Parliamentary debates

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Continuăm cu primul punct, a sosit raportul.

1. Proiectul de Lege privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor; PL-x 418/2023; caracter organic; procedură de urgenţă.

Din partea iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog.

Doamna Kövér Orsolya-Mária (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei):

Bună ziua!

Stimată doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este o lege despre care s-a discutat destul de mult. Este vorba despre Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor. Este o legislaţie coerentă care este menită să introducă nişte măsuri, nişte proceduri de simplificare, de eficientizare a tuturor procedurilor care se referă la avizări, autorizări, atât a documentaţiilor de urbanism, cât şi pentru obţinerea autorizaţiei de construire, respectiv, bineînţeles, anumite măsuri administrative, precum preluarea referendumului în cadrul Bucureştiului.

De asemenea, este de menţionat că este o legislaţie foarte importantă, deoarece introduce şi nişte măsuri foarte drastice de digitalizare. Este ceva care ne va face viaţa mai uşoară, a tuturor cetăţenilor, dar şi pentru UAT-uri va fi un instrument extraordinar de util şi folositor.

Vă mulţumesc foarte mult.

Şi, având în vedere aceste considerente, vă rugăm să susţineţi adoptarea acestei legi. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Prezentarea raportului.

Invit la cuvânt preşedintele Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, domnul deputat Florin Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 118 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege amintit.

Senatul, în calitate de primă Cameră decizională, a adoptat proiectul de lege, în condiţiile art. 75 alin. (2).

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) şi pct. (2) din Regulament.

Menţionăm că, în aplicarea dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul, pentru prevederile circumscrise domeniilor prevăzute la art. 73 alin. (3) lit. h), iar Camera Deputaţilor pentru dispoziţiile circumscrise domeniilor prevăzute la art. 73 alin. (3) lit. o).

Faţă de cele de mai sus, devin incidente prevederile art. 75 alin. (4) şi (5) lit. o) din Constituţia României, republicată, cu modificările ulterioare.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observaţii şi propuneri, conform avizului nr. 317/2023.

CES-ul - favorabil.

Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO a avizat favorabil.

Comisia pentru apărare a avizat favorabil.

Comisia pentru învăţământ a avizat favorabil.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat favorabil.

În urma numeroaselor dezbateri, pentru că dezbatem de 3 ani de zile, proiectul de lege a fost discutat în comisie şi membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor, cu amendamente admise şi amendamente respinse.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să propuneţi un timp pentru dezbaterea pe articole, domnule preşedinte.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Cinci minute.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Cât?

Cinci minute.

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul!

Cu 237 de voturi pentru, o abţinere, un coleg care nu votează, adoptat.

Dezbateri generale? Nu avem.

Avem o solicitare pentru intervenţie.

Domnul Florin-Claudiu Roman, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doar vreau să mulţumesc colegilor. Este probabil cea mai voluminoasă lege pe care Parlamentul României o adoptă în acest an. Sunt 10 legi care practic se circumscriu în noul cod. Sunt foarte multe modificări. Din punct de vedere financiar înseamnă un jalon de circa un miliard de euro, care este salvat pe ultima sută de metri.

Legea se va întoarce la Senat, pentru că de acolo a venit fără dezbatere, prin adoptare tacită.

Din punct de vedere tehnic, a explicat reprezentanta Guvernului.

Oamenii trebuie să ştie că acest cod le va face viaţa mult mai uşoară, vor putea construi în proceduri simplificate.

De exemplu, - o să dau doar două, trei exemple - în mediul rural, în cazul unei case de 150 de metri pătraţi, pe un singur nivel, va fi posibilă începerea construcţiei în termen de 15 zile, printr-o simplă notificare. Atunci când îţi faci modificări în imobil şi nu afectezi structura de rezistenţă, se introduce această procedură practic simplificată de notificare a primăriei.

Nu va mai fi nevoie ca să tratezi orice tip de investiţie. De exemplu, la fel, pentru un apartament, pentru un spaţiu comercial, nu ştiu, pentru un depozit şi aşa mai departe.

Cred că nu e o lege perfectă, dar, cu siguranţă, e un pas uriaş în acest domeniu şi vreau să mulţumesc colegilor de la toate partidele politice pentru că timp de 3 ani de zile s-a lucrat pe această lege, celor care au fost la dezbateri, celor care... - şi ieri am închis după 6 ore de dezbateri.

Le mulţumesc tuturor colegilor. Este legea care a avut cele mai multe amendamente şi au trecut amendamente de la toate grupurile parlamentare.

Încă o dată vă mulţumesc şi să dea Dumnezeu ca această lege să ajute românii!

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Virgil Alin Chirilă, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Astăzi dăm un vot decisiv pentru viitorul dezvoltării României.

Adoptarea Codului amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor nu este doar o simplă formalitate legislativă, ci reprezintă o reformă structurală profundă de care comunităţile noastre au urgentă nevoie.

De decenii, administraţiile locale, urbaniştii, constructorii şi, cel mai important, cetăţenii de rând s-au izbit de un zid al birocraţiei excesive, de legi fragmentate, contradictorii şi învechite. Prin Codul urbanismului reuşim, în sfârşit, să aducem întreaga legislaţie din domeniu sub umbrela unui singur act normativ modern.

Printre principalele beneficii ale acestei reforme se numără simplificarea procedurilor; reducem timpul pierdut de cetăţeni la cozi pentru avize şi autorizaţii.

Digitalizarea integrată. Relaţia dintre beneficiar şi stat se va muta în mediul online, crescând transparenţa.

Responsabilitatea profesională. Întărim rolul specialiştilor şi arhitecţilor în calitatea proiectelor.

Predictibilitatea pentru investitori. Regulile devin mult mai clare, unitare şi aplicabile la fel în toată ţara.

Suntem conştienţi de dezbaterile intense din jurul acestui cod. Am ascultat cu atenţie vocea societăţii civile, semnalele trase de Ordinul arhitecţilor din România şi obiecţiile primarilor.

Miza noastră nu a fost să facilităm abuzurile imobiliare sau haosul urbanistic, ci dimpotrivă, să creăm un cadru legal rigid în faţa corupţiei, dar flexibil şi rapid în faţa nevoilor reale de dezvoltare durabilă.

Am ascultat vocea bucureştenilor. Grupul PSD demonstrează respect faţă de voinţa exprimată de cetăţeni la referendum şi astfel am stabilit clar că începând cu data de 1 noiembrie 2028 toate autorizaţiile de construire de pe teritoriul Capitalei vor fi emise exclusiv de Primăria Municipiului Bucureşti.

Stimaţi colegi,

Votul de astăzi este despre resp... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

S-a finalizat timpul.

Înainte de a continua dezbaterile generale - vă mulţumesc pentru înţelegere - am să-l rog pe preşedintele Comisiei pentru administraţie să facă unele completări pentru raport.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

O să fac această precizare, pentru a rămâne imprimată pe bandă.

La PL-x-ul 418/2023, corelările normelor de trimitere cu noua numerotare şi structura proiectului de lege se realizează de către Senat.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Continuăm dezbaterile şi invit la cuvânt reprezentantul UDMR, domnul deputat Nagy Szabolcs.

Domnul Nagy Szabolcs:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor se află în dezbatere în Parlament din 2023. De aproape 3 ani tot amânăm un moment esenţial pentru România şi, pentru prima dată de la 1989, ţara noastră ar putea avea un cod unitar care adună sub un singur act normativ legile din domeniul construcţiilor, urbanismului, astăzi fragmentate şi adesea contradictorii.

Acest rezultat nu ar fi fost posibil fără implicarea directă a ministrului Cseke Attila, care şi-a exprimat întreaga disponibilitate pentru urgentarea adoptării acestui cod. Sub coordonarea sa, ministerul a reuşit să menţină pe linia de plutire un proiect blocat de crize politice succesive, negociind cu Comisia Europeană, o perioadă tranzitorie care a deblocat calea spre adoptare.

Această reformă nu priveşte doar statul, ci şi mediul economic.

Şi, să nu uităm, acest CATUC fiind un jalon PNRR în valoare de aproape un miliard de euro.

Stimaţi colegi,

Nu pretind că avem în faţă o lege perfectă. Peste 1.000 de amendamente, discuţii care au durat ani de zile şi compromisurile inevitabile dintr-un asemenea proces arată clar că mai sunt aspecte care pot fi îmbunătăţite. Dar o lege perfectă, discutată la infinit, nu ajută pe nimeni - nici cetăţenii, nici investitorii, nici administraţia locală.

Perfecţionarea acestui cod este un proces continuu, care poate şi trebuie să continue şi după adoptare, prin amendamente ulterioare, prin norme de aplicare şi prin dialogul constant cu mediul profesional.

Dar pentru ca acest proces de îmbunătăţire să poată începe, avem nevoie mai întâi ca Parlamentul să adopte această lege.

Vă cer să votaţi pentru finalizarea acestui proces.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Din partea Grupului parlamentar SOS România, domnul deputat Ionel Goidescu.

Domnul Ionel Goidescu:

Stimaţi colegi parlamentari membri ai partidelor aflate la putere,

Suntem la 4 ani după introducerea în dezbatere, în circuitul legislativ, a acestui act normativ.

Vi l-aţi asumat cu prioritate în Programul de guvernare 2021-2024 şi pentru faptul că nu v-aţi înţeles între dumneavoastră pe anumite aspecte de interese de grup, cum ar veni alocarea anumitor responsabilităţi pentru Primăria Generală şi primăriile de sector, acest act normativ a rămas la păstrare în sertarele Parlamentului peste 4 ani de zile.

Sigur, ca fost primar, înţeleg importanţa acestui act normativ, l-am tratat cu cea mai mare responsabilitate, am participat la dezbaterea acestuia, am venit cu amendamente, mare parte dintre ele au fost acceptate şi, ca atare, am susţinut şi am votat acest document în comisia de specialitate. El aduce multe lucruri bune, anumite facilităţi nu numai pentru autorităţile publice locale, ci şi pentru cetăţeni, pentru ingineri, pentru constructori, pentru arhitecţi, pentru toată lumea.

Important este că s-a ajuns la o formă, într-adevăr, muncită cu ani în urmă, de specialişti în domeniu - arhitecţi, ingineri -, care au participat la redactarea şi la propunerea acestui act normativ.

Ca atare, ţinând cont de aceste considerente şi de faptul că el aduce într-adevăr anumite facilităţi, anumite clarificări ale situaţiilor din domeniile urbanismului şi construcţiilor, îl vom vota.

Deci, Grupul SOS România, votează acest proiect de lege.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Radu-Nicolae Mihaiu, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Mulţumesc mult, stimaţi colegi.

Prima dată când am venit să dezbat Codul urbanismului nu eram parlamentar; era în 2023. Şi am venit atunci cu primarul Bucureştiului, acum preşedintele României, pentru că în acel cod se depuseseră nişte amendamente care aveau un risc major să treacă, amendamente care permiteau măcelărirea spaţiului verde, care permiteau supraetajări cu până la două etaje şi părea, în acel moment, că acest Cod al urbanismului va fi o mană cerească pentru dezvoltatorii imobiliari care voiau să facă profit pe seama celorlalţi cetăţeni.

Din fericire, după 3 ani de dezbateri intense, după peste 1.000 de amendamente, după negocieri dificile, a reieşit un cod care, chiar dacă este imperfect, aşa cum au spus şi colegii noştri, este o variantă mult îmbunătăţită.

S-a reuşit în acest cod - şi vreau să le mulţumesc tuturor colegilor, de la toate partidele - s-a reuşit, în acest cod, să integrăm referendumul pentru Bucureşti.

Voinţa bucureştenilor va fi respectată de acest cod al urbanismului şi este important. Am reuşit să oprim supraetajările - înainte erau legale -, dar supraetajările aberante, în afara documentaţiilor de urbanism.

Am reuşit să oprim acele amendamente care spuneau că cei din societatea civilă au un timp limitat să conteste documentaţiile de urbanism şi că ei ar putea să fie daţi în judecată de către dezvoltatori, în cazul în care apără interesele comunităţii. Ăsta e un lucru foarte bun.

Am reuşit să protejăm Codul urbanismului de toate intervenţiile toxice asupra spaţiului verde şi asupra plajelor. Un alt lucru foarte bun.

Au fost şi câteva lucruri bune, prevăzute de la început, în acest cod. (Se aude semnalul sonor care indică expirarea timpului.)

Credeam că avem 5 minute, doamnă preşedinte!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

5 minute la dezbaterea pe articole.

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

Bun!

Atunci, eu o să vă spun că la dezbate... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Da.

Mulţumesc.

Şi vom începe cu dezbaterea pe articole.

Avem 781 de amendamente admise.

Dacă doreşte cineva să le susţină? Doriţi?

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu (din sală):

Da.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

La admise?

Păi, solicitaţi cuvântul.

Vă rog.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Mihaiu.

Spuneţi marginalul, vă rog.

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

Un moment!

Marginal 338, dacă nu mă înşel.

Da. A ajuns târziu, s-a publicat târziu proiectul, din acest motiv.

La marginal 338, este vorba de articolul 260.

Ieri, în Comisia pentru administraţie a fost admis un amendament care este, din punctul meu de vedere, neclar.

Nu contest intenţia celui care a făcut amendamentul, dar este foarte neclar. O să-l şi citesc: "Odată cu autorizarea executării lucrărilor de bază, solicitantul autorizaţiei de construire va solicita..."

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa (din sală):

E la admise!

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

Este la admise, da!

Soliciţi atât autorizarea, şi aşa mai departe.

Deci...

Domnul Mihai-Adrian Enache (din sală):

Puteai să vii să vorbim!

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

Am vorbit! Ieri am vorbit!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să prezentaţi amendamentul!

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

OK.

Bun.

Deci vreau să vă spun că acest amendament, repet - şi am vorbit cu iniţiatoarea amendamentului ieri şi i-am spus că este prost formulat.

O să vi-l citesc şi o să vedeţi că este prost formulat.

"Odată cu autorizarea executării lucrărilor de bază, solicitantul autorizaţiei de construire solicită atât autorizarea lucrărilor de organizare a execuţiei, cât şi avizele şi acordurile de la furnizorii de utilităţi prezenţi în zona unde va fi amplasată noua construcţie, precum: electricitate, apă şi canalizare, gaze, salubritate, aşa cum s-a cerut prin certificatul de urbanism".

Intenţia autorului era de simplificare.

În realitate, este o sarcină pusă tot în baza, tot în sarcina solicitantului, obligaţie tot în sarcina solicitantului, care nu va rezolva nimic şi va aduce foarte multă neclaritate.

Nu este un capăt de ţară, dar vă spun că oamenii ...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

... care vor cere autorizaţii de construire vor avea mult de furcă cu acest amendament, care a fost admis în ultimul moment şi care nu a fost, din punctul meu de vedere, bine scris.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

O să vă rog să-l respingem şi eventual să fie reformulat la Senat.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Să înceapă votul!

184 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă, 4 abţineri.

Amendamentul rămâne admis.

Dacă mai sunt alte intervenţii pentru amendamentele admise?

Da.

Domnul preşedinte, domnul deputat Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doar câteva clarificări, ca lumea să înţeleagă exact.

La ora actuală, dacă fiecare dintre noi, nu ştiu, intenţionează să-şi ridice o construcţie, merge, depune solicitarea la primărie pentru autorizaţie...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Care este marginalul, vă rog?

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Fac referire la amendamentul invocat...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Am înţeles.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

... de către colegul meu.

Nu, nu, e vorba de o clarificare, ca toată lumea să înţeleagă foarte clar.

Deci, faci această solicitare pentru obţinerea autorizaţiei, ţi se eliberează certificatul de urbanism, în certificat ţi se notează avizele de care ai nevoie pentru obţinerea autorizaţiei de construire.

Ceea ce propune amendamentul depus de colega noastră din comisie, de la Grupul AUR, dă posibilitatea celui care solicită autorizaţia să facă în paralel autorizarea pentru branşamente, tocmai pentru a nu lungi termenul şi pentru a nu plăti de două ori aceleaşi servicii.

Codul îşi propune să simplifice această procedură, şi acest amendament vine exact în acest scop.

Deci, nu e nimic rău în treaba asta, că atunci când solicităm autorizaţia, ne facem şi partea de branşamente, avizul pentru drum, pentru apă, canal, drum, gaz şi aşa mai departe; ca lumea să înţeleagă foarte clar că nu e nimic rău, e un lucru bun.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dacă mai sunt alte solicitări pentru amendamentele admise? Nu. Adoptate.

Avem amendamente respinse - 460.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Adoptate.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.