în lege Planul naţional de combatere a violenţei şcolare şi Planul naţional pentru siguranţa în învăţământul preuniversitar. Adaug că pentru învăţământul preuniversitar tehnologic, legea prevede faptul că acesta se va desfăşura exclusiv în sistem dual pentru toate liceele tehnologice, începând cu anul şcolar 2029-2030. Finanţăm 29 de campusuri de învăţământ dual pentru această tranziţie. Avem nevoie să creştem tineri care să aibă competenţele necesare pentru a se integra pe piaţa muncii. Legea prevede, de asemenea, măsuri pentru susţinerea învăţământului din afara graniţelor ţării, inclusiv prin înfiinţarea de şcoli româneşti. |
|
Domnul Filip Havârneanu (din sală): Înfiinţare pe hârtie! |
|
|
|
Doamna Ligia Deca: În ceea ce priveşte învăţământul superior, aş menţiona, în primul rând, ruta completă de învăţământ dual. Instituţiile de învăţământ superior îşi adaptează periodic oferta la cerinţele pieţei muncii. Apoi, vom avea programele naţionale prin care se susţin reforme directe - Programul Naţional pentru Internaţionalizare Universitară "Study in Romania", Programul Naţional de Reducere a Abandonului Universitar, inclusiv Programul "Primul student în familie", Programul Naţional de Sprijinire a Învăţării Ştiinţelor Exacte, a Ingineriei şi Matematicii. Ca să rezum, noile legi înseamnă cadrul pentru crearea unei şcoli mai performante, incluzive, sigure şi echitabile, sunt împreună viziunea şi planul pentru educaţie. Îmi cereţi să accelerez reformele din PNRR. O să vă spun cum am accelerat deja reformele din PNRR. În octombrie 2022, când am preluat mandatul, aveam doar două apeluri lansate şi 1.470 de contracte încheiate, în valoare de aproximativ 400 de milioane de euro. Într-un an, am lansat 13 apeluri în PNRR, am încheiat peste 4.000 de contracte, iar valoarea apelurilor la care ne raportăm este de peste două miliarde de euro. Sunt investiţii de infrastructură, de construcţie noi şcoli ori cămine şi cantine pentru studenţi, sunt proiecte de digitalizare a universităţilor şi de dotare a şcolilor cu laboratoare de informatică şi ştiinţe, a cabinetelor şcolare pe discipline, a sălilor de sport şi atelierelor de practică. Sigur, sunt multe altele care mai urmează. În următoarele luni o să încheiem tot ceea ce este de lansat şi intrăm în implementare pe toate investiţiile care susţin reformele din PNRR. Şi am făcut toate astea, în ciuda faptului că am fost nevoiţi să reparăm greşelile altora, inclusiv analiza de nevoi deficitară în fundamentarea PNRR. Să ne întrebăm de ce ne roagă toţi primarii să achiziţionăm microbuze de cel puţin 16 + 1, şi în PNRR aveam doar 8 + 1? Şi nu cred că mai e nevoie să mai întreb cine poartă responsabilitatea pentru asta. (Vociferări.) Şi pentru că tot mi s-a dat această oportunitate să explic ce-am realizat împreună cu echipa de la Ministerul Educaţiei, aş mai aminti: - peste 1.000.200. de burse în acest an şcolar; - bursa de merit a crescut de la 200 la 450 de lei pe lună; - aproape jumătate de milion de copii au primit aceste burse; - bursa socială a crescut de la 200 la 300 de lei pe lună - un sprijin pentru mai mult de 740.000 de copii care au nevoie de ajutorul statului pentru a avea şanse egale. Aceasta este o realitate pe care nu o putem transforma în ştiri negative. La fel cum nu putem transforma în ştire negativă creşterea salariilor din educaţie. Din iunie, anul trecut, salariul unui profesor debutant a crescut cu peste 31%. Inutil să întreb cât au crescut salariile profesorilor când USR a fost la guvernare. Bugetul pentru învăţământ a fost majorat - peste 74 de miliarde de lei şi 4,3% din PIB înseamnă de fapt un buget-record. Este nepotrivit să îl numim buget, căci ar trebui să vorbim despre investiţii, pentru că educaţia este investiţie, nu cheltuială. Adaug că, faţă de anul trecut, pentru bugetul de stat, creşterea este de peste 56%. A trecut ceva vreme de atunci şi poate că aţi uitat - în 2016, bugetul construit de ministrul de finanţe USR, de la acea vreme, a fost de 4,5 miliarde de lei. În 2023, vorbim de peste 53 de miliarde de lei, din care bugetul Ministerului Educaţiei - 36 miliarde de lei; în 2024, bugetul total este de 74 de miliarde de lei, în timp ce bugetul Ministerului Educaţiei este de 57 miliarde de lei. Nu puteţi nega cea mai mare creştere salarială şi cel mai mare buget pentru învăţământ din ultimii 20 de ani. În încheiere, observ că solicitările către Guvern au fost patru: - accelerarea reformelor din educaţie prin PNRR; - creşterea salariilor profesorilor, conform O.U.G. nr. 57; - derularea Programului "Masă sănătoasă" pentru un milion de copii; şi - ca Guvernul să ia act de incapacitatea ministrului de a implementa reformele din educaţie. În primul rând, mă bucur că în final sunteţi de acord că avem nevoie de cel puţin un milion de beneficiari de "Masă sănătoasă", pe care i-am propus în lege. În textul moţiunii m-aţi acuzat de lipsă de continuitate. Probabil că am fi pilotat şi acum programul în 50 de şcoli dacă miniştrii liberali de la Educaţie şi coaliţia de guvernare nu ar fi crescut continuu numărul de şcoli şi de beneficiari. Mă bucur şi că sunteţi de acord că trebuie implementate măsurile din PNRR. Vă reamintesc, pachetul legislativ "România Educată" este o măsură în PNRR, alături de toate celelalte reforme. Aş mai adăuga şi faptul că întregul PNRR pe educaţie a fost construit pe baza raportului "România Educată", fiind invocat ca atare şi în discuţiile de creionare a PNRR, de la acea vreme. Îmi spuneţi că trebuie să creştem salariile profesorilor, ceea ce am făcut. În mai puţin de un an, creşterea salarială este de peste 50% pe medie. Este cea mai mare creştere într-un interval atât de scurt din istorie. În acelaşi timp, în textul moţiunii afirmaţi - "cresc salariile, dar cine vrea să nu se facă de râs la teste, merge la meditaţii". Sugeraţi cumva că profesorii nu ar trebui să aibă salarii mai mari? Încheiaţi prin a cere Guvernului să ia act "de incapacitatea ministrului de a implementa reformele în educaţie". Doamnelor şi domnilor, "Incapacitatea", aşa cum o numesc iniţiatorii acestei moţiuni, s-a concretizat în faptul că în anul 2023 un profesor a luat un salariu mai mare cu 30%, ceea ce a însemnat pentru debutanţi aproximativ 1.000 de lei; în faptul că "Masa Caldă" a fost extinsă de la 300 la 450 de şcoli şi că urmează să fie extinsă la 1.000 de şcoli, mai mult decât dublu; în faptul că unul din 3 elevi din această ţară ia bursă. Bursă care pentru unii înseamnă sprijin ca să vină la şcoală, pentru alţii, sprijin ca să continue performanţa, iar pentru alţii reprezintă motivaţia de a progresa. Mă mir că din această moţiune lipseşte faptul că avem cea mai mare creştere a numărului de consilieri şcolari, cu 1.200 de posturi noi alocate. Mă mir că lipsesc începerea reformei curriculare la liceu sau generalizarea evaluării digitalizate. Sau faptul că pentru prima oară, după Brexit, se reiau cursurile de limbă, cultură şi civilizaţie românească în Marea Britanie. În final, ceea ce dumneavoastră numiţi "incapacitate" se traduce printr-un buget istoric pentru Educaţie - 4,3% din PIB şi 56% creşterea bugetului de stat pentru Educaţie, faţă de anul trecut. Apreciez procesul democratic prin care Parlamentul monitorizează activitatea Guvernului şi faptul că este normal să semnaleze dacă ceea ce se întâmplă nu este în concordanţă cu aşteptările românilor, însă textul acestei moţiuni pare mai degrabă o sinteză a mesajelor de pe reţelele de socializare ale iniţiatorilor decât o analiză realistă, onestă, obiectivă, a ceea ce s-a întâmplat în Educaţie. Încercaţi să acoperiţi progresul cu neadevăruri şi pierdeţi din vedere că, de fapt, să salvaţi mai înseamnă şi să construiţi. Doamnelor şi domnilor, Opoziţia nu ar trebui să fie bazată doar pe împrăştierea de ştiri false sau de jumătăţi de adevăr. Ştirea adevărată este că, de fapt, prin Proiectul "România Educată", transpus în noile legi ale educaţiei, în vigoare astăzi, avem un plan pentru educaţia din România. Copiii noştri au nevoie să ne concentrăm pe ceea ce trebuie să facem pentru ceea ce s-a început deja - punerea în aplicare a acestui plan. Ceea ce facem astăzi se va vedea în deceniile ce urmează. Problemele României trenează de mulţi ani, aşa este, şi rezolvarea lor, implicit reforma în educaţie, înseamnă timp. Şi mai înseamnă să faci tot ceea ce poţi, plecând de la resursele de care dispui, luptând pentru mai bine în fiecare zi, ceea ce am făcut şi voi face în continuare pentru fiecare copil, pentru toţi oamenii şcolii şi pentru toţi cei care muncesc pentru binele educaţiei. (Râsete.) Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Urmează dezbaterile asupra moţiunii simple prezentate. Începem cu Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, doamna deputat Gliga Dumitriţa. Vă rog, stimată doamnă. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. În calitate de parlamentar, membru al Partidului Social Democrat, în calitate de preşedinte al Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaţilor, dar mai ales în calitate de mamă, mi-ar fi imposibil şi mi s-ar părea iresponsabil să vin în faţa dumneavoastră să vă spun că sunt profund mulţumită de situaţia din sistemul educaţional românesc. Nu sunt. Şi nici colegii mei din Grupul parlamentar al PSD. Perpetuarea unor rezultate slabe şi a unei inechităţi în acest domeniu pot fi asociate termenului "rezilienţă" doar şi doar din perspectiva Dicţionarului Explicativ, care defineşte rezilienţa, într-un mod pozitiv, drept "capacitatea cuiva sau a ceva de a reveni la normalitate după suferirea unui şoc emoţional, economic etc.". Din punct de vedere etic, capacitatea de a reveni constant la rezultate slabe nu este, evident, ceva pozitiv, dezirabil. Este adevărat că ineficienţa, lipsa de performanţă şi inechitatea sunt privite de mulţi ca o normalitate, de ceva vreme, rezultatele PISA ne arată aceeaşi stare de fapt de la un ciclu de testare la altul, dar perpetuarea, transformarea acestei normalităţi într-o virtute, chiar în situaţii de şoc, nu este, cu siguranţă, dorinţa nimănui. Nu cred, de data aceasta, în primul rând, ca mamă, că doamna ministru Deca, mamă şi domnia-sa, a intenţionat vreo clipă să insinueze, aşa cum pretind semnatarii moţiunii, că această normalitate este ceva dezirabil, că nu se gândeşte la fiecare copil care rămâne în urmă din cauza ineficienţei în domeniul educaţiei şi a inegalităţii măsurate de OCDE, şi vizibile deseori de noi toţi chiar cu ochiul liber. Cred însă că dumneaei încearcă, alături de colegii din sistem, să rezolve aceste provocări. Şi sunt convinsă că, dacă doamna ministru Deca este lăsată să îşi facă treaba, se va strădui să facă faţă acestor provocări şi va putea să implementeze Legile educaţiei, pe care le cunoaşte foarte bine, în calitate de autor principal, şi de al căror conţinut şi calendar de implementare nu este cazul să i se aducă aminte de către opoziţie, prin moţiuni populiste. Este adevărat că, până în prezent, doamna ministru s-a confruntat cu o serie de probleme care au încetinit implementarea Legilor educaţiei din pachetul "România Educată". Una dintre ele a fost lipsa de finanţare suficientă pentru implementarea la timp a măsurilor propuse. Dacă Guvernul precedent nu avea încă perspectiva corectă a costurilor generate de această implementare, acum este clar că e nevoie de investiţii majore, iar actualul Guvern alocă Educaţiei, pentru anul viitor, cel mai mare buget din istoria recentă a României. Buget pe care, sunt convinsă, şi opoziţia îl va vota, astfel încât să dăm şansă sistemului educaţional, ministrului său, să se concentreze pe problemele stringente ale copiilor noştri - abandonul şcolar şi lipsa de performanţă şi relevanţă în ceea ce priveşte rezultatele învăţării. Da, suntem de acord cu colegii noştri din opoziţie că este nevoie de accelerarea programelor de reformă finanţate prin PNRR. Dar unele au fost atât de rău gândite încă de la început, la momentul scrierii PNRR, încât se consumă acum timp, în mod paradoxal, pentru reformarea chiar a programelor de reformă. Unul dintre ele, Programul Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar, este, cel puţin din perspectiva Partidului Social Democrat, vasul amiral care ar putea să reducă drastic abandonul şcolar şi, implicit, să ajute zonele defavorizate ale ţării. Dar programul a fost gândit fără a ţine cont de relaţia dintre şcolile mici din mediul rural şi sistemele complexe de audit financiar naţional şi european, astfel încât ministerul încearcă de ceva vreme să găsească soluţii pentru a simplifica procedurile de finanţare şi raportare şi a da, în mod real, şansa comunităţilor şcolare mici să facă ceva la firul ierbii, eficient şi cu impact pe termen lung. Cu alte cuvinte, întârzie unele beneficii pentru copii, pentru că este nevoie de noi prevederi legale în domeniul finanţelor şi auditului, pentru a putea pune în practică în mod eficient un program care a fost scris fără a pregăti baza legală care să permită implementarea lui eficientă. Şi sunt convinsă că, tocmai din dorinţa împărtăşită de a accelera şi eficientiza aceste programe, doamna ministru a întârziat intenţionat unele componente din PNRR, pentru a face lucrurile cum trebuie de la început. În altă ordine de idei, parte a Programului Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar, este şi o componentă de finanţare a unei mese calde pentru copiii din cele aproape 2.500 de şcoli beneficiare, lucru considerat esenţial de Partidul Social Democrat pentru a asigura nu doar prezenţa la şcoală, ci şi starea de bine, ca şi condiţie prealabilă pentru o învăţare eficientă. Deci poate că semnatarii moţiunii ar fi trebuit să se documenteze cu privire la numerele pe care le-au prezentat în textul depus - masa caldă, masa sănătoasă în şcoli nu se asigură doar prin programul la care fac dumnealor referire, ci şi prin alte programe cu finanţare din diverse surse, inclusiv PNRR, pe care ar trebui să îl cunoască mai bine, în calitate de autori. Un ultim aspect pe care doresc să îl ridic din textul moţiunii se referă la salarizarea cadrelor didactice. Salarizarea inadecvată este, într-adevăr, un neajuns structural în domeniul educaţiei, unul din factorii care duc la ineficienţa gravă a sistemului. Dar la fel de gravă şi ineficientă, demotivantă este şi plata făcută uniform, pe principiul egalităţii înţelese greşit. Cred că nu se îndoieşte nimeni că e nevoie de salarii mai mari în educaţie şi cred că majoritatea nu ne îndoim că o salarizare uniformă, măriri uniforme, sporuri identice, nediferenţiate în funcţie de criterii de performanţă bine definite, nu vor fi niciodată motorul creşterii calităţii educaţiei, nici la nivel personal, nici la nivel de sistem. De aceea, mai degrabă decât a reafirma truisme privind salariile inadecvate, este important să sprijinim în mod concret Ministerul Educaţiei, pe doamna ministru, să identifice, să propună şi să implementeze un sistem de salarizare bazat pe criterii de performanţă reală, aşa cum PSD a cerut prin vocea domnului prim-ministru Marcel Ciolacu. Doar aşa putem garanta folosirea eficientă a banului public şi în acest domeniu. În concluzie, da, suntem de acord că este nevoie nu de rezilienţă, ci de îmbunătăţirea rezultatelor copiilor noştri - şi nu doar la testele PISA, ci în viaţa de zi cu zi, pentru că au nevoie de competenţe în fiecare zi, nu doar o dată la 3 ani. Da, suntem de acord că este nevoie de măsuri drastice de reducere a abandonului şcolar şi de creştere a performanţei şcolare, inclusiv prin servirea unei mese zilnice copiilor la şcoală, indiferent de mediul de provenienţă, şi prin asigurarea transportului gratuit la şcoală. Şi, da, suntem de acord că este nevoie de o salarizare mai bună a cadrelor didactice, care să aibă şi o componentă motivantă, bazată pe criterii de performanţă. În concluzie, nu putem să nu fim de acord că s-a manifestat mai puţină consecvenţă decât ne aşteptam în implementarea Legilor educaţiei, limitată doar la a emite câteva ordine de ministru care nu au avut un impact semnificativ, deocamdată. Dar, în acelaşi timp, nu pot să nu remarc faptul că am auzit opoziţia spunând în mod repetat că Legile noi ale educaţiei sunt un dezastru, că sunt nerealiste, neimplementabile şi vor duce la o degradare şi mai mare a calităţii educaţiei, deci nu pot să nu mă întreb, de ce această dorinţă din partea colegilor noştri, de a grăbi implementarea a ceva ce domniile-lor consideră a priori a fi în detrimentul copiilor noştri? Rămâne la nivelul unei întrebări retorice. În consecinţă, considerăm că doamna ministru Deca ar trebui să facă mai mult pentru a depăşi provocările cu care se confruntă sistemul pe care îl conduce, pentru a asigura implementarea cu succes a Legilor educaţiei şi a reformelor prevăzute în pachetul legislativ şi în PNRR. Pentru a putea face acest lucru, trebuie, însă, să-i dăm timpul şi liniştea necesare. Aşadar, Partidul Social Democrat va vota împotriva moţiunii simple la adresa ministrului educaţiei. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
|
Din partea Grupului parlamentar al PNL, primul vorbitor, doamna Luminiţa Barcari. |
|
|
Doamna Rodica-Luminiţa Barcari: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimată doamnă ministru, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Ne aflăm astăzi în faţa unei moţiuni simple despre care am impresia că a fost depusă ca să dea bine la bilanţul opoziţiei. Altfel nu îmi pot explica cum opoziţia poate ataca un ministru în mandatul căruia au fost votate noile Legi ale educaţiei, bugetul alocat domeniului a înregistrat o creştere istorică de 60%, iar salariile profesorilor au crescut cu 30% numai în anul curent, urmând să mai crească cu încă 20 de procente anul viitor. La toate acestea se adaugă faptul că Ministerul Educaţiei are alocat unul dintre cele mai mari bugete din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - 3,6 miliarde de euro, care vor ajunge în şcoli, grădiniţe, universităţi, palate şi cluburi ale copiilor etc. pentru a rezolva cât mai multe dintre problemele de infrastructură şi logistică pe care acest sistem le întâmpină. Rezultatele pe care le-am prezentat vorbesc de la sine. Ligia Deca este un ministru competent, care a reuşit într-un an şi două luni de mandat ce alţii nu au reuşit în decenii - accent pus pe claritatea legislaţiei din domeniu, atragerea de fonduri europene, creşterea salariilor personalului didactic şi nedidactic. Stimaţi colegi, Aruncaţi degeaba vina pe actuala conducere a Ministerului Educaţiei pentru rezultatele la testele PISA, chiar dacă, la un moment dat, în textul moţiunii, negru pe alb, recunoaşteţi că nu doamna Deca e vinovată. Dezastrul înregistrat la aceste testări reprezintă rezultatul delăsării şi al nepăsării faţă de acest sistem care a fost de-a lungul timpului prost finanţat, legile din domeniu au fost măcelărite constant, iar între elevi şi dascăli a apărut o mare prăpastie, generată de curricula neadaptată vremurilor pe care le trăim. Strigaţi în gura mare că educaţia în această ţară se bazează pe meditaţii, dar v-aţi inflamat atunci când a apărut informaţia că profesorii nu mai au voie să le dea meditaţii elevilor de la clasă şi că trebuie să îşi declare veniturile obţinute din aceste activităţi. Cum este? Vă poziţionaţi faţă de acest subiect în funcţie de cum bate vântul şi de cum dă bine la public? Susţineţi în textul acestei moţiuni simple că noile Legi ale educaţiei nu schimbă nimic fundamental. Având în vedere că, în calitate de secretar al Comisiei pentru învăţământ, am muncit cot la cot cu colegii mei la aceste proiecte, permiteţi-mi să trec în revistă câteva dintre cele mai importante reforme pe care noile legi le aduc: - Cariera didactică va deveni o opţiune reală pentru tinerii absolvenţi, şi nu numai. - Salariul de bază în învăţământul preuniversitar va fi egal cu salariul mediu brut pe economie; - Meritele şi dedicaţia cadrelor didactice vor fi recunoscute şi preţuite, prin reduceri ale normei, o salarizare îmbunătăţită semnificativ şi prime acordate în momentul pensionării; - Elevii au opţiunea de a învăţa disciplinele pe care le consideră cele mai potrivite pentru ei, prin curriculum, la decizia elevului, din oferta şcolii; - Alocarea de finanţare pentru peste 1.000.000 de burse, anual; - Înfiinţarea de cabinete medicale şi cabinete stomatologice în fiecare unitate de învăţământ preuniversitar din ţară, până în 2030; - Oferirea de burse sociale, de 300 de lei pe lună, pentru elevii proveniţi din medii dezavantajate, grupuri vulnerabile, respectiv elevilor în risc de excluziune socială, neangajaţi pe piaţa muncii şi înscrişi în formele de învăţământ cu frecvenţă redusă sau în programele educaţionale de tip "A doua şansă". Şi exemplele pot continua. Faceţi referire în textul moţiunii la siguranţa în şcoli, dar dacă aţi fi citit măcar Legea învăţământului preuniversitar, aţi fi aflat că aceasta conţine prevederi referitoare la monitorizarea cu camere video în sălile de clasă, cu acordul părinţilor; sancţiuni graduale pentru cadrele didactice care comit abateri disciplinare, pornind de la avertisment scris, la reducerea salariului şi până la desfacerea disciplinară a contractului de muncă; sancţiuni graduale pentru elevii care comit abateri disciplinare, pornind de la mustrarea scrisă, pentru elevi, la diminuarea burselor şi până la exmatriculare; dar şi măsuri de securitate în caz de incendiu, risc seismic sau accidente. Aş putea să vorbesc mult şi bine despre cât de multe schimbări benefice au adus cele două legi, Legea învăţământului preuniversitar, respectiv Legea învăţământului universitar. Majoritatea celor din sală le-am citit din scoarţă-n scoarţă, ceea ce ar fi trebuit să faceţi şi dumneavoastră, autorii moţiunii pe care tocmai o dezbatem. Pentru că sunt profesor de carieră, nu pot decât să constat că nu v-aţi pregătit deloc. Aşa că luaţi loc, astăzi primiţi nota 4. Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.) |
|
|
Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Ungureanu. (Vociferări. Doamna deputat Denisa-Elena Neagu solicită să ia cuvântul.) Bun. Atunci, doamna Neagu. (Vociferări.) Eu aşa am în ordine. |
|
|
Vă mulţumesc. Doamnă Deca, Dacă "România Educată" ar fi fost pe bune, şi nu un fiasco, dumneavoastră aţi fi picat testul. De peste 7 ani vă ocupaţi de Proiectul "România Educată" al preşedintelui Iohannis şi aţi reuşit "performanţa" să nu avem nicio universitate în Top 1000 mondial. O voce de la USR: Bravo! (Aplauze.) |
|
|
Partidul din care faceţi parte ocupă portofoliul Educaţiei de 4 ani. Dar haideţi să analizăm activitatea dumneavoastră din ultimul an la minister, într-un mod simplu, astfel încât să înţeleagă orice elev. Aţi trişat. După rezultatele dezastruoase pe care elevii le-au înregistrat la testele PISA, aţi încercat să fentaţi realitatea. Aţi cenzurat graficele privind gradul de analfabetism funcţional pentru elevi dintr-un raport OCDE. Şi, dacă nu vă prindea presa, să ştiţi că părinţii cunosc realitatea gri din spatele hârtiei lucioase. Educaţia, sub gestionarea dumneavoastră, este în derivă. Vă lăudaţi că nu am scăzut un loc în clasamentul european. Dacă am fi picat sub Bulgaria, unde ne-am mai fi aflat? Asta numiţi dumneavoastră performanţă? Şcolile sunt sufocate de inspecţii şi birocraţie. Inspectoratele Şcolare Judeţene mănâncă anual un buget de peste 660 de milioane de lei. Avem două instituţii care se ocupă cu "calitatea" în educaţie. Deşi avem ARACIP, aţi decis să nu desfiinţaţi inspectoratele şi să păstraţi inspectorii numiţi politic şi atotputernici, în loc să daţi banii către elevi, iar calitatea o vedem la testele PISA. Ce aţi reuşit să livraţi, ca ministru, este, în cel mai bun caz, de calitate îndoielnică. Mă refer aici la Legile educaţiei, despre care chiar profesorii v-au zis că nu rezolvă marile probleme ale sistemului de învăţământ. O formă fără fond, cantitate, nu calitate. Chiar adaugă noi probleme, cum ar fi examenul de admitere la liceu. Examen care vine cu un stres în plus pentru elevi şi scoate banii din buzunar de la părinţi, pentru meditaţii. Bani pe care nu îi au, pentru că Guvernul din care faceţi parte i-a împovărat cu noi taxe. Măsurile urgente care să combată abandonul şcolar întârzie. Cele câteva prevederi bune din Legile educaţiei le lăsaţi în urmă. Apropo, USR nu a votat pentru Legile educaţiei. Faceţi-vă un pic mai bine temele! Extinderea Programului "Masă sănătoasă" în şcoli a fost amânată la bugetare pentru încă un an, nu va mai ajunge la un milion de copii, aşa cum scrie în Legea învăţământului preuniversitar. Şi nici aplicarea programului existent în 450 de şcoli nu merge chiar bine, să ştiţi. Cum puteţi legifera ceva, ca peste 3 luni să vă răzgândiţi şi să le amânaţi? Şi nu este singurul exemplu, din păcate. Vă lăudaţi cu un buget-record în educaţie. Unde sunt programele? Că le prorogaţi. Vă pasă măcar puţin de menţinerea elevilor în clase, sau am fost spectatorii unui exerciţiu de imagine şi atât? Nu ne permitem întârzieri, doamnă ministru. Suntem campioni europeni la abandon şcolar - 16% dintre tinerii români au abandonat şcoala prea devreme. Sunt date Eurostat pe care nu le puteţi cenzura. Cei mai mulţi elevi care abandonează şcoala sunt din mediul rural. Tocmai de aceea era crucial ca Legile educaţiei să tranşeze odată pentru totdeauna problema transportului gratuit către şcoală. În faţa acestei probleme, aţi demonstrat o lipsă totală de coerenţă. Aruncaţi vina la alt minister, dar elevii sunt cei care plătesc pentru incompetenţă. Pentru că nu aţi fost capabilă să găsiţi o soluţie funcţională, elevi din mai multe judeţe trebuie acum să se descurce singuri. Mii de elevi din Botoşani au fost lăsaţi fără transport gratuit în plină iarnă. Vorbim aici şi de elevi din familii modeste, care nu îşi permit să achite cele câteva sute de lei necesare în fiecare lună pentru fiecare elev. Aşadar, cei mici fie nu mai ajuns la şcoală, fie sunt nevoiţi să se descurce singuri, să găsească soluţii care, de multe ori, duc la tragedii, aşa cum s-a întâmplat în cazul elevului din Iaşi, care a murit traversând şinele de tren în drum spre şcoală. Şi nu doar de la elevii din mediul rural tăiaţi finanţarea şi îi lăsaţi fără transport gratuit, ci şi de la profesori. În Ordonanţa "Trenuleţ" le tăiaţi şi lor banii pentru transport. Vă rog să îmi spuneţi, stimaţi colegi deputaţi ai coaliţiei, dacă şi voi credeţi că în "România Educată" se poate ajunge la şcoală traversând şinele de tren? Spuneţi-le, prin votul vostru, miilor de elevi, lăsaţi de izbelişte şi fără transport către şcoală, dacă susţineţi viziunea doamnei Deca! Mandatul dumneavoastră, doamnă Deca, este marcat de legi dezastruoase, trişat şi întârzieri. Activitatea dumneavoastră este un contraexemplu pentru orice elev şi tocmai de aceea trebuie să eliberaţi scaunul de ministru. La revedere, vă invităm în banca dumneavoastră! (Aplauze. Vociferări.) |
|
|
În continuare, doamna deputat Ana-Loredana Predescu, din partea Grupului AUR. Vă rog. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Doamnă ministru, Apropo, dosarele acelea fac parte din procesul de debirocratizare a sistemului de învăţământ? O curiozitate, doar atât. Mi-aş fi dorit să vin astăzi în faţa dumneavoastră şi la această tribună şi să elogiez munca, reforma şi dedicaţia pe care le aşteptam de la o colegă de generaţie, mai ales o colegă care a militat în anii studenţiei pentru 6% din PIB pentru Educaţie. Dar poate că am crescut în medii total diferite. Aţi avut, doamnă ministru, toate pârghiile, ocaziile şi şansele pentru a produce o schimbare reală în sistemul de învăţământ românesc. Aţi lucrat împreună cu preşedintele Klaus Iohannis la acea utopică "Românie Educată". Aţi avut pe mână noile proiecte ale Legilor educaţiei, dar, din punctul meu de vedere, care am fost parte activă a acestor dezbateri şi a votului acestora în plen, aţi ales, doamnă ministru, să le măcelăriţi în Camera Deputaţilor, împreună cu doamna preşedinte, de la vremea aceea, a Comisiei pentru învăţământ, doamna Natalia Intotero. Aţi avut ocazia de a genera o reformă în sistemul de învăţământ, prin respectarea promisiunii, doamnă ministru, făcute de la pupitrul Guvernului, în privinţa măririi salariului debutantului, la 4.600 de lei, aşa cum v-aţi asumat. O majorare care ar fi însemnat undeva la 40%. Aţi avut şansa de a lupta, în crearea bugetului pe 2024, pentru acei 15% din bugetul general consolidat, pe care împreună l-am votat în proiectul noilor Legi ale educaţiei, mai exact art. 134. Nici nu s-a uscat cerneala de pe acest articol şi iată că dumneavoastră l-aţi încălcat. Aţi avut şi aţi fi putut să rezolvaţi, prin ocazia acordată, şansa de a asigura transportul gratuit al elevilor către şcoală, într-o ţară în care abandonul şcolar este de 16%. Aţi fi putut să luaţi măsuri pentru a nu umili sistemul de învăţământ românesc prin clasarea succesivă la coada clasamentului în testele PISA, a căror prezentare aţi şi falsificat-o, din dorinţa de a înlătura graficele care arată gradul de analfabetism funcţional în România, care este unul fruntaş când vine vorba de raportarea la Uniunea Europeană. Aţi fi putut să faceţi în aşa fel încât în foarte multe din şcolile României să nu se înveţe în 3 schimburi, ca în fabrică. Nu în ultimul rând, aţi avut şansa şi vi s-a acordat ocazia unui al doilea mandat, un mandat de la care chiar eu mi-am exprimat dorinţa de a răspunde aşteptărilor. Şi aş putea să continui cu foarte multe alte exemple, vizavi de realitatea dură pe care o întâlnim cu toţii, fie în calitatea noastră de părinţi, fie în calitate de profesori, fie de elevi, dar cred că situaţia existentă în învăţământul românesc vorbeşte mai bine şi ţine loc de orice argument pe care l-aş putea prezenta eu aici. Prin urmare, doamnă ministru, consider că vi s-au acordat deja mult prea multe şanse pentru a vă ridica la înălţimea aşteptărilor noastre. Din păcate, din punctul meu de vedere, nu aţi depăşit nici măcar acel nivel de consilier prezidenţial, pentru a îmbrăca haina de ministru. Mai mult de atât, doamnă ministru, aţi reuşit să inversaţi scara de valori, acordând peste 8.500 de burse elevilor cu note sub 5, care, citez, conform Mediafax, alături de "Şcoala Verde", "Şcoala Altfel" şi "România Educată", ajung elevi pentru care chimia, fizica, matematica, limba română... |
|
Vă rog să finalizaţi. |
|
|
|
...şi celelalte obiecte de studiu reprezintă doar nişte ciudăţenii care îi frânează din drumul lor, pentru a ajunge influenceri sau către o carieră... |
|
Mulţumesc. |
|
|
|
...de interpret de muzică populară. Aţi reuşit să creaţi pe parcursul acestor mandate... O voce din sală: Timpul! |
|
|
Stimată colegă, nu-mi face nicio plăcere, vă rog, ultima propoziţie. |
|
|
Imediat închei. |
|
Mulţumesc. |
|
|
|
...imaginea celui mai improb ministru al educaţiei. Şi avem impresia că... (Vociferări.) Poate dacă vă vorbesc în termenii pe care dumneavoastră îi cunoaşteţi... |
|
Stimată colegă... |
|
|
|
...ca absolvent de... (Vociferări.) ...inginer şi... |
|
Mulţumesc. |
|
|
|
...pregătire în... (I se întrerupe microfonul.) |
|
|
Mulţumesc, stimată colegă. O voce din sală: De ce n-o lăsaţi să vorbească? |
|
|
Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.) Am încercat de 3 ori. (Aplauze. Vociferări.) O voce din sală: Jos cenzura! |
|
|
Ultima propoziţie, vă rog. Propoziţie, nu frază. |
|
|
Îmi doresc doar să atrag atenţia doamnei ministru, având în vedere că pot să mă raportez la pregătirea pe care dumneaei o are, aceea de inginerie navală şi navigaţie, că în momentul în care va pleca, va lăsa - pentru că va veni şi acel moment - va lăsa, din păcate, un sistem de învăţământ aflat în derivă. |
|
|
Mulţumesc. |
|
|
Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.) |
|
|
Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Szabó Ödön. |
|
|
Stimată doamnă ministru, Stimaţi colegi, Stimate domnule preşedinte de şedinţă, Trebuie să recunosc, doamnă ministru, că nu vă invidiez, pentru că inclusiv această nouă lege, pe care am adoptat-o, este adoptată ca şi, în 1995, Legea "Marga", înainte de alegeri, cea din 2011, denumită Legea "Funeriu", tot înainte de alegeri, deşi e foarte important ca o lege să aibă stabilitate. Şi trebuie să recunoaştem cu toţii că, în general, dacă o lege se adoptă înainte de alegeri, există posibilitatea ca să fie schimbată destul de des. Sistemul, în general, are 3 probleme, nu doar în acest context. Şi a avut şi în '95 - ulterior au fost 60 de schimbări până la noua lege, de structură. Şi Legea "Funeriu" a fost schimbată cel puţin de atâtea ori, structural. Are nevoie de 3 lucruri - stabilitate, fonduri pentru implementare şi corectitudine în aplicare. Noi considerăm că această lege, pe care încercaţi să o aplicaţi, este una bună. Am votat-o, am susţinut-o şi o susţinem în continuare. Corectitudinea în aplicarea legii a fost o problemă şi la Legea nr. 1. Sperăm să nu fie şi de data aceasta. Pentru că nu putem spune că a fost corect ca un liceu care... sau două licee, care au fost înfiinţate la un moment dat prin acelaşi ordin, unul pentru majoritate, la Timişoara, unul pentru minoritate, în Târgu Mureş, unul să funcţioneze, iar celălalt să fie desfiinţat ulterior. Nu poate fi corectitudine, în eventualitate, în aplicare, dacă la un moment dat structuri care sunt ale minorităţilor naţionale, indiferent, la minister sau în judeţe, eventual, în urma unor reorganizări, ar avea de suferit. Stabilitatea legislativă este un lucru esenţial şi puteţi conta pe noi. Nu vom susţine iniţiative care să intervină structural în legea adoptată, deoarece e foarte important ca cel puţin o generaţie să încerce să funcţioneze pe această lege, şi eventualele mici reglaje să se realizeze. Este foarte clar că fondurile necesare pentru un asemenea demers trebuie să existe. Bugetul pe care l-aţi propus este un pas înainte, dar finanţarea afterschool-ului, salariile pentru directori deocamdată nu le-am văzut implementate în totalitate. Există un pericol, în schimb, foarte important, şi anume ca o parte din legislaţia primară, pe care am adoptat-o în Parlament, să fie ulterior modificată, prin metodologie, în minister. Vă rugăm să fiţi şi dumneavoastră parteneri în a menţine structurile şi dialogul pe care l-am avut, şi ulterior să fie implementat prin această metodologie. În final, două chestiuni foarte simple. Testele PISA... |
|
Vă rog şi pe dumneavoastră să finalizaţi. |
|
|
|
Da. Finalizez în... în câteva minute. (Râsete. Vociferări.) |
|
|
Nu chiar, nu cred. |
|
|
Într-un minut. Într-un minut, atunci, domnule preşedinte. |
|
30 de secunde, vă rog din suflet. |
|
|
|
Învăţământul în limbile minorităţilor este competitiv în sistemul PISA, nu suntem în urmă, chiar avem rezultate mai bune. Avem un plus, ceea ce noi tot am spus, că învăţământul în limba maternă este un plus pentru tot sistemul. Este clar că mai avem mult de lucru pentru competitivitatea întregului sistem. Legea adoptată este o lege bună, dar totul este aplicarea. Trebuie să fie bine în şcoli, în rezultate, în echitate, nu doar în lege... |
|
Mulţumesc. |
|
|
|
...ci în realitate. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Domnul Emanuel Ungureanu. Sunt chiar curios dacă vă încadraţi în 59 de secunde. (Vociferări.) Insist şi vă rog să vă încadraţi în cele 59 de secunde. |
|
|
Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu: Mă străduiesc. Doamnă ministru, Din păcate, tot ce am gândit pentru discurs s-a dus acolo unde se duce învăţământul nostru - sub Iohannis, adică sub dărâmături. Acum câteva minute s-a prăbuşit zidul unui cămin al unui liceu din Odorheiu Secuiesc, şi 3 copii se zbat între viaţă şi moarte. Asta este realitatea din sistemul educaţiei. Vorbeaţi de PNRR. Am pus acolo bani, însă domnul Cîmpeanu, de la PNL, s-a ocupat de partea tehnică din PNRR, şi dumneavoastră criticaţi USR-ul pentru munca lui. O să vă mai rog doar să-mi daţi un singur minut, ca să vă arăt un document. |
|
30 de secunde, vă rog. |
|
|
|
Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu: Aşa arată un doctorat construit pe bune. (Arată un volum.) 1.120 de pagini. Este doctoratul meu. Domnul Cîmpeanu, care v-a fost şef la partid, a plagiat. Domnul Ciolacu, care şi-a făcut şcoala târziu şi prost, nu cred că este în stare să vă explice ce înseamnă titlul tezei lui de doctorat la SRI... |
|
Ultima propoziţie. |
|
|
|
Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu: ..."Etica în Intelligence", şi nu cred că, dacă îl întrebaţi dacă "Intelligence" se scrie cu doi "l" sau cu unul, ştie. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.) |
|
|
Mulţumesc. Doamna Violeta Alexandru, vă rog. Şi, după aceea, se pregăteşte al doilea vorbitor de la PNL, şi ultimul, domnul Onuţ Valeriu Atanasiu. Chiar vă rog şi pe dumneavoastră, cu toată solicitudinea, să încercaţi să vă încadraţi în timpul alocat. |
|
|
Doamna Victoria-Violeta Alexandru: Mă străduiesc. Stimaţi colegi, Deputaţii independenţi de dreapta, cei ai Forţa Dreptei, au semnat această moţiune. Şi nu cred că o să vă surprind când o să vă spun de ce. Pentru că băltim, nu se vede nimic, deşi se scurg bani, inclusiv în zona educaţiei, ba din fonduri europene, ba din bani din bugetul naţional, ba de la părinţi, ba... nici nu mai vreau să discut, nu se vede că se schimbă lucrurile în România. De-asta am semnat. Nu contează în viaţă, mai ales când eşti manager al unui sistem cum este cel al educaţiei, întotdeauna să ai mai mulţi bani, dacă nu se vede nimic după ce îi primeşti sau după ce urmează să ţi se aloce. Asta este problema pe care o vedem în acest moment. Copiii noştri nu se duc cu drag la şcoală, în învăţământ nu s-a discutat nici până astăzi despre indicatori de performanţă, aşa cum se lăuda chiar prim-ministrul Ciolacu - mă apuc, că este domeniu prioritar, începem cu educaţia, indicatori de performanţă. Păi, nu-i e puţin jenă să vorbească despre ceva ce nici măcar n-are de gând să facă? Asta este problema noastră, nu alocarea. Fie vorba între noi, aşa cum bine a spus o antevorbitoare, ceea ce şi-au propus preşedintele Iohannis şi doamna consilier prezidenţial în "România Educată" nu este acoperit în totalitate, ceea ce înseamnă că ceva a rămas pe dinafară, nu ştim ce, sau acea prognoză legată de fonduri nu a fost una corect făcută. E vorba, într-adevăr, de procentul de 15% pe care doamna deputat l-a menţionat mai departe, este din bugetul general consolidat, e adevărat, este un alt mod de a privi lucrurile. Dar îţi spune ceva modul în care a fost făcut acest document, dacă nici când eşti la guvernare, în propriul guvern, cu o coaliţie, nu-i asiguri fondurile ca să poţi să pui în aplicare un astfel de proiect. Eu sunt un om de dreapta. Eu nu mai am răbdare, aşa cum cred că mulţi, care sunteţi de bună-credinţă în acest Parlament, o să fiţi de acord cu mine. Nu mai am răbdare ca în ţara asta să ni se vină cu scuze şi cu acuze - "Dar tu de ce n-ai făcut? Că eu...", "Dar tu când erai...", "Da, dar n-aţi scris...". Nu mai am răbdare, oameni buni. Despre asta este vorba. Este un strigăt al unor oameni de bun-simţ, care ştiu că se poate face treabă în România chiar cu mai puţini bani, că nu banii sunt problema, ci corectitudinea faţă de profesori, nu bătaia de joc - 8, 15, 13, 12, asta este bătaie de joc şi neseriozitate. Nu banii sunt problema, ci să faci indicatori de performanţă şi să rezolvi, cu un curaj pe care ei nu-l au, inclusiv problema profesorilor care nu sunt buni, nu sunt făcuţi pentru această meserie. Şi despre ei nu discutăm, îi ţinem în continuare în sistem, nu vrem să discutăm, e jenant şi mai bine punem o pătură pe deasupra şi nu avem această discuţie. |
|
Vă rog să finalizaţi. |
|
|
|
Doamna Victoria-Violeta Alexandru: Nu se mişcă lucrurile în direcţia corectă. Şi închei spunând următorul lucru - mi se pare incredibil să arunci vina tot timpul la Ghinea, la USR, dar înţeleg că domnul Cîmpeanu era o nulitate, n-a trimis nicio cifră, n-a contribuit cu nimic la bugetul... la propunerea pe care bănuiesc că o fi semnat-o când a plecat spre Ministerul Fondurilor Europene... |
|
Mulţumesc. |
|
|
|
Doamna Victoria-Violeta Alexandru: ...ca să fie integrată în PNRR. Deci, hai să ne comportăm ca nişte oameni serioşi, care îşi dau seama că inclusiv sistemul de educaţie este un sistem cu prea mult populism şi prea puţină treabă. |
|
|
Se pregăteşte... |
|
Doamna Victoria-Violeta Alexandru: Mulţumesc. (Aplauze.) |
|
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Se pregăteşte domnul Onuţ Valeriu Atanasiu, vă rog, Grupul PNL. |
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnă ministru, Stimaţi colegi, Înainte de a da curs textului pe care l-am pregătit, o să spun colegului care preciza şi voia să se urce cu ghetele pe un eveniment nefericit că, practic, toată infrastructura şcolară aparţine de administraţia locală, dacă nu ştie. Sigur, am vrut doar să-l atenţionez. Această moţiune simplă reprezintă un exerciţiu de ignoranţă şi amnezie din partea iniţiatorilor. Şi este un nonsens. De ce este un nonsens? Voi cita două scurte pasaje din moţiune. "Nu ministrul Deca este vinovat pentru rezultatele de la testele PISA". Şi al doilea - "Nu ministrul Ligia Deca poartă responsabilitatea pentru dezastrul învăţământului superior românesc". Până şi iniţiatorii o absolvă de vină pe doamna ministru Deca şi recunosc inutilitatea demersului împotriva domniei-sale. Tocmai pentru că nu au ce să-i reproşeze, se leagă de Legile educaţiei. Stimaţi colegi, Legea a fost deja votată şi nu stă în puterea ministrului în a o modifica. O lege se modifică prin argumente şi amendamente, aici, în Parlament, nu prin moţiune. Principalele nemulţumiri ce sunt aduse în această moţiune: 1. Admiterea la liceu. Sunt şi în prezent profesor de fizică la Colegiul Naţional "Vasile Alecsandri" din Galaţi, unul dintre cele mai bune licee din ţară. Am în fiecare an şi am avut şi anul acesta elevi medaliaţi la olimpiadele şcolare naţionale. Vin din sistem şi susţin în continuare că este un lucru bun examenul de admitere, pentru că face diferenţa între aptitudinile elevilor. Nu putem avea specialişti doar cu concurs la română şi matematică, ne trebuie un filtru care să-l separe pe cel care vrea la o clasă de electricieni de tânărul sau tânăra care vrea să devină bucătar. 2. S-au rostogolit câteva informaţii legate de burse, ignorându-se, în primul rând, că valoarea totală a crescut exponenţial din 2019 până în prezent. Poate că denumirea lor, "...de merit", nu este cea mai inspirată. Am fost inspector şcolar, sunt şi în prezent conectat la ceea ce se întâmplă în zona rurală şi vă spun că există zone în care chiar e o performanţă să se vină la şcoală. (Vociferări.) Se reproşează că Programul "Masă caldă" a început târziu. Iniţiatorii recunosc însă că este un succes în combaterea abandonului şcolar. Omit să spună însă că programul astăzi este de 9 ori mai mare decât era în 2016, în perioada Guvernului Cioloş, şi este propus ca să se adreseze cel puţin la 1.000 de şcoli. Dacă se vorbeşte de starea învăţământului, le reamintesc colegilor din USR că în mandatul în care Cristian Ghinea era ministru la Investiţii şi Proiecte Europene au fost declarate mii de proiecte şcolare eligibile, dar n-au mai primit finanţare nici astăzi. Perdanţii au fost milioanele de copii la care trebuiau să ajungă tabletele şi miile de şcoli ce urmau să primească dotările solicitate. |
|
Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală): Cîţu ce spune? |
|
|
|
În cadrul Programului pentru Combaterea Abandonului Şcolar, ministrul Ghinea nu a finanţat şi activitatea pe care o desfăşoară directorii sau personalul auxiliar, şi nici nu a susţinut o creştere salarială pentru tot personalul din educaţie, când a fost la guvernare. Dacă tot suntem la salarii, reamintesc colegilor din USR că au 3 membri, inclusiv vicepreşedinte, în Comisia pentru muncă şi protecţie socială. Niciunul dintre ei nu s-a zbătut să urce pe ordinea de zi un amendament referitor la corectarea salariilor personalului de conducere şi auxiliar din educaţie, avizat deja de Comisia pentru învăţământ, susţinut de Ministerul Educaţiei. Sper ca această nedreptate să fie urgent remediată. (Vociferări.) Pentru că vorbeam de amnezie, uităm că Educaţia nu a beneficiat niciodată de plafonul stabilit în 2011, şi anume 6% din produsul intern brut. Nici în Guvernul Cioloş sau în mandatul în care USR a avut vicepremier sau ministru al finanţelor nu s-au alocat aceşti bani. În toţi aceşti ani au fost bugete de supravieţuire, nu de modernizare sau performanţă a educaţiei. Chiar şi în 2024, bugetul alocat Educaţiei nu respectă legea. Ar fi trebuit să fie peste 100 de miliarde de lei, sunt prevăzute doar 74 de miliarde. Faţă de execuţia bugetară estimată în 2023, de 49,5 miliarde, vorbim de o creştere, totuşi, de 50%. Se mai uită un lucru, deficitul de personal. Investiţia în resursa umană a rămas la nivelul anilor 2000. Ca profesor de fizică, ştiu că, dacă vrem să rezolvăm o problemă, trebuie să mergem la cauză şi nu la efect. Vom avea acelaşi rezultat atât timp cât vom păstra aceeaşi cauză, care este subfinanţarea şi lipsa personalului de specialitate. Închei prin a aminti celor care au scris prezenta moţiune că: "Nu ministrul Deca este vinovat pentru rezultatele de la testele PISA"; "Nu ministrul Ligia Deca poartă responsabilitatea pentru dezastrul învăţământului superior românesc". Vă mulţumesc. (Aplauze.) Voci de la PNL: Bravo! Bravo! (Aplauze.) |
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Am încheiat dezbaterile. Şi îi dau cuvântul, la final, doamnei ministru Ligia Deca. Vă rog. |
|
|
Doamna Ligia Deca: Mulţumesc frumos pentru dialog. Aş începe prin a ruga să nu politizăm sau să folosim în discursul politic situaţii tragice, cum este cea pe care o vedem în presă. Este situaţia în evoluţie, suntem în legătură cu colegii noştri de la nivel local şi cu Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă. Îmi exprim tot sprijinul pentru familii şi pentru comunitatea şcolară. Şi vom face tot ceea ce ţine de Ministerul Educaţiei, pentru a sprijini pe cei care au nevoie. Aş vrea să semnalez doar câteva fracturi de logică în dezbaterile de astăzi. Pe de o parte, opoziţia critică "România Educată" şi legile; pe de altă parte, sunteţi îngrijoraţi că legile nu sunt implementate suficient de repede sau că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care este bazat pe "România Educată", nu se derulează într-un ritm suficient de rapid. Nu-mi este clar, până la urmă, ce doreşte opoziţia. Al doilea element. Înţeleg că avem în sală colegi care au votat pentru legi, ca membri ai unui partid, după care au schimbat partidul şi se pare că şi-au schimbat şi punctul de vedere. (Râsete. Vociferări.) Se cere sprijin pentru copiii dezavantajaţi, dar când vine vorba despre măsuri care să crească sprijinul, cum ar fi burse de merit pentru cei care sunt primii în clasă, în fiecare şcoală, indiferent de unde este ea, sau din fiecare clasă, da, avem o problemă. Atunci când rugăm ca profesorii să evite conflictul de interese şi să declare, acolo unde fac meditaţii, este o altă problemă. Deci eu înţeleg că avem un anumit grad de ipocrizie - vrem să se schimbe lucrurile, dar să nu schimbăm nimic. De asemenea, există o serie de îngrijorări cu privire la efectele finanţării crescute în educaţie. Vorbim despre un buget crescut pentru anul viitor. E adevărat că nu ne putem întoarce în timp şi nici nu putem călători peste ani să vedem ce se va întâmpla, însă, cu siguranţă, putem să fim oneşti, să recunoaştem atunci când există un progres, chiar dacă, sigur, mai avem critici pe cum ar putea fi făcute anumite lucruri, şi putem să muncim serios, pentru că educaţia este pentru profesionişti, pentru cei care muncesc, nu este despre cei care vorbesc despre ce ar vrea sau ar putea să facă dacă cetăţenii le-ar da ocazia. De asemenea, aş dori să vă subliniez încă o dată că Legile educaţiei se vor implementa treptat, aşa cum am afirmat încă de acum câteva luni, pentru că cel mai mare sistem public din România nu se poate schimba peste noapte. Nu putem reorganiza structuri în care lucrează zeci de mii de oameni, peste noapte. Este nevoie, din nou, de seriozitate şi profesionalism. Este nevoie să nu mai spunem jumătăţi de adevăruri. Este nevoie să recunoaştem atunci când cercetătorii în educaţie publică documente cu diferite versiuni, aşa cum le emite OCDE. Şi este timpul să citim - studii, legi, metodologii -, şi să nu mai confundăm titlurile articolelor cu conţinutul documentelor, pentru că, de cele mai multe ori, ajungem într-o situaţie de confuzie şi de eroare. Sunt însă convinsă că toţi cei din sală îşi doresc un sistem educaţional mai bun pentru copiii noştri şi mă bazez pe această dorinţă de mai bine în educaţie, pentru a face schimbările de care avem nevoie, împreună. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Am încheiat dezbaterile. Vă reamintesc, votul va avea loc mâine. Pauză - 5 minute. Ne întoarcem pentru primirea de răspunsuri la interpelări. Mulţumesc. |
