Sittings of the Chamber of Deputies of September 24, 2025

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.113/2025
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of September 24, 2025

6. Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată în Monitorul Oficial nr. 652 din 28 august 2015 (Pl-x 618/2024) (rămasă pentru votul final).
 
see bill no. 618/2024

Doamna Natalia-Elena Intotero:

................................................

4. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată în Monitorul Oficial nr. 652 din 28 august 2015; Pl-x 618/2024; caracter ordinar.

Avem 7 amendamente admise şi un amendament respins.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cuvântul cineva? Nu.

Dau cuvântul domnului preşedinte al Comisiei pentru sănătate, pentru prezentarea raportului, domnul Alexandru Rafila.

Domnul Alexandru Rafila:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, propunându-se instituirea obligativităţii unităţilor sanitare de stat şi private care oferă servicii de internare de a instala şi de a menţine în stare de funcţionare butoane de panică în fiecare salon destinat internării pacienţilor. De asemenea, se propune instituirea obligaţiei unităţilor sanitare de stat şi private, care deţin secţii de terapie intensivă, unităţi de primiri urgenţe sau compartimente de urgenţă, de a instala şi menţine în stare de funcţionare sisteme de supraveghere video.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative, cu amendamente admise şi respinse, redate în Anexele nr. 1 şi 2, care fac parte integrantă din prezentul raport de înlocuire.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art. 73 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Mulţumesc.

Propun timp de dezbatere - două minute. (Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nu trebuie timp, da.

Mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, pentru dezbateri generale, prima înscriere o avem de la Grupul parlamentar AUR, doamna deputat...

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu (din sală):

Iniţiator.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

A fost iniţiator, am solicitat, dar poftiţi, vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat Ungureanu.

Înainte de prezentarea raportului am solicitat dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva, dar nu aţi accesat încă butonul.

Mulţumesc.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Stimaţi colegi,

Într-o ţară normală nu ar fi trebuit să avem acest Pl-x.

Ştiu, sună aiurea că asta auziţi chiar din gura iniţiatorului.

Dacă aveam o instituţie funcţională, care se numeşte ANMCS, butoane de panică şi camere video ar fi trebuit să avem în fiecare UPU, în fiecare compartiment de primiri urgenţe.

Deci, acest proiect de lege vine să sprijine pacienţii şi medicii, deopotrivă, într-un context în care, repet, avem o instituţie a statului, ANMCS, care acreditează spitale, an de an, fără să respecte standardele minime de siguranţă pentru pacient, şi ăsta este un lucru foarte grav şi trebuie să-l spun clar şi răspicat.

De ce a fost nevoie să vorbim despre butoane de panică la patul fiecărui bolnav?

Pentru că am avut cazul Alexandrei Ivanov, de la Maternitatea din Botoşani. Pentru că o doamnă a murit cu zile, pentru că, strigând după ajutor, nu a ajutat-o nimeni, şi pentru că nu a avut un amărât de buton de panică.

Ce înseamnă acest buton de alarmare? Înseamnă că putem măsura şi timpul de intervenţie de la momentul în care un pacient este în nevoie până la momentul în care el este ajutat de cineva.

Trebuie să facem asta prin lege? Din păcate, da. Pentru că, repet, alte instituţii ale statului, care ar fi trebuit să îşi facă treaba, nu şi-o fac şi permanent amână aceste măsuri de standardizare a îngrijirii pacienţilor.

O să revin la dezbateri generale cu mai multe detalii.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, doamna deputat Butură Cristina-Irina, AUR.

Doamna Cristina-Irina Butură:

Mulţumesc.

AUR susţine acest proiect privind instalarea de camere video în ATI şi UPU şi butoane de panică în saloane.

Intenţia este bună - siguranţă şi reacţie rapidă -, însă din nou tratăm simptomele şi ignorăm cauzele. Investim în camere de supraveghere, dar ignorăm lipsa acută de personal.

Avem saloane ATI cu 6 paturi plus rezervă, deservite de un singur asistent medical şi un infirmier pe tură. Vorbim despre pacienţi în stare critică, care necesită supraveghere continuă, intervenţie rapidă şi o echipă medicală completă.

Oricât de performante ar fi camerele video sau sistemele de alertă, ele nu pot compensa lipsa personalului medical certificat.

Este nevoie urgentă de angajare de personal medical suplimentar în secţiile de ATI şi urgenţă, nu doar de măsuri tehnice sau soluţii digitale.

Mai mult, în acest proiect, care trebuia să fie despre infrastructură şi protecţia pacienţilor, constatăm o practică regretabilă - au fost introduse amendamente, pe ascuns, fără legătură cu tema iniţială. În acest caz vorbim de modificări privind serviciile farmaceutice şi administrarea vaccinurilor, condiţionat, prin ordin al ministrului.

Vaccinarea este un subiect care necesită dezbatere amplă şi argumente medicale şi juridice solide; nu se poate reglementa prin articole strecurate pe furiş într-un proiect despre camere video şi butoane de panică.

Este lipsă de respect faţă de pacienţi, faţă de profesioniştii din sănătate şi faţă de procedura parlamentară.

De aceea, susţinem măsurile pentru siguranţa pacienţilor, dar respingem ferm practica amendamentelor introduse pe sub masă, fără legătură cu obiectul proiectului.

Românii au nevoie de protecţie reală, de soluţii oneste, nu de artificii legislative.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Muncaciu Sorin-Titus, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Sunt de acord cu antevorbitorii mei, este un proiect de lege care de fapt nu ar fi trebuit să fie, pentru că în acest moment, în toate statele occidentale, este standard of care, adică camere pe pacienţii din ATI şi aceste butoane de urgenţă.

Este foarte adevărat că se leagă de acest standard of care şi timpii în care aceşti pacienţi primesc ajutor medical, ceea ce la noi încă nu se poate face.

Eu de ce vreau să vă atrag atenţia? Deşi noi vom vota acest proiect, problema este că iară băgaţi ştevii în proiecte bune, ca să vă treceţi agenda dumneavoastră.

Ce treabă au avut în această lege aceste vaccinări în farmacii?

Eu nu înţeleg unde vreţi să mergeţi. Vreţi să ajungeţi să vaccinaţi oamenii şi în Kaufland? Asta este ce doriţi să faceţi?

De aceea, în acest moment, cu mâna la nas o să votăm, dar vă spun, practica aceasta de a băga ştevii în legi bune nu este parlamentară şi nu e democratică. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ungureanu Emanuel, la dezbateri generale, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Aş vrea să vorbesc şi despre camerele video în ATI şi în compartimentele de primiri urgenţe.

Vă aduceţi aminte incidentul de la Spitalul Sfântul Pantelimon, când nişte asistente au început să filmeze pe ascuns medici, care ar fi curmat fără drept viaţa unor pacienţi? Vă aduceţi aminte? Când au venit procurorii să ia probe, n-au găsit camere de supraveghere, ca să putem vedea dacă acolo în mod obiectiv s-au întâmplat lucruri legale sau ilegale.

Vreau să am un mesaj astăzi şi faţă de medici şi faţă de tot personalul auxiliar din spitalele ţării: nu este loc în spitale să vă filmaţi unii pe alţii; acolo este un spaţiu profesional.

De ce este nevoie de monitorizare prin camere video? Pentru ca un comitet director al spitalului, în mod obiectiv, să poată controla calitatea actului medical.

Se vorbeşte foarte rar în ţara noastră despre rolul pe care îl are Inspecţia Sanitară, conform Legii nr. 95, de a controla calitatea actului medical.

De aceea, aceste camere nu sunt un fel de Big Brother, nu sunt un fel de control excesiv al cuiva asupra personalului; aceste camere sunt prietenoase cu cei care îşi fac treaba şi este nevoie de ele.

Şi discuţiile din Comisia pentru sănătate - şi le mulţumesc colegilor pentru sprijin şi medicilor care au venit acolo - au condus la ideea că aceste sisteme de monitorizare trebuie să fie obligatorii prin lege.

Şi mulţumesc mult pentru sprijin.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Alexandru Rafila, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Alexandru Rafila:

Bună ziua din nou!

Acest proiect de lege uniformizează practic situaţia din spitalele publice şi private, în ceea ce priveşte posibilitatea de a exista, pe de o parte, sisteme video care să monitorizeze pacienţii critici; pe de altă parte, butoane de alertă sau de panică, cum doriţi să le numiţi.

Există, într-adevăr, o problemă care în momentul de faţă poate fi constatată de Direcţiile de Sănătate Publică prin Inspecţia Sanitară de Stat, dacă acest proiect de lege este aprobat, există un lucru foarte important, care nu este coercitiv, există o perioadă de 30 de zile, în cazul care aceste sisteme nu sunt funcţionale sau nu există, în care ele trebuie să devină funcţionale sau să fie instalate; ulterior, sancţiunea este prin amendă.

Şi îmi pare bine că în cadrul comisiei am căzut de acord pentru abordarea echilibrată a acestui subiect.

Grupul parlamentar al PSD va susţine acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnule vicepreşedinte Cozma Adrian, vă rog.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Dacă ne uităm în istoria recentă, în care mai multe secţii spitaliceşti au fost în centrul unor scandaluri privind modul în care au fost trataţi pacienţii sau modul în care personalul medical şi-a făcut datoria, cred că propunerea legislativă a colegilor din USR pare să fie soluţia bună, cel puţin pentru termen scurt.

Monitorizarea video în secţiile de terapie intensivă sau instalarea unor butoane de panică pentru pacienţi nu poate să fie decât în sensul îmbunătăţirii serviciilor medicale, care vor proteja şi pacienţii, dar şi personalul medical care respectă procedurile medicale.

Cu toate acestea, cred că aceste lucruri ar fi trebuit să fie realizate deja, prin investiţii de calitate în toate unităţile spitaliceşti, dacă infrastructura sanitară ar fi beneficiat de o atenţie cuvenită.

Nu mi se pare normal să facem legi pentru fiecare buton montat undeva, deşi aceste decizii pot fi duse mai jos, la nivelul normativelor.

Cred că după ce au fost asumate toate observaţiile Guvernului, Consiliului Economic şi Social şi Consiliului Legislativ, propunerea răspunde exigenţelor de tehnică legislativă - sens în care Grupul parlamentar al PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Vass Levente, UDMR.

Domnul Vass Levente:

Stimaţi colegi,

În condiţiile în care, din 2019 până în 2024, lipsesc din spitalele din România 300.000 de pacienţi, 300.000 de internări, când finanţarea spitalelor consumă aproximativ 50% din cheltuielile sănătăţii, ale sistemului sanitar, în condiţiile în care reforma spitalelor, reducerea paturilor la nivel de ţară nu s-a întâmplat în 6-7 ani, când nici nu se întrezăreşte să se facă treaba aceasta, e foarte greu să fii cost eficient şi în 18 luni, în 24 de luni să introduci un sistem cu siguranţă maximă. Pentru că este o zonă foarte, foarte sensibilă, să faci investiţiile necesare ca să monitorizezi fiecare colţ, ca să nu fii în trend cu ceea ce se întâmplă în Europa, să se filmeze numai şi numai patul, prin sisteme eficiente de comunicare şi de monitorizare, adică pe pacient, şi să nu se vadă celălalt pacient din salon, care are o problemă, este la ATI, dar nu ar trebui să fie monitorizat. Eu consider că este puţin pripită adoptarea acestei legi.

Din punctul nostru de vedere, al UDMR, o să votăm. Eu, personal, o să susţin, pentru că ar trebui să discutăm în continuare şi despre posibilităţile spitalelor - încă o dată mă repet - de a pune la punct acest sistem, de a controla siguranţa pacienţilor, încă o dată, într-o zonă foarte, foarte sensibilă.

Procedurile nu trebuie puse la o parte. Cu monitorizare sau fără monitorizare, şeful secţiei, autoritatea asistentei şefe nu pot fi înlocuite de un simplu monitor.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna Irimia Ancuţa-Florina, Grupul parlamentar POT.

Doamna Ancuţa-Florina Irimia:

Deşi ni s-au transmis amendamente spre studiu, în cadrul Comisiei pentru sănătate au fost introduse şi altele, fără legătură cu proiectul legislativ.

Adică, ce legătură are vaccinarea cu instalarea butoanelor de panică sau a sistemelor de supraveghere video?!

POT susţine această iniţiativă, care propune instalarea butoanelor de panică şi a sistemelor de supraveghere video în unităţile sanitare. Este o măsură necesară, realistă şi profund umană.

Siguranţa pacienţilor şi a personalului medical nu este negociabilă.

Prin acest proiect oferim un răspuns concret la nevoile reale din spitale: reacţie rapidă în urgenţe, transparenţă şi protecţie.

POT va vota pentru. Pentru oameni, pentru siguranţă, pentru respect.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Vedinaş Verginia, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Aparent este o propunere legislativă bună, dar o propunere care, din păcate, încearcă să ascundă gunoiul - iertaţi-mi cuvântul acesta dur, nu obişnuiesc să vorbesc astfel -, dar când te confrunţi cu sistemul sanitar, când constaţi că în ziua de astăzi, în România asta europeană există saloane mixte, în care sunt şi bărbaţi şi femei, când te confrunţi cu o stare de lipsă de igienă care îţi rămâne luni de zile după ce ai părăsit un spital, când te confrunţi cu toate aceste probleme, te întrebi: oare a înregistra ceea ce se întâmplă acolo şi a umili şi mai mult demnitatea celor care sunt obligaţi să le suporte este cea mai bună soluţie?!

Dragii mei,

Constituţia garantează, în art. 26, dreptul persoanei de a dispune de ea însăşi.

Nu cred că putem să legiferăm obligaţia unei persoane de a fi, fără acordul ei, înregistrată, mai ales în secţiile acestea de ATI, unde omul vine într-o stare în care nu mai are controlul asupra gesturilor şi corpului său.

Cât priveşte butoanele de panică, din câte ştiu eu, ele există - nu cred că trebuie să dăm lege pentru aceasta -, însă trebuie să dăm o lege şi să construim o strategie prin care sistemul de sănătate să respecte cu adevărat dreptul fundamental pe care-l garantează Constituţia.

Astea sunt considerentele pentru care şi Consiliul Legislativ, şi Ministerul Sănătăţii au dat avize negative.

Ştiu, e populist, e frumos să votăm pentru, dar trebuie să reflectăm cu seriozitate.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Avem două solicitări din partea USR. Mai aveţi dreptul la un singur cuvânt.

Deci, domnul Ungureanu sau doamna Stoica.

Domnul Ungureanu.

Domnul Emanuel-Dumitru Ungureanu:

Vreau să lămurim un lucru foarte clar. Nimeni nu este filmat fără acordul său.

Există în lege reglementări foarte clare care protejează explicit dreptul la intimitate al oricărui pacient.

Toate spitalele se supun regulilor GDPR deja.

Nu vorbim, repet, stimată doamnă, de Big Brother. Dacă aţi fi citit legea, şi sunteţi un om care faceţi asta, citiţi cu atenţie ce scrie în lege. În lege scrie că imaginile se stochează în regim de siguranţă cibernetică, iar accesul la ele se face, conform legii, doar de către comitetul director şi doar în situaţii care sunt reglementate foarte clar. Deci, nu se uită nimeni, la niciun pacient din ATI, ca la televizor. Ca să fie cât se poate de clar!

Iar scopul pentru care este supravegheată şi monitorizată activitatea într-un spital este în beneficiul pacientului, în niciun caz în detrimentul acestuia.

Repet, situaţiile nenumărate, discuţiile din spaţiul public neprincipiale, suspiciunile, teoriile conspiraţiilor; ţineţi minte câte minciuni s-au spus despre pandemie, despre medici care omoară oameni cu intenţie. Toate aceste minciuni trebuie să fie demonstrate sau orice adevăr trebuie să fie apărat cu mijloace obiective de monitorizare. Şi gândiţi-vă că acest proiect de lege, repet, a trecut de toate filtrele legislative şi toate observaţiile de la minister sau din altă parte au fost atent monitorizate să avem o lege bună.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Ultimul vorbitor, doamna deputat Albu Dumitriţa, neafiliat.

Doamna Dumitriţa Albu:

Mulţumesc.

Grupul deputaţilor independenţi va vota pentru.

Este o propunere binevenită, care aliniază România la standardele europene. Acest lucru există deja de mult timp în ţări din Europa pe care noi încercăm să le copiem într-o manieră bună.

Iar pentru colegii care zic că "votează pentru, dar", cred că ar fi mai OK să se abţină.

Şi, de asemenea, am o rugăminte pentru colegii din coaliţie. Pentru că noi, ca şi independenţi, ne uităm la propunerea în sine şi o votăm, vedem dacă este bună pentru ţară, atunci noi o votăm, aş avea rugămintea ca şi ei, la rândul lor, să se uite la propunerea în sine şi să nu ţină cont din partea cărui partid vine.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la amendamente.

Avem de la 1 la 7 amendamente admise. Dacă sunt obiecţii? Nu. Adoptate.

Avem un amendament respins.

Dacă doreşte cineva?

Domnule deputat Coleşa Ilie, doriţi să-l susţineţi, bănuiesc.

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Da, s-au spus aici diverse lucruri cu privire la intimitatea pacienţilor, la autoritatea medicilor, practic la protecţia datelor personale pe care aceste sisteme de filmare şi de înregistrare le au, au un impact extrem de mare. Şi, în lege, în literă, pentru că litera legii, în vremurile noastre, este cea mai importantă, nu există o menţiune suficient de clară, suficient de explicită pentru asigurarea protecţiei datelor cu caracter personal.

Luând ca model cazul instalării camerelor de filmare în şcolile din România, când, la presiunea celor care apără drepturile şi libertăţile fundamentale, Guvernul a introdus o menţiune clară a Regulamentului european privind protecţia datelor personale, am copiat din acea ordonanţă de urgenţă un text care se regăseşte la art. 66 alin. (3) din Legea învăţământului preuniversitar, menţionând clar, în amendament, faptul că trebuie respectat Regulamentul Uniunii Europene nr. 679/2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte datele cu caracter personal.

Deci, este ceea ce chiar Guvernul a introdus într-o situaţie similară.

Nu înţeleg de ce nu a putut fi introdus în această lege, pentru că este vorba, repet, de intimitatea pacienţilor şi de ceea ce se poate întâmpla cu aceste date, chiar în condiţii de siguranţă.

Vă rog să supuneţi la vot acest amendament respins de la marginal 1.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Supun votului amendamentul respins.

Să înceapă votul!

Din 209 de colegi prezenţi, 60 de voturi pentru, contra - 130, abţineri - 18, "nu votez" - 1.

Amendamentul rămâne respins.

Proiectul de lege merge la votul final în varianta propusă de comisia de specialitate.