Parliamentary debates

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Sorin-Mihai Grindeanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Verginia Vedinaş, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Începem şedinţa de vot final.

Vă propun să facem un vot de control, pentru verificarea cvorumului.

Vă rog să vă pregătiţi de vot.

Să înceapă votul!

Suntem în cvorum.

Începem exprimarea votului.

Proiecte de hotărâri ale Camerei Deputaţilor

Primul punct pe ordinea de zi, Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 111/2024 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor; PHCD 53/2026.

Să înceapă votul!

277 prezenţi, 270 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, două abţineri, 2 colegi nu şi-a exprimat opţiunea.

Adoptat.

Punctul 2 pe ordinea de zi, Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Agenda 2030 pentru protecţia consumatorilor şi planul de acţiune pentru consumatori în cadrul pieţei unice "Un nou impuls pentru protecţia consumatorilor, competitivitate şi creştere durabilă" COM (2025) 848; PHCD 27/2026.

Să înceapă votul!

290 prezenţi, 215 voturi pentru, 70 contra, 5 abţineri.

Proiectul a fost adoptat.

Punctul 3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Dezvoltarea în continuare a integrării pieţelor de capital şi a supravegherii în Uniune COM (2025) 940; PHCD 28/2026.

Să înceapă votul!

295 prezenţi, 273 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă, 8 abţineri.

Proiectul a fost adoptat.

Punctul 4. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - O Agendă a UE pentru oraşe: motor al creşterii şi prosperităţii COM (2025) 739; PHCD 29/2026.

Să înceapă votul!

301 prezenţi, 221 de voturi pentru, contra - 13, 67 de abţineri.

Explicarea votului, domnul Ilie-Alin Coleşa, AUR, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În principiu, fundamental, comunicarea identifică o problemă reală, nu doar în România, ci în întreaga Uniune - criza de locuinţe, paradoxal, apărută în perioada postcomunistă, când, nu?, teoretic, în întreaga Europă populaţia a scăzut în mod dramatic, tehnologia s-a îmbunătăţit, randamentul a crescut, materialele s-au ieftinit.

Şi această criză are la bază nişte chestiuni subiective. Şi cei care au administrat oraşele României - Cluj-Napoca, de exemplu, nu, fruntea într-o piaţă imobiliară speculativă - par a nu le cunoaşte. Pentru că, deşi identifică în mod real această comunicare criza locuinţelor, se merge în continuare pe nişte principii care adâncesc piaţa speculativă. Şi unul dintre ele este următorul - limitarea expansiunii urbane, deci "no net land take", fără ocupare netă de teren până în 2050. Care ce înseamnă? Interzicerea de facto, nu?, sau descurajarea foarte dură a extinderii intravilanului pe terenurile din imediata vecinătate, care de multe ori sunt agricole, de cele mai multe ori, indiferent de calitatea acestora; limitarea drastică a suprafeţelor asfaltate, betonate, care înseamnă de facto interzicerea a noi drumuri pentru urbanizarea acestor noi zone.

Stau în Cluj-Napoca, la marginea oraşului, şi în imediata mea vecinătate sunt foarte multe persoane, oameni obişnuiţi, care de 30 de ani aproape aşteaptă pentru aprobarea unui PUZ care ar extinde zona urbanizată a oraşului şi nu pot. Doar "băieţii deştepţi" au bani să cumpere în zone scumpe, centrale, şi primesc autorizaţii pe dezvoltare pe verticală. Blocuri înalte, dese, coeficienţi de utilizare a terenului înspăimântători, o calitate a vieţii foarte proastă şi un preţ speculativ. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Domnul Alin-Bogdan Stoica, USR.

Domnul Alin-Bogdan Stoica:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Înţeleg că într-o parte a sălii au doar ochelari ideologici şi nu văd lucrurile foarte bine, dar trebuie să fim realişti şi să vedem cum anume s-au dezvoltat oraşele în România.

Nu mai suntem în perioada comunistă, când singurul lucru care se făcea erau nişte blocuri. Oraşele trebuie dezvoltate după nişte principii moderne.

Şi dacă se citea foarte bine comunicarea respectivă, se putea observa că accesul la servicii şi calitatea serviciilor reprezintă o problemă esenţială pentru oraşe. Şi pentru oraşele mici şi pentru oraşele mari.

Şi vă dau un exemplu. Doar aici, în Bucureşti, şi vorbim de serviciile de salubritate, suntem captivii unei singure gropi de gunoi şi nu am reuşit nici până acum să facem în aşa fel încât să nu mai producem atât de multe gunoaie încât să poluăm în mod radical ţara.

Sănătatea noastră depinde de modul în care aceste servicii sunt organizate. Şi da, avem tot sprijinul Uniunii Europene să facem lucrul acesta. Epurarea apelor, tratarea deşeurilor, modul în care gestionăm toate celelalte servicii, de la transport până la educaţie şi sănătate, toate lucrurile acestea ţin de urbanism modern.

Aşa că nu mai ridicaţi în slăvi perioada comunistă, dragi proto-şi cripto-comunişti ce sunteţi..., (Vociferări. Gălăgie.) ci încercaţi să aveţi mintea deschisă... (Vociferări. Gălăgie.) către viitor. (Vociferări. Gălăgie.)

Şi luaţi-vă medicamentele! (Vociferări. Gălăgie.)

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean, PNL.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Deci, în timp ce suveraniştii aplaudă... AUR aplaudă suveraniştii altora că au câştigat în Germania pe cheltuiala românilor... (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.) nu citesc documente... (Vociferări.) votează împotriva documentelor europene care ne aduc bani pentru dezvoltarea oraşelor.

Vă opuneţi politicii de coeziune, vă opuneţi politicii agricole... (Vociferări.) comune, care ajută dezvoltarea oraşelor, dezvoltarea fermierilor, şi vă bucuraţi când alţii la nivel european spun să eliminăm politica de coeziune, să eliminăm politica agricolă comună. Practic, să-i sărăcim pe români, în acelaşi timp în care aceia pe care îi aplaudaţi... (Vociferări. Gălăgie.) îşi doresc ca firmele lor să beneficieze... (Vociferări. Gălăgie.) de o piaţă comună, îşi doresc să-şi vândă produsele în România, dar să nu plătească pentru solidaritatea europeană.

Prin urmare, rugămintea este - apropo şi de oraşe, că nu pricepeţi principiile de dezvoltare urbană -, mai vorbiţi cu experţii, mai citiţi şi nu vă mai opuneţi dezvoltării coerente a oraşelor României, nu vă mai opuneţi banilor europeni şi nu mai încercaţi să ne scoateţi afară din Uniunea Europeană! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Domnul Petru-Gheorghe Pîclişan, neafiliaţi.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Noi vrem dezvoltare urbană, în timp ce copiii din şcoli folosesc încă toaletele de lemn din curtea şcolii.

Eu zic să rezolvăm prima dată aceste probleme minore, apoi să trecem la mobilitatea urbană. Este ca şi cum am trece de la căruţă direct la maşini electrice. Nu cred că se împacă prea bine mobilitatea urbană cu drumurile noastre de pământ.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Punctul 5 pe ordinea de zi, Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind Strategia UE în materie de droguri - COM (2025) 743 - şi la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind Planul de acţiune al UE de combatere a traficului de droguri - COM (2025) 744; PHCD 31/2026.

Vot, vă rog.

300 prezenţi, 300 de voturi pentru.

Adoptat.

Legi ordinare. Adoptări

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei...

Explicarea votului, scuzaţi, domnul Brian Cristian, USR.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul USR a votat pentru adoptarea acestui proiect de hotărâre pentru că traficul de droguri nu este doar o problemă de ordine publică, este o ameninţare directă la adresa sănătăţii, siguranţei şi viitorului societăţii noastre. În spatele fiecărei reţele se află vieţi distruse, familii îndurerate şi tineri cărora li se fură şansa la un viitor normal.

E nevoie de acţiune fermă şi inteligentă. Pe lângă întărirea controlului la frontiere, destructurarea marilor reţele de trafic, confiscarea averilor obţinute ilegal şi pedepsirea exemplară a corupţiei care protejează aceste reţele.

În acelaşi timp, trebuie să vorbim şi despre prevenţie, pentru că aceasta trebuie să înceapă din şcoli.

Iar persoanele dependente au nevoie de ajutor, trebuie să primească sprijin medical şi psihologic şi nu doar condamnare.

Degeaba avem legi dure care pedepsesc consumatorii dacă nu ne ocupăm de traficanţi.

Degeaba avem legi dure dacă persoanele vulnerabile nu vor fi sprijinite şi nu vor avea parte de ajutor medical şi psihologic.

Prevenţia este mult mai importantă decât statul român acordă ajutor în acest sens.

Tocmai de aceea este nevoie de cooperare reală între instituţii, resurse suficiente şi toleranţă zero faţă de traficanţi.

Siguranţa tinerilor din România nu poate fi negociată, iar lupta împotriva drogurilor trebuie să devină prioritate naţională.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Doamna Vergina Vedinaş, SOS România, vă rog.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Problema drogurilor reprezintă un flagel care rupe din corpul societăţii contemporane de peste tot.

În România, având în vedere specificul trecerii de la un regim totalitar la altul, muşcătura este şi mai dureroasă.

Grupul SOS apreciază că modul în care am reglementat şi am acţionat până acum este insuficient, iar insuficienţa se vede în rezultatele obţinute pe teren.

Noi lucrăm în prezent la un document prin care să propunem Parlamentului constituirea unei comisii speciale comune a celor două Camere. Astfel cum am constituit Comisia pentru combaterea violenţei în familie, credem că şi problema combaterii drogurilor este cel puţin la fel de necesară.

Această comisie urmează să fie, în opinia noastră, învrednicită printre atribuţii şi cu una cu caracter general, care să vizeze elaborarea unei legislaţii coerente, care să unească tot ce există până acum şi care să creeze un cadru constituţional apt să o pună în aplicare şi în egală măsură capabil să ajute România să obţinem rezultate favorabile în acest domeniu.

Sperăm că veţi fi alături de noi în demersul nostru.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu, AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Vreţi să combatem traficul de droguri? Că am văzut că aţi votat 300 de parlamentari! Fix 300 şi-au exprimat votul pentru această comunicare!

Eu zic să începem de la Parlament! Eu zic să apară nişte controale, aşa, inopinate, nişte probe, pe aici pe colo!

Şi dacă, cu adevărat, vă doriţi să combatem traficul de droguri, haideţi să ne uităm cine administrează aceste reţele de trafic de droguri! Cum se duc ele prin vămi, cum se scurg ele prin mâna celor de la IPJ, cum se scurg ele prin şcoli, cum nimeni nu observă că a crescut acest trafic de droguri şi consum de droguri în rândul tinerilor, cum nimeni nu observă nimic! Nimeni nu ştie unde se plimbă miliardele astea de euro!

Cei mai informaţi oameni din România, din sala asta, nu ştiu cum se scurg drogurile în România!

Serios?!

Înţeleg, avem comunicări de la Uniunea Europeană, înţeleg, avem păreri din partea statului, către Uniunea Europeană, dar vă faceţi că plouă. Şi dacă o să continuaţi să vă faceţi că plouă, o să ne trezim peste 10 ani că tinerii ce vin din urmă sunt "prăjiţi", la propriu. Şi nu e vina lor! E vina noastră, a tuturor, că ne facem că plouă. Nu vedem! Domnule, unde? Portul Constanţa? Cică putem vedea fiecare milimetru ce intră în Portul Constanţa!

N-am văzut dronele, n-am văzut drona aia maritimă!

Nu mă aştept să vedem câteva kilograme de cocaină, nu?

E normal să intre, e normal să fie, aşa, trafic la liber!

Fiţi mai atenţi, că, dacă nu, o să ajungă copiii voştri să tragă pe nas şi în momentul ăla o să fiţi foarte panicaţi! Ce s-a întâmplat? Unde e Obregia, domnule? Cum găsesc şi eu un loc acolo, cu cine vorbesc?

Dacă spuneţi că această problemă nu e reală, uitaţi-vă în propria grădină.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Domnul Ilie Toma, PSD. (Vociferări.)

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Stimaţi colegi,

Nu m-am abonat.

Vă mulţumesc foarte mult.

Dar dacă tot am început o discuţie, să o ducem mai departe.

Am votat pentru acest proiect de lege, este OK.

Am ascultat, cu respect, tot ce au spus ceilalţi colegi. Nu mă interesează dacă consumă substanţe din dreapta, din stânga Camerei, nu mă interesează de colegi.

Repet încă o dată, dacă vă doriţi cu adevărat - am studiat şi mai mult problema scanerelor - scanerele ne pot salva, pot scana camioane, pot scana până şi containerele din port. Şi acele substanţe, repet încă o dată, nu sunt doar substanţele care se află pe anexe, sunt tot felul de substanţe care îşi schimbă săptămânal formula.

Un scaner de acel gen costă în jur de 400.000 de euro.

Acum am întrebat, în stânga şi în dreapta, la colegii care sunt de specialitate, şi mi-au confirmat acest preţ.

Deci, dacă doriţi cu adevărat, repet încă o dată, să vă salvaţi copiii, să salvăm tinerii României, nu suntem interesaţi să arestăm pe nimeni. Nu mă interesează dacă îl arestează pe unul care cine ştie ce găinării vinde la colţul străzii - deşi şi aceea este o acţiune foarte bună - nu mă interesează să-l aresteze pe unul care consumă, pentru că, săracul... vedeţi dumneavoastră, adicţiile astea sunt foarte complicate. Noi ne abţinem foarte greu şi de la mâncare şi îl condamnăm pe altul care nu se poate obţine de la adicţii care de multe ori nu depind de el.

Deci, dacă doriţi să facem front comun, haideţi, pe următorul buget, 2027, al României, bugetul consolidat, să punem cu toţii umărul, că probabil tot acest Parlament va fi, că nu este altul, şi tot aceiaşi colegi, şi să cumpărăm... v-am spus... - eu am zis de 10 ori mai multe scanere - cu cât mai multe, cu atât mai bine!

Dacă veţi cumpăra de 10 ori mai multe scanere decât avem acum, veţi combate cu adevărat, ca acele substanţe să nu ajungă la tinerii care le consumă. Deci asta este esenţial!

Luaţi marfa, aruncaţi năvodul şi prindeţi cât mai mulţi "peşti"!

Vă mulţumesc.

Doamne-ajută! (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru Coarnă, neafiliat.

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc.

Am votat pentru, dar să ştiţi că marea problemă nu este din reglementare, ci din aplicare.

Dacă urmărim ultima mare captură de cocaină din România, să ştiţi că aceasta a fost făcută de o furtună din Marea Neagră, când au răsturnat bărcile cu cocaină, la Tulcea, în 2019, cred.

Ce să vezi, SCOMAR-ul, în acea noapte, nu funcţiona! Avea o problemă tehnică! Când vapoarele cu droguri staţionau în apele teritoriale ale României, SCOMAR-ul - ştiţi ce e SCOMAR-ul, da?! - nu funcţiona!

Ghinionul traficanţilor a fost că a venit furtuna şi a răsturnat bărcile cu droguri.

Dacă vreţi să discutăm aplicat, haideţi să mergem în aplicarea legii, să vedeţi ce se întâmplă în fapt.

Dacă mergeţi la Cluj, la festivalul... cum se numeşte acolo, e făcut pentru traficanţii de droguri, festivalul! Drogurile nu vin din exterior! Drogurile vin din interiorul festivalului!

Mergeţi la Constanţa, la marele festival - nu vreau să-l numesc!

Aceeaşi idee: drogurile nu vin din exterior! Drogurile vin din interior!

Dacă vreţi, haideţi să discutăm în aplicarea legii, să închidem acele festivaluri, care sunt făcute pentru traficanţii de droguri.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc.

Am avut AUR.

Punctul 6 pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2026 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale; PL-x 196/2026; lege ordinară.

Vă rog să votăm. (Aplauze.)

Proiectul de lege a fost respins.

Punctul 7 pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2026 ca Anul Grigore Constantin Moisil; PL-x 127/2026; lege ordinară.

Vă rog să votăm.

300 prezenţi, 293 de voturi pentru, 7 abţineri.

Explicarea votului, domnul Varujan Pambuccian.

Vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu ani în urmă, primeam o delegaţie formată din oameni foarte grei din industria de IT. Erau oameni ale căror nume erau legate de tehnologii majore, de realizări foarte mari. Şi la un moment dat am văzut că unul dintre ei privea cu foarte multă curiozitate în jur şi l-am întrebat de ce. Şi mi-a spus: "Vă daţi seama? Sunt în ţara lui Grigore Moisil".

Grigore Moisil, din păcate, ca şi multe alte mari personalităţi ale ştiinţei şi culturii româneşti, este mult mai cunoscut şi mult mai respectat în afara ţării decât în ţară.

Aşa s-a întâmplat şi cu Brâncuşi, aşa s-a întâmplat şi cu Enescu, din păcate.

Ce a făcut omul ăsta? Omul ăsta a avut viziunea în urma căreia, din 1955-1956, România a devenit neîntrerupt una din ţările în care tehnologia informaţiei, cum îi spunem noi astăzi, informatica, a avut o dezvoltare continuă, cu rezultate majore internaţionale. Datorită viziunii lui am fost a cincea ţară, a cincea naţiune din lume care a proiectat şi a realizat un calculator electronic, cu echipa de la IFA a inginerului Toma.

De atunci, neîntrerupt, în toate generaţiile de calculatoare, am fost printre primele ţări din lume.

Datorită lui Moisil avem învăţământ liceal şi universitar, suntem una dintre primele ţări care în mod constant au avut forma asta de învăţământ. Lui îi datorăm toată dezvoltarea de după anii '50 a domeniului.

A fost un mare matematician, a fost un mare specialist în logică, a avut articole strălucite în domeniul mecanicii teoretice şi a realizat enorm, şi teoretic şi educaţional, în domeniul informaticii şi tehnologiei informaţiei.

Este unul dintre oamenii care au pus România pe harta intelectuală a lumii. (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Mihail George Neamţu, AUR.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Distinşi colegi,

Este bine că în ţara lui Spiru Haret îl omagiem pe Moisil.

Este bine că în ţara care ni l-a dat pe Traian Lalescu sau care l-a dat pe Dan Barbilian, sau care l-a dat pe Solomon Marcus, ne amintim de această şcoală de matematică, care a produs atâtea genii.

În acelaşi timp, sunt şocat că trecem peste o evidenţă. Este evidenţa zilelor noastre, este evidenţa prăbuşirii sistemului de învăţământ public, sub ochii a doi profesori - unul se numea Iohannis, celălalt este Nicuşor Dan -, mai ales la testele de matematică. (Aplauze.)

Ce facem cu copiii României, care sunt condamnaţi la mediocritate, din pricina politizării sistemului de învăţământ, care nu se mai uită la meritocraţie şi care nu se mai uită la această şcoală absolut fabuloasă de genii pe care am avut-o în fiecare domeniu, dar care se uită la profitul, într-un fel sau altul nemeritat, al unora şi al altora.

Doamnelor şi domnilor,

România se prăbuşeşte sub ochii noştri şi dictatura mediocrităţii n-a fost impusă de AUR sau de partidele de opoziţie, ci de dumneavoastră, cei care, de 35 de ani, conduceţi această ţară. (Aplauze.)

Întrebarea mea este până când!

Şi să ştiţi că, dacă vreţi să-l onorăm pe Moisil, atunci facem reformă şi învăţământ pentru România şi pentru copiii ei.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Elena Monica Berescu, USR.

Vă rog.

Doamna Monica-Elena Berescu:

Nu există doar mediocritate în această ţară, există şi excelenţă.

Şi pentru că astăzi discutăm despre Grigore Moisil, vă invit, după ce se termină acest plen, să-i vedeţi pe elevii Liceului "Grigore Moisil" din Iaşi, pe elevii de la "Paradis". Au adus roboţii cu care au câştigat la competiţii internaţionale, la Eindhoven, în această vară. Şi vă rog să vedeţi şi o demonstraţie de rezilienţă, inovare şi o capacitate puternică a acestor copii de a răzbi, în pofida piedicilor pe care le au.

În faţa plenului vă aşteptăm.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Punctul 8 pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind instituirea anului 2026 ca Anul Centenar al Partidului Naţional Ţărănesc; PL-x 159/2026; lege ordinară.

Vă rog, vot.

302 prezenţi, 260 de voturi pentru, un vot împotrivă, 40 de abţineri, un coleg care nu a votat.

Adoptat.

Invit colegii membri ai Biroului permanent la şedinţă.

Închidem şedinţa de vot final de astăzi.

Mulţumesc.