Parliamentary debates

Doamna Natalia-Elena Intotero:

5. Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2026 ca "Anul episcop Márton Áron"; PL-x 67/2026; caracter ordinar; avem şi amendamente admise.

Dacă din partea iniţiatorilor?

Da, domnul deputat Szabó Ödön, vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Episcopul romano-catolic Márton Áron reprezintă un reper moral pentru întreaga noastră societate. Timp de 41 de ani în fruntea Diecezei Romano-Catolice de Alba Iulia, el a fost nu doar un conducător spiritual, ci şi o voce puternică a demnităţii umane, a solidarităţii şi a responsabilităţii, într-un secol marcat de războaie, dictaturi şi persecuţii. Crezul său poate fi sintetizat în cuvintele: "Nouă, celor care acceptăm Evanghelia lui Hristos, ne revine datoria de a ne ridica întotdeauna vocea împotriva oricăror forme de opresiune, sărăcie şi foame, de a acţiona în favoarea celor care se confruntă cu lipsuri şi de a contribui la realizarea unei ordini sociale drepte în Europa şi în orice parte a lumii". În timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi-a ridicat public glasul împotriva deportărilor, chemând la solidaritate şi umanitate. Pentru implicarea sa curajoasă în apărarea celor persecutaţi, i-a fost acordat post-mortem titlul de "Drept între popoare".

Márton Áron afirma clar, citez din nou: "Creştinul care nu ştie să trăiască în pace cu aproapele său face din religie un obiect de batjocură. În schimb, dacă este drept, iubitor de pace, bun la inimă, altruist, cinstit şi este capabil să se sacrifice pentru aproapele său, nu numai că îşi câştigă respectul, ci săvârşeşte şi o adevărată muncă apostolică în mijlocul oamenilor".

În perioada regimului comunist a apărat libertatea religioasă şi drepturile bisericii. A fost arestat, condamnat la închisoare pe viaţă şi a îndurat ani grei de detenţie şi domiciliu forţat. Nici persecuţia, nici suferinţa nu i-au clătinat credinţa şi ataşamentul faţă de valorile demnităţii umane.

În semn de recunoaştere a acestei personalităţi excepţionale care a luptat împotriva tuturor formelor de dictatură şi extremism, propunem instituirea anului 2026 drept "Anul episcop Márton Áron", ca omagiu adus memoriei sale şi ca îndemn la responsabilitate pentru generaţiile viitoare.

Ţin să vă mulţumesc, stimaţi colegi, pentru susţinere din partea tuturor forţelor politice.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Markó Attila-Gábor:

Vă mulţumesc.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru instituirea anului 2026 ca "Anul episcop Márton Áron"

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Biroul permanent a trimis Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, cu adresa PL-x 67/2026, spre dezbatere în fond, Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2026 ca "Anul episcop Márton Áron".

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din data de 11 februarie 2026.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea anului 2026 ca "Anul episcop Márton Áron", având ca scop evocarea vieţii, personalităţii şi activităţii episcopului Márton Áron, ca recunoaştere a rolului determinant pe care l-a avut în realizarea apropierii între oameni şi comunităţi, în apărarea valorilor creştine şi în eforturile depuse pentru salvarea evreilor în perioada Holocaustului.

În conformitate cu prevederile art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisia a examinat proiectul de lege, în şedinţa din data de 17 februarie 2026.

În urma examinării, comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege pentru instituirea anului 2026 ca "Anul episcop Márton Áron", cu un amendament admis, prezentat în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul deputat Vexler Silviu, Grupul minorităţilor naţionale.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Silviu Vexler:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul aflat astăzi în dezbatere readuce în conştiinţa publică una dintre personalităţile uriaşe, atât ale Bisericii Catolice, cât şi ale României, dar şi ale întregii umanităţi.

Mai departe de activitatea sa pastorală, mai departe de grija pe care a avut-o în permanenţă faţă de propriii credincioşi, episcopul Márton Áron a ales ca în cel mai negru moment al umanităţii să îşi pună în pericol propria viaţă pentru a apăra evreii din zona în care trăia, aflaţi în pericolul deportării către lagărele de exterminare de la Auschwitz.

Felul în care a ales să facă acest lucru, faptul că şi-a asumat public, cu curaj şi demnitate - repet din nou, cu riscul propriei vieţi - acest gest, faptul că a vorbit în permanenţă public, dar mai ales decizia domniei-sale de a vorbi în faţa autorităţilor regionale şi a liderilor şi a reprezentanţilor regimurilor Horthy şi ulterior Szálasy împotriva deportărilor evreilor rămân ca un testament al moralităţii şi al demnităţii cu care a ales să îşi trăiască viaţa.

Cred că este un gest simbolic să declarăm anul 2026 ca "Anul episcop Márton Áron", după ce anul 2025 a fost declarat "Anul Cardinal Iuliu Hossu", prietenul şi partenerul episcopului Márton Áron.

Vreau să adresez din toată inima felicitări colegilor de la UDMR care au iniţiat acest proiect de suflet şi să salut astăzi prezenţa în sală, alături de noi, a reprezentanţilor Bisericii Romano-Catolice şi ai Bisericii Greco-Catolice, în frunte cu Înaltpreasfinţia Sa Aurel Percă, arhiepiscop şi mitropolit de Bucureşti, şi Preasfinţia Sa Mihai Frăţilă, episcopul greco-catolic şi secretarul de stat pentru culte, domnul Ciprian Olinici.

Vă mulţumesc... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Tanasă Dan.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Excelenţele Voastre,

Este, fără doar şi poate, un moment istoric important, pentru că trebuie să omagiem o figură a Bisericii Romano-Catolice care s-a ridicat împotriva opresiunii, care s-a ridicat împotriva dictaturii, care a militat pentru libertate. Sunt convins că dacă ar fi trăit astăzi s-ar fi ridicat împotriva dictaturii care a cuprins, din păcate, întreaga societate românească.

Este regretabilă iniţiativa colegilor de la UDMR, este regretabil că colegii de la UDMR invocă vorbele episcopului Márton Áron, dar nu pun şi în practică faptele acestuia.

Spre exemplu, la ziua Reginei Maria, colegii de la UDMR s-au abţinut. Nu înţelegem de ce, dar probabil că istoria o să ne explice de ce.

Este regretabil că, spre exemplu, Coaliţia blochează un proiect de lege al AUR, de omagiere a protopopului Aurel Munteanu, o victimă, însă, fără doar şi poate că episcopul Márton Áron s-a ridicat împotriva dictaturii, că a avut de suferit, la fel cum au avut de suferit şi foarte mulţi preoţi ortodocşi, martiri ai închisorilor comuniste.

Însă cred că în momente importante din istorie trebuie să fim creştini, înainte de toate, şi, ca atare, trebuie să ne respectăm unii pe alţii şi să lăsăm figurile din istorie să rămână acolo, în istorie, şi să învăţăm, practic, din exemplul pe care ni l-au dat aceştia.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Roman Florin-Claudiu, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Îi felicit şi eu pe colegii de la UDMR pentru această iniţiativă, pentru că Alba Iulia nu este doar oraşul în care s-a semnat actul de naştere al Marii Uniri. Alba Iulia este un oraş multicultural, în care două catedrale arhiepiscopale, ortodoxă şi romano-catolică, coexistă în bună pace şi în bună comuniune, de sute de ani. Alba este judeţul în care Mitropolia Greco-Catolică de la Blaj se află în bună comuniune cu Biserica Ortodoxă şi cu Biserica Romano-Catolică şi cred că Alba trebuie să fie un bun exemplu pentru ceea ce ar trebui să fie România în viitor, învăţând din trecut: răni istorice vindecate, bună comuniune şi bună înţelegere.

Am avut şansa unor lideri ai celor trei biserici, oameni nu doar cu suflet, ci şi oameni cu foarte multă comuniune, foarte multă dragoste pentru popor şi cred că, mai ales în vremurile de astăzi, când trăim într-o lume a urii şi a dezbinării, astfel de exemple sunt binevenite.

Vă mulţumim pentru tot ceea ce aţi făcut şi faceţi în continuare, vă mulţumim pentru că ţineţi oamenii uniţi şi nu dezbinaţi.

Doamne-ajută!

Să fie într-un ceas bun! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Vârgă Mariana, neafiliat.

Doamna Mariana Vârgă:

Stimaţi colegi,

Márton Áron este în mod cert o figură religioasă autentică. Ne amintim credinţa sa profund creştină, rolul deosebit pe care l-a avut în lupta împotriva regimului comunist şi rolul său eminamente pastoral, şi cred că aşa trebuie să rămână.

Declararea anului 2026 ca "Anul episcop Márton Áron" nu ar fi o problemă pentru nimeni. Însă, cred că atunci când un veritabil creştin, ca acest episcop, care a avut o misiune morală şi o motivaţie doar creştină, iar nu politică, cred că atunci când transformăm un simbol religios într-unul politic, practic ignorăm şi ducem în derizoriu toată activitatea acestui om deosebit.

Eu zic că trăim într-un stat laic, în care principiul de bază al democraţiei, din acest punct de vedere, trebuie să fie separarea bisericii de stat şi trebuie să păstrăm vie memoria acestui om deosebit, însă nu cred că este necesar să fie atras în discursuri identitare, în conflicte politice, în simboluri politice, în contextul în care l-am expus.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Avem două amendamente admise.

Dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.