Parliamentary debates

Doamna Natalia-Elena Intotero:

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/2024 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare nerambursabilă a proiectelor culturale; PL-x 89/2024.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Ötvös Koppány Bulcsú (secretar de stat, Ministerul Culturii):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezentul proiect de act normativ are ca obiect de reglementare modificarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare nerambursabilă a proiectelor culturale.

Modificările vizează prevederile art. 6 şi 6¹, în sensul clarificării anumitor aspecte cu privire la perioada de implementare a proiectelor finanţate în baza acestei ordonanţe.

Astfel, modificarea propusă are ca scop clarificarea limitelor temporare între care trebuie efectuate de către beneficiar cheltuielile aferente proiectului şi pentru care ulterior vor trebui prezentate documente justificative, în vederea decontării.

Aşadar, supunem spre aprobare proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Prezentarea raportului, domnul preşedinte George-Mihail Neamţu, din partea Comisiei pentru cultură.

Vă rog.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/2024 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare nerambursabilă a proiectelor culturale

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a fost sesizată, prin adresa PL-x 89 din 26 februarie 2024, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/2024 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare nerambursabilă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea prevederilor Ordonanţei Guvernului, în sensul clarificării limitelor temporale între care trebuie efectuate de către beneficiar cheltuielile aferente proiectului.

Proiectul de lege a fost dezbătut în şedinţa comisiei din 15 aprilie.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/2024 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1998, în forma adoptată de Senat.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul vicepreşedinte Cozma Adrian-Felician.

Vă rog.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

Doamnă preşedintă,

Doamnelor şi domnilor,

Aprobăm astăzi o ordonanţă de Guvern care clarifică procedural intervalul de timp pentru care se decontează cheltuielile efectuate pentru proiectele culturale.

Astfel, în textul propus se precizează expres că, pentru a fi eligibile, cheltuielile trebuie să fie efectuate între data semnării contractului de finanţare nerambursabilă cu autoritatea finanţatoare şi data finalizării activităţii specifice din perioada de implementare a proiectului.

Ordonanţa prevede şi dispoziţii tranzitorii cu privire la contractele de finanţare nerambursabilă aflate în derulare la data intrării în vigoare a acestor modificări, care rămân supuse reglementărilor aflate în vigoare la data încheierii acestora.

Este o măsură firească şi trebuie aprobată, pentru că a stat la baza finanţării multor proiecte culturale.

Mai mult decât atât, mi-aş dori ca, atunci când întocmim bugetul pentru anul 2026, Guvernul să propună o finanţare adecvată a domeniului cultural din România şi nu bătaia de joc de 0,07% din PIB, pe care a prevăzut-o domnul Ciolacu, în 2025.

Grupul parlamentar al PNL va vota pentru adoptarea acestei legi.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Tot la dezbateri generale, domnul preşedinte Neamţu George-Mihail; de această dată pentru dezbateri.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

În măsura în care şi dumneavoastră aţi fost responsabilă pentru destinele culturii româneşti, pentru că aţi avut un mandat, zic eu, promiţător, din păcate curmat, în contextul politic creat după alegerile nejustificate din acest an, aş vrea să pun o întrebare acestui plen.

Doamnelor şi domnilor,

Ce mai este cultura sau dacă pentru noi cultura naţională contează sau dacă cultura românească este cu adevărat importantă.

Vă spun, nu comentez faptul că un partid care are 5%, o asociaţie etnică, UDMR, a dat ministrul culturii - o premieră.

Sigur că despre aceste chestiuni putem vorbi cu altă ocazie, putem să discutăm şi despre competenţa altor miniştri. La Ministerul de Externe avem o doamnă care nu ştie exact capitalele ţărilor BRICS, nu ştie exact că Dobrogea e parte a României, deci nu poate să facă vizite de lucru în Dobrogea, nu ştie nici numele preşedintelui Ucrainei. Pentru asta am şi scris o carte, "Şah însângerat", ca s-o invit la o dezbatere, poate îşi face lecţiile până atunci.

Dar, dincolo de această chestiune, a incompetenţei domnului Goe, de la minister, sau a doamnei Ţoiu, de la Ministerul de Externe, aş vrea să pun întrebarea aceasta fundamentală, pentru că se risipesc foarte mulţi bani publici.

Şi vă dau două exemple.

În judeţul Arad am avut Festivalul Clătitei şi s-a desfăşurat sub egida culturii.

În Prahova am avut Festivalul Caşcavelei.

Şi asta, pentru unii, este cultură. Asta în timp ce, evident, tinerii deştepţi ai României se trezesc fără burse, se trezesc privaţi de oportunitatea de a studia partiturile lui Enescu sau ale lui Porumbescu, de a înţelege mai bine arta lui Brâncuşi, de a studia, până la urmă, izvoarele istoriei naţionale.

Aşa că, doamnelor şi domnilor, dacă chiar ţinem la identitatea acestui popor, haideţi să alocăm bani pentru cultură naţională!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat, lider, Csoma Botond.

Vă rog.

Domnul Csoma Botond:

Doamnelor şi domnilor,

Se vorbeşte în piaţa publică că antevorbitorul este un om cultivat, citit. Dacă este aşa, atunci ar trebui să ştie că etnicizarea culturii este de sorginte fascistă.

Stimate domnule antevorbitor,

Fasciştii etnicizau cultura.

Sper că, în calitate de om citit, cultivat, intelectual - se spune despre dumneavoastră în piaţa publică - ar trebui să ştiţi chestia asta. (Vociferări.)

Eu cred că aţi reuşit să reduceţi acest discurs la un nivel inferior. Nu m-am aşteptat de la dumneavoastră, nu m-am aşteptat să fiţi aşa, să-l imitaţi pe Giordano Păcăliciul, că Giordano Păcăliciul mai face abordări de acest gen. De la dumneavoastră nu m-am aşteptat la acest lucru. Nici factual nu sunteţi în stare să faceţi o afirmaţie corectă, pentru că nu este o premieră în România când un etnic maghiar conduce Ministerul Culturii. A mai fost, a mai fost şi domnul Kelemen Hunor la Ministerul Culturii şi ţin să vă anunţ că domnul Demeter András este un om foarte instruit şi se pricepe la cultură.

Şi să vă fie ruşine că aţi făcut o referire la etnia domnului Demeter András! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Cred că până la urmă cultura nu trebuie târâtă în jocuri populiste, în atacuri la persoană şi într-o personalizare excesivă.

Cred că, dacă respectăm cultura, ar trebui mai întâi să ne respectăm unii pe alţii, să respectăm ceea ce înseamnă România, cu fiecare dintre noi în parte.

Până la urmă, când vorbim de cultură, vorbim de câteva dimensiuni. Avem dimensiunea identitară naţională, românească, pe care suntem datori s-o punem în valoare, s-o promovăm în lume, şi s-o înţelegem, cu toţii, prin sistemul naţional de educaţie, prin cultură, prin capacitatea socială a noastră de a înţelege foarte bine cine suntem şi care este destinul nostru naţional.

Cultura înseamnă şi dialog, înseamnă şi reciprocitate, înseamnă şi respect, deci înseamnă şi dimensiunea românească transpusă la universalitate, dar şi dimensiunea românească în raport cu alte dimensiuni identitare care sunt pe teritoriul României sau care sunt în Europa şi în lume.

De asemenea, cultura, până la urmă, înseamnă educaţie civică, înseamnă să ne înţelegem mai clar unii pe ceilalţi.

Şi cultura, mai ales, înseamnă ceva, înseamnă să avem nuanţe, înseamnă să avem măsură, înseamnă să avem bun-simţ, înseamnă să înţelegem care sunt limitele şi care sunt valorile. Iar prin cultură trebuie să promovăm valorile autentice ale civilizaţiei, valorile care reuşesc să ducă umanitatea înainte şi să dea naşterea evoluţiei, sub toate sensurile sale.

Cred că de aceea cultura este foarte importantă.

Şi mai cred ceva. Cultura este cea care ne poate proteja de agresiuni externe, ne poate proteja de imixtiuni precum cele ale războiului hibrid rusesc, ne poate proteja de manipulare, de dezinformare, de abrutizare şi de orice formă de extremism.

Să învăţăm să fim români, să fim mândri că suntem români şi să învăţăm că facem parte dintr-o mare familie a umanităţii.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat George-Mihail Neamţu.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Doamnă preşedinte,

Distinşi colegi,

N-am pus o problemă personală aici, în faţa dumneavoastră, ci una politică.

Mă gândesc dacă la Budapesta am putea avea, într-o bună zi, un ministru al culturii român, ar fi un lucru extraordinar şi am putea celebra diversitatea, pluralismul european şi această viziune universalistă.

Apropo de prietenia română-maghiară, da, sunt de acord.

La Ciucea, de pildă, vedem urmele acestei corespondenţe între Octavian Goga şi Ady Endre. Această prietenie a fost fertilă, aşa cum şi prezenţa lui Béla Bartók în spaţiul muzical românesc l-a inspirat pe Enescu să compună minunata "Rapsodie Română".

Deci, apropo de prietenie intelectuală sau culturală, suntem primii care să aplaudăm acest lucru. Iar dumneavoastră, mai ales cei de la USR, sunteţi primii care îl scoateţi pe Octavian Goga din şcoli, îl scoateţi pe Octavian Goga din licee, îl scoateţi pe Octavian Goga din spaţiul public. Mai nou, şi statuile lui Goga vă displac, în timp ce statuile lui Stepan Bandera, liderul fascist al mişcării ucrainene, pe care acum Valeri Zalujnîi, şi chiar şi Volodimir Zelenski îl revendică ca pe o fi figură fondatoare, acest fascist al interbelicului ucrainean care s-a luptat cu Iancu Flondor, cavaler de Storojineţ, nu vă deranjează.

Fascismul de la Kiev nu vă supără! (Vociferări.) Chiar vreţi să-l finanţaţi!

Şi, în condiţiile unei lipse totale de transparenţă, să vă fie ruşine vouă, celor care susţineţi fasciştii!

În lipsa unei transparenţe elementare voi vreţi să daţi miliarde peste miliarde unui Guvern, de altminteri corupt.

Aşa că, să revenim la cultură, să revenim la prietenia româno-maghiară, în numele valorilor universale. Iar eu sunt primul care am spus - şi cred că doamna ministru îşi aminteşte - că trebuia să finanţăm anul acesta 1.700 de ani de la Crezul de la Niceea, pe care, cu toţii, creştini, protestanţi, ortodocşi şi catolici ar fi trebuit să-l marcăm.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Alexandru-Paul Dimitriu, USR.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Dumneavoastră, domnule Neamţu, cred că sunteţi cea mai josnică specie de parlamentar care a putut să intre în Parlamentul ăsta, convertit dintr-un propagandist infect putinist! (Vociferări.)

Dumneavoastră, domnule Neamţu, aţi făcut o obsesie pentru doamna Ţoiu şi vă comportaţi ca ultimul grobian! E adevărat, în AUR nu s-a găsit o parte a unor colegi de-ai dumneavoastră - că dumneavoastră clar nu sunteţi - care chiar să înţeleagă că femeile trebuie respectate.

În momentul în care faceţi atacuri josnice de acest gen şi vă purtaţi în mod grobian cu o femeie nu faceţi decât să vă descalificaţi.

Să ştiţi că cultura nu are legătură strictă cu şcoala, ci şi cu bunul-simţ!

N-aveţi cum să faceţi, matematic, şcoală şi să vă consideraţi un om de cultură, dumneavoastră, care, din punct de vedere politic oricum sunteţi ultima specie de traseist politic. (Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Distinse coleg...

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Le-aţi avut pe toate.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

... cu tot respectul, vorbim despre un proiect pentru cultură, educaţie! Vă rog să fiţi atent la cuvinte!

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

De aceea, domnule Neamţu, vă spun foarte clar: dumneavoastră abuzaţi şi nu aveţi ce să căutaţi la Comisia pentru cultură, dumneavoastră nu aveţi ce să căutaţi în acest Parlament şi este groaznic modul în care vă raportaţi la femei!

Să vă fie ruşine!

Domnul George-Mihail Neamţu (din sală):

Drept la replică!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliat, şi drept la replică.

Vă rog.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Probabil că dacă aş face o schimbare de sex domnul Dimitriu ar fi mulţumit, nu?! (Aplauze. Gălăgie.)

Niciodată, absolut niciodată nu am jignit vreo femeie, pentru că mama m-a învăţat să privesc cu admiraţie la această tradiţie superbă a marilor femei care au făcut istorie. De la Regina Maria, la Ecaterina Teodoroiu, până la Monica Lovinescu, am onorat, nu prin vorbe, ci prin fapte, această lungă tradiţie românească care a dat feminităţii un atribut special, inclusiv în dimensiunea politică a vieţii noastre naţionale.

Dar josnicia vă aparţine vouă, celor care, după 2 ani, 3 ani sau poate 4 ani de înjurături în piaţa publică, cu plăcuţa aia suedeză care începe cu "m" şi se termină cu "ue", aţi vorbit urât despre partenerii voştri, acum de coaliţie, cei din PSD, ca acum să veniţi, de la amvonul acesta virtual, să ne vorbiţi despre moralitate.

Nu vă e puţin ruşine?! Aţi fost întotdeauna supăraţi, pentru că, vezi Doamne, PSD-ul sau alte partide-sistem au deviat România de la parcursul european şi acum, împreună cu cei pe care i-aţi înjurat, veniţi să ne daţi nouă lecţii, celor care facem opoziţie cinstită şi curată. Acum!

Este problema dumneavoastră că doamna Ţoiu este incompetentă! Nu sexul este problema, creierul poate fi! Niciodată sexul! (Aplauze. Vociferări.)

Faptul că doamna Ţoiu nu a făcut lecţii elementare de geografie, de istorie, de relaţii internaţionale, faptul că doamna Ţoiu nu ştie cine este John Mearsheimer sau cine sunt marii gânditori ai acestei discipline, care este geopolitica, ne aruncă pe noi, ca ţară, într-adevăr, într-o mediocritate patentă.

În ţara lui Titulescu, în ţara lui Ion Ghica, s-o ai pe Ţoiu la Ministerul de Externe este un abis al mediocrităţii!

Să vă fie ruşine!

Şi Ţoiu - demisia! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul Dimitriu, drept la replică.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Obsesia pe care o aveţi în legătură cu schimbatul de sex poate trădează, din partea dumneavoastră, anumite opţiuni sexuale cu care eu n-am absolut nicio problemă. E treaba dumneavoastră dacă vreţi să faceţi schimbare de sex sau nu! (Vociferări.)

Dar să ştiţi că, în momentul în care dumneavoastră, stimabile extremist grobian, vă referiţi la o doamnă fără să explicaţi care e motivul pentru care o acuzaţi de incompetenţă, cu probe, că doar din vorbe, doar din gură să daţi, asta nu înseamnă că probează ceva.

Dumneavoastră, repet, vă lansaţi într-o tiradă penibilă, dar normală pentru AUR, în legătură cu o doamnă care nu a făcut decât bine pentru România, şi lucrul acesta vă doare. (Râsete. Vociferări. Gălăgie.) Înţeleg lucrul ăsta. Lucrul acesta vă deranjează, că reuşeşte să ţină acele relaţii şi împreună cu Nicuşor Dan reuşim să scoatem capul în lume şi să ne ascundem de voi, din fericire, pentru că sunteţi... (Râsete. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Distinse coleg...

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

... de o penibilitate cruntă. (Gălăgie. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Distinşi colegi,

E regretabil, la un proiect despre cultură, să avem asemenea supărări.

Aş dori să dau cuvântul ultimului vorbitor - ne apropiem de timpul final dedicat şedinţei de astăzi - domnului deputat Câciu Adrian, de la PSD.

Vă rog.

(Domnul deputat Dumitru Coarnă solicită să ia cuvântul.)

Dumneavoastră sunteţi neafiliat. Conform Regulamentului, iau cuvântul reprezentanţii grupurilor parlamentare.

PSD-ul nu...

Are cuvântul domnul deputat Adrian Câciu.

Vă rog.

După reprezentanţii grupurilor parlamentare.

Vă rog.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedintă.

Voiam doar să vă rog, mă rog, se termină programul, să trecem, să ne întoarce la ordinea de zi, la dezbateri generale. N-am discutat..., doar domnul Cozma a prezentat foarte corect la ce se referă acest proiect. Restul a fost, de fapt, dovada că acel câmp de care vorbeam şi se bate câmpii pe el a înverzit, unde ar trebui să se ducă colegii, să se certe, să se răcorească, să vină aici puţin mai echilibraţi.

Şi, vă rog, asta era rugămintea mea, să trecem, dacă mai avem timp, la ordinea de zi, că avem multe de aprobat şi cred că românii ne plătesc să legiferăm, nu să ne certăm şi să facem isterii în plenul Parlamentului.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliat.

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc mult pentru că respectaţi şi în ceea ce ne priveşte Regulamentul.

Voiam să spun că... uitaţi-vă la ce nivel s-a ajuns.

Noi trebuia să începem astăzi cu comemorarea lui Avram Iancu. (Aplauze.)

Sunt 153 de ani de la trecerea în nefiinţă a lui Avram Iancu.

Am ajuns la o dispută de tipul ăsta, pentru că efectiv ignorăm istoria, scoatem din istorie înaintaşii noştri, pentru că vrem să distrugem ideea de revoltă.

Horea, Cloşca şi Crişan, Avram Iancu, Tudor Vladimirescu - i-aţi scos din istorie, pentru că vă deranjează ideea de revoltă.

Am ajuns la o dispută de cel mai jos nivel.

Vă atacaţi, vă jigniţi, dar nu vreţi să construiţi nimic pentru România!

Pe 10 septembrie 1872 a trecut în nefiinţă marele nostru erou naţional Avram Iancu.

Mulţumesc mult, doamnă preşedintă.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Şi eu vă mulţumesc foarte mult.

Sunt două amendamente respinse.

Dacă se susţin? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Declar închisă şedinţa dezbaterilor.

Ne vedem la ora 11.30, la votul final.

Vă mulţumesc.