Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Tot dumneavoastră veţi da răspunsul şi la întrebarea domnului deputat Mircia Giurgiu, referitoare la strategia Ministerului Sănătăţii privind plata serviciilor medicale. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Ervin Zoltan Szekely:

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind strategia referitoare la plata serviciilor medicale, vă comunicăm următoarele:

Tratarea entorsei sau a luxaţiei patelei se poate realiza în asistenţa medicală ambulatorie de specialitate. În această situaţie, suma cuvenită lunar se calculează prin înmulţirea numărului total de puncte realizat în luna respectivă ca urmare a serviciilor medicale acordate cu valoare minimă garantată pentru un punct pe serviciu medical. Numărul de puncte pentru fiecare serviciu medical este prevăzut în anexa nr. 8 a Ordinului ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 56/45/2005 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a contractului cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

La pct. 2, sunt stabilite 32 de puncte, care anul trecut au avut o valoare minimă garantată de 4.500 lei. Numărul total de puncte realizat în fiecare lună se majorează în raport cu: a) condiţiile în care se desfăşoară activitatea - majorarea este de până 100%; b) gradul profesional - pentru care valoarea de referinţă a prestaţiei este cea a medicului specialist.

Pentru prestaţia medicului primar, în situaţia semnalată, numărul total de puncte se majorează cu 20%. Valoarea unui punct/serviciu medical se regularizează trimestrial, în funcţie de fondul aferent trimestrului respectiv.

Valoarea definitivă a unui punct pe serviciu nu poate fi mai mică decât valoarea minimă garantată a unui punct pe serviciu. În cazul în care diagnosticul sau tratamentul nu poate fi realizat în ambulatoriul de specialitate sau este în pericol viaţa pacientului, pentru serviciile medicale acordate în spitale decontarea se poate face pe baza indicatorului tarif pe caz ponderat şi se regularizează trimestrial astfel: 1) decontarea lunară în limita sumei contractate se face în funcţie de numărul de cazuri externate şi raportate de către spital, din care se scad cazurile nevalidate în luna anterioară; 2) indicele case mix, tariful pe caz ponderat. Regularizarea trimestrială se face în funcţie de numărul total de cazuri externate, raportate şi validate pentru perioada de la începutul anului şi până la sfârşitul trimestrului respectiv, indicele de case mix realizat de la începutul anului şi până la sfârşitul trimestrului respectiv, tariful pe caz ponderat, coeficientul cazurilor extreme.

În prezent, se derulează în România proiectul Phare DRG, care şi-a propus printre altele dezvoltarea unei metodologii de calculare a costurilor, atât pentru spitalizarea continuă, cât şi pentru spitalizarea de zi. Totodată, valoarea acestor servicii medicale nu poate depăşi limitele bugetare aferente.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Întrebarea este, de fapt, când are de gând Ministerul Sănătăţii să acopere costurile reale ale tratamentului care se aplică în spitale? Asta era de fapt întrebarea, fiindcă sunt foarte mari diferenţe între ce se decontează şi costurile materiilor prime, materialelor şi ale tuturor celorlalte cheltuieli. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna Daniela Popa:

Urmează ultimul răspuns, la întrebarea domnului deputat Mircia Giurgiu, referitoare la Societatea comercială Somvetra S.A. Gherla.

Răspunde din partea AVAS chiar preşedintele AVAS, domnul Răzvan Orăşanu. Aveţi cuvântul.

Domnul Răzvan Orăşanu (preşedintele Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului):

Mulţumesc mult, doamnă preşedintă.

Referitor la solicitarea domnului deputat, vreau să informez plenul Parlamentului că Autoritatea pe care o conduc a depus o serie de demersuri pentru rezolvarea situaţiei de acolo, în special prin desfiinţarea contractului de vânzare-cumpărare pentru neplata unor investiţii, prin acţionarea în instanţă a fostului cumpărător, pentru a recupera integral prejudiciul statului. Şi, în urma unei analize, am avut inclusiv astăzi o întâlnire cu reprezentanţii societăţii şi ai salariaţilor, societatea nu are perspective pentru privatizare, ca atare, singura soluţie pe care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului o susţine este valorificarea activelor prin licitaţie publică, în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei nr. 51, pentru a acoperi, pe de o parte, datoriile către bugetul de stat şi către Autoritatea pe care o conduc şi, pe de altă parte, pentru a continua un flux productiv în societate, în vederea angajării unui număr cât mai mare din muncitorii rămaşi şi angajarea lor într-o activitate productivă.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă doriţi să interveniţi, domnule deputat? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Mulţumesc, domnule preşedinte al AVAS.

Mă bucur că după câteva luni, după 6 luni şi 11 zile, iată, aţi reuşit să veniţi, să ne spuneţi care este situaţia. Din păcate, situaţia este mult mai gravă decât aţi prezentat-o dumneavoastră, există 626 de salariaţi, care, din 11 noiembrie anul trecut, nu au mai primit nici un ban.

Chiar săptămâna trecută, de Ziua Europei, am discutat cu prefectul de Cluj, domnul Tişe, şi i-am spus că ar trebui să ne fie ruşine la toţi, atât la parlamentari, cât şi la conducerea Prefecturii Cluj, fiindcă nu am reuşit să rezolvăm absolut nimic din problemele de subzistenţă ale oamenilor de acolo. Fiindcă sunt oameni cu familii, cu copii şi care o duc foarte greu.

De asemenea, există o problemă în ceea ce priveşte, să zicem, moralitatea a ceea ce s-a întâmplat. Am solicitat, prin intermediul prefecturii, ajutoare de Crăciun şi de Paşti, nu s-a reuşit rezolvarea acestor probleme, cu toate că la Aro Câmpulung şi la Carom Oneşti s-au acordat câteva ajutoare.

Aşadar, vă rog insistent să rezolvaţi cât mai repede problema acordării salariilor compensatorii, conform legislaţiei în vigoare, fiindcă aceşti oameni sunt la limita subzistenţei, sunt muritori de foame şi trebuie să lucreze cu ziua, cum pot, să se descurce, pentru a supravieţui.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Mai interveniţi? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Răzvan Orăşanu:

În baza legislaţiei care guvernează acordarea de salarii compensatorii conform Ordonanţei nr. 8, aprobarea unui program de restructurare presupune un plan clar de reviabilizare a acestei societăţi, privind plata datoriilor la zi sau măcar plata furnizorilor, pe o bază rulantă, şi rentabilizarea activităţii acestei societăţi comerciale.

Din analiza economică pe care am făcut-o, dacă societatea ar fi să o pornească mâine cu datorii zero, într-o lună ar produce pagube de aproximativ 1 miliard.

Ca atare, deşi ne preocupă problema socială, soluţia pe care AVAS-ul a reuşit să o găsească până în momentul de faţă este preluarea acestor active de către un alt investitor, care să angajeze o parte din salariaţii rămaşi disponibili, restul urmând să primească ajutorul de şomaj.

Fac menţiunea că o altă soluţie nu este posibilă, din punctul nostru de vedere acolo.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Cu aceasta, şedinţa noastră se încheie, o seară bună tuturor.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18.55.