Parliamentary debates

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog, linişte!

Avem a ne pronunţa astăzi asupra mai multor texte, la vot final, şi când vom avea cvorumul de adoptare a hotărârilor, vom supune şi acest proiect votului.

Stimaţi colegi,

Comisia pentru anchetă a economiei forestiere.

Liderii grupurilor parlamentare să anunţe deputaţii că la 11,30 ne vom pronunţa prin vot final asupra a 4 proiecte, până în prezent.

Deci, membrii comisiei de anchetă asupra situaţie economiei forestiere din România! Domnul preşedinte Bogdan Ionescu este invitat la prezidiul comisiei.

Domnul Becsek Garda Dezideriu, membru al comisiei, cere cuvântul.

Domnul Becsek Garda Dezideriu Coloman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În cei doi ani care au trecut de la formarea comisiei de anchetă privind situaţia economiei forestiere din România am luptat din răsputeri împotriva mafiei lemnului, am încercat dezvăluirea adevărului în acest sens.

Aceste dezvăluiri au fost confirmate de către Departamentul de control al Guvernului. Membrii mafiei, însă, în loc să fie pedepsiţi de către organele abilitate ale statului, scapă prin toate portiţele, posibile şi imposibile.

Mai mult chiar, doi dintre membrii acestei mafii au posibilitatea să mă dea în judecată pentru calomniere, iar reprezentanţii judecătoriei din Gheorgheni şi Curtea Supremă de Justiţie, neluând în seamă imunitatea mea parlamentară, neluând în considerare Constituţia ţării, mă cheamă în judecată pentru calomnierea domnilor Denes Dominic, fost director adjunct al Regiei Naţionale a Pădurilor, şi Pal Antal, şef de pază la Ocolul silvic Gheorgheni.

Care sunt acuzaţiile care mi se impută? Sunt acuzat pentru faptul că am reuşit să descopăr volumul real al doborâturilor de vânt din 5 noiembrie 1995.

Domnul Denes Dominic, în calitate de director, în loc de 4 milioane de metri cubi, a raportat cantităţi mult mai mici, adică 1,6 milioane metri cubi.

Scopul raportărilor fictive a fost asigurarea cu materie primă a societăţilor favorizate, pe o perioadă îndelungată, şi eliminarea întreprinderilor cu resurse mai modeste.

Întreprinderile din estul ţării au şi contractat cantităţi mari, chiar peste capacitatea lor de producţie, iar după ce au obţinut masă lemnoasă în judeţele lor de reşedinţă, au renunţat la masa lemnoasă din doborâturi de vânt, contractată cu Direcţia silvică Mircurea-Ciuc.

O parte din aceste cantităţi, de ordinul zecilor de mii de metri cubi, nici nu au putut fi valorificate şi s-au putrezit.

Domnul Denes Dominic a favorizat Societatea "Vulturul" S.R.L., la care a fost acţionar fiul său, Denes Domokos, cu participarea de 50%, atribuind acesteia masă lemnoasă de calitate bună şi pe locuri uşor accesibile, uneori renunţând la parchetele începute şi neinventariate.

Totodată, a dat masă lemnoasă la societatea fiului său, pe credit şi pe bază de compensări cu produse care s-ar fi putut procura, mai ieftin, de la alţi furnizori.

Domnul Denes Dominic, în calitate de director general adjunct al Regiei Naţionale a Pădurilor, după producerea de noi doborâturi de vânt, la începutul lunii iulie 1998 a participat la organizarea licitaţiei la direcţia silvică Miercurea-Ciuc.

Licitaţia a avut loc la data de 27 iulie 1998, la care, prin intervenţia sa, au fost admise şi întreprinderile care au avut datorii faţă de direcţia silvică Miercurea-Ciuc şi faţă de direcţiile silvice din judeţele lor de reşedinţă.

Astfel, Societatea "Petroforest" din Piatra Neamţ, la data licitaţiei, a fost datoare cu 334 milioane lei numai la Direcţia silvică Miercurea-Ciuc, de la care a obţinut, totuşi, peste 50.000 metri cubi masă lemnoasă.

Societatea "Foresta" Tarcău a avut 120 milioane lei datorii şi în urma admiterii acesteia la licitaţie, în mod ilegal, a obţinut 35.000 metri cubi masă lemnoasă.

Cantităţi mai mici au obţinut şi "Roghinton" S.R.L. şi "Timeco" S.R.L., care, la data licitaţiei au avut datorii faţă de direcţia silvică din Miercurea-Ciuc.

Favorizarea unor societăţi, printre care şi societatea fiului său, Denes Domokos, a facilitat producerea unor pagube de ordinul miliardelor de lei, constând în deprecierea, putrezirea a sute de mii de metri cubi doborâturi de vânt produse în 1995, din care zac în pădure şi în prezent câteva sute de mii de metri cubi, care nu au putut fi valorificate, datorită tărăgănării exploatărilor de către aceste societăţi.

Alte ilegalităţi: cu toate că direcţia silvică din Miercurea- Ciuc dispunea de materie primă pentru cherestea şi avea posibilităţi să realizeze acest produs la preţul de producţie de 122.541 lei pe metrul cub, dânsul a recurs la cumpărarea a 383 metri cubi de cherestea la preţul de 177.710 lei pe metru cub de la societatea la care fiul său a fost acţionar.

După intervenţia comisiei noastre diferenţa de preţ a fost imputată lui Denes Dominic, însă tribunalul din Miercurea-Ciuc l-a scutit de plată, pe motivul că acţiunea a fost introdusă tardiv şi a ieşit din termen. Pentru o asemenea decizie nu-l trage nimeni la răspundere pe judecătorul respectiv?!

Am mai constatat alte abuzuri cu ocazia tranzacţiei făcute cu Societatea Comercială "Abies", legate de executarea unor lucrări silvice.

Cu ocazia executării unor construcţii...

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, concluziile, vă rog! Mai scurt, vă rog! Concluziile...

Domnul Becsek Garda Dezideriu Coloman:

Concluziile ar fi foarte multe, că s-au făcut abuzuri de sute de miliarde de lei şi s-au construit vile, s-au construit castele pe banii ocoalelor silvice şi aş putea să spun că, prin urmare, organele abilitate ale statului, în loc să-l tragă la răspundere pe domnul Denes Dominic, pentru ilegalităţile sale, invită pe anchetatorul parlamentar la judecată, la Curtea Supremă de Justiţie, numai pentru faptul că eu mi-am făcut datoria.

iar domnul Pal Antal, care m-a agresat în locuinţa mea şi se face vinovat de distrugerea pădurilor din Remetea şi Gheorgheni, se pare că este susţinut de actuala conducere a Regiei Naţionale a Pădurilor, altfel, nu văd cum ar avea curajul să mă dea în judecată numai pentru faptul că mi-am făcut datoria.

Rog ca Parlamentul să impună respectarea legilor, organele abilitate ale statului, dar cer ocrotirea acelor membri ai comisiei speciale, care au încercat să se opună mafiei lemnului.

Eu vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Vasile Lupu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Vasile Stan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am impresia că noi am audiat la ora actuală un al doilea raport, paralel faţă de raportul comisiei de anchetă.

Fac următoarea precizare: nu este prima dată când distinsul meu coleg îşi citeşte această pledoarie. Este a doua oară! Nu înţeleg! Cumva, doreşte ca Parlamentul să se amestece în treburile justiţiei? Apelul pe care l-a făcut la urmă, acesta a fost: ca Parlamentul României să se amestece în aceste treburi.

Domnule preşedinte,

Vă rog să treceţi la lucrările de care suntem noi direct interesaţi. Deci, raportul comisiei de anchetă.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Am trecut la proiectul de hotărâre.

Stimaţi colegi,

Vă reamintesc că la ultima şedinţă în care s-a dezbătut proiectul de hotărâre a fost făcută propunerea pentru a completa textul cu un art. 2¹, text ce se referea la înfiinţarea Departamentului pădurilor.

Cine a fost autorul? Este prezent aici? Domnul deputat Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Întrucât astăzi s-a pus în dezbatere hotărârea privind raportul Comisiei de anchetă privind situaţia economiei forestiere din România, îngăduiţi-mi să fac câteva precizări care se impun cu necesitate.

Dacă vă amintiţi, la vremea dezbaterii acestui raport, în cuvântul meu îmi exprimam nemulţumirea faţă de conţinutul raportului, care cuprindea şi aspecte care nu erau în totalitate verificate, pentru a avea garanţia, pentru a avea certitudinea că ele exprimă o stare de fapt şi de drept existentă.

Şi în raportul respectiv se menţionau câteva din faptele care i se imputau directorului general Gheorghe Cahniţă, care, în baza unor asemenea aspecte negative, printr-un ordin al ministrului Romică Tomescu, a fost eliberat din funcţie.

Iată că astăzi sunt în măsură să prezint şi dovada, de altfel, menţionată la vremea respectivă de către mine, nevinovăţiei acestuia şi abuzului săvârşit prin fapta respectivă şi abuzului săvârşit prin menţionarea în actul de control al comisiei a acestor fapte care nu erau verificate.

Iată ce decide Curtea de Apel, prin decizia nr. 238 din 26 ianuarie anul acesta: "În numele legii, Curtea decide: admite apelul formulat de Cahniţă Gheorghe împotriva sentinţei civile nr. 5.597/1998 a Tribunalului Bucureşti, secţia comercială, şi constată nulitatea absolută a ordinului nr.562 din 8.08.1998 al Ministerului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, precum şi încetarea contractului de management şi revocarea abuzivă din funcţia de manager al Regiei Naţionale a Pădurilor a domnului Gheorghe Cahniţă.

Hotărârea este definitivă".

Iată, deci, cum într-un raport parlamentar au fost cuprinse fapte ce n-au putut să fie dovedite. De aceea, şi astăzi menţin solicitarea de la vremea respectivă, pe care Camera a adoptat-o, ca în hotărâre..., deci raportul să fie aprobat, cu propunerile care au fost făcute aici, în plenul Camerei Deputaţilor, propuneri care vizau înlăturarea unor aspecte neverificate, neaprofundate şi nedovedite a fi reale, în privinţa multora dintre cei care au făcut obiectul cercetării.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Valeriu Gheorghe, alt membru al comisiei, o intervenţie pe procedură.

Domnul Valeriu Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Nu cred că mai este cazul ca noi să reluăm discuţia la raport. Raportul a fost discutat, acum discutăm numai proiectul de hotărâre privind raportul comisiei de anchetă, iar intervenţia domnului deputat nu avea nici o legătură cu acest proiect de hotărâre. Că este în justiţie şi va merge în continuare în justiţie cazul Cahniţă, este cu totul altceva, iar în raport, vă aduc aminte, în raportul care v-a fost dumneavoastră înaintat, nu au fost trecute asemenea aspecte privitoare la domnul Cahniţă. Dumneavoastră v-aţi referit la un raport suplimentar, care nu s-a discutat la noi în Cameră şi a fost un raport pe care numai câţiva membri ai comisiei l-au citit. Nu a fost raportul oficial al comisiei!

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Să trecem la dezbaterea textului din hotărâre.

Revin asupra propunerii art. 2¹. Atunci am convenit următorul text: "Camera Deputaţilor cere Guvernului ca în termen de ...", stabilim termenul acum, "să reînfiinţeze Departamentul pădurilor".

Deci, am înţeles că toţi membrii comisiei, dacă am înţeles bine, susţineau atunci acest text, şi reprezentantul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului s-a declarat de acord cu această cerere.

Cine propune termenul? 30 de zile? Cât ar fi? 30 de zile, propune domnul Valeriu Gheorghe.

Supun votului dumneavoastră art. 2¹.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Următorul articol, 3, în textul vechi.

Deci, 3 a fost aprobat cu o modificare. Suntem la art. 4.

Comentarii? Obiecţiuni? Domnule Ianculescu?

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

La art. 4 din varianta iniţială a hotărârii de Guvern, unde se spune: "La un an de la intrarea în vigoare ...", la acest articol suntem, da?

Domnul Vasile Lupu:

Da.

Domnul Marian Ianculescu:

V-aş propune ca în loc de "un an" să trecem termenul de "6 luni". "La 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri" şi textul curge. Nu mai este nevoie să motivez acest lucru...

Domnul Vasile Lupu:

Comisia vă susţine, domnule deputat.

Cu acest amendament, acceptat de comisie, supun art. 4 la vot.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Articolul 5. Comentarii? Obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Votul final îl vom da la 11,30.

Stimaţi colegi,

Revin asupra unei solicitări a Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale de a i se repartiza pentru raport în fond proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 129/1999 privind înfiinţarea Agenţiei pentru protecţia copilului. Această cerere a fost adresată Biroului permanent, acesta a respins cererea, comisia se adresează plenului.

Acest proiect a fost transmis pentru raport în fond comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Acum, aprobând a doua comisie, vor fi două comisii pentru întocmirea raportului.

Domnule preşedinte Marţian, aveţi de adăugat ceva la această solicitare?

Aveţi cuvântul.

Domnul Marţian Dan:

Domnule preşedinte,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Comisia noastră a solicitat, nu ca să fie decăzută din dreptul de a examina în fond comisia care a fost stabilită de Biroul permanent, şi anume Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, ci acordarea dreptului de analiză în fond şi comisiei noastre. Problemele referitoare la situaţia copiilor în România sunt de o gravitate extremă şi cred că în ceea ce vă priveşte pe domniile voastre nu ar trebui eu, acum, să insist care sunt fenomenele, situaţiile şi modul în care trebuie rezolvate aceste lucruri.

Fiind vorba, însă, de drepturile copiilor şi de o situaţie care, spuneam mai înainte, este dramatică, noi am considerat că acea comisie a Camerei care are în obiectul ei de competenţă problematica drepturilor omului, problematica cultelor şi problemele minorităţilor naţionale ar fi firesc să analizeze şi ea, în fond, acest proiect de lege.

Nu vreau să vă spun anumite lucruri mai concrete legate de calitatea ordonanţei de urgenţă care a fost elaborată, pentru că, în funcţie de decizia dumneavoastră, noi vom avea posibilitatea să concretizăm, să materializăm punctul nostru de vedere, fie în avizul pe care îl vom da în cazul în care vă veţi însuşi propunerea Biroului permanent de netrimitere a acestui proiect de lege şi la comisia noastră pentru analiză în fond, fie, dacă veţi lua o decizie în sensul demersului făcut de comisie, atunci, lucrurile se vor concretiza în raportul care va fi trimis în vederea dezbaterii acestui proiect de lege în Camera Deputaţilor.

Sigur, există un singur element pe care, probabil, se fundamentează decizia Biroului permanent, şi anume că termenul de 10 zile care este prevăzut în regulament pentru ca o comisie să-şi poată manifesta interesul pentru analiza în fond a unui proiect de lege este epuizat. Însă, dată fiind evoluţia lucrurilor în partea finală a sesiunii trecute, mie mi se pare că din acest punct de vedere s-ar putea examina acest lucru. În fond, ce ne interesează, un ataşament formal, într-o perioadă finală a sesiunii trecute faţă de o dispoziţie din regulament sau calitatea legiferării? Las la judecata şi decizia dumneavoastră.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulţumesc.

Doamna Hildegard Puwak.

Doamna Hildegard Carola Puwak:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

În primul rând, aş vrea să spun că Biroul permanent a luat o decizie greşită în ceea ce priveşte dezbaterea acestei ordonanţe.

În al doilea rând, aş vrea să spun că această problemă a copiilor instituţionalizaţi şi a agenţiei se regăseşte în solicitarea expresă a Uniunii Europene înainte de acceptarea României, la negocierile de la Helsinki.

În al treilea rând, în Comisia pentru integrare europeană şi în Comitetul mixt parlamentar România-Uniunea Europeană, această ordonanţă a fost dezbătută, găsindu-i-se foarte multe vicii de fond.

Chiar dacă termenul este de 10 zile doar, vă rog, membrii celor două comisii şi Camera în întregul ei, să vă mobilizaţi pentru a da curs acestei solicitări, care rămâne un punct negru pentru România, exact în acest moment important al deschiderii negocierilor pe nişte capitole. Aici nu este vorba de o procedură, este vorba de o condiţionalitate pe care Uniunea Europeană o cere Guvernului României şi pe care Parlamentul trebuie să o sprijine să se ducă la bun sfârşit. Aceasta e problema. Biroul permanent şi-a făcut o practică din a nu trimite ordonanţe la comisiile care au această responsabilitate de avizare în fond.

Deci, vă rog încă o dată să acceptaţi trimiterea acestui proiect şi spre avizare în fond la Comisia pentru drepturile omului, în raportul pe 1999 vorbindu-se expres de "drepturile copilului". Aşadar, nu avem ce discuta aici, dacă e oportun sau neoportun, e foarte clar că oportunitatea unui aviz de fond al acestei comisii se impune.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Sunt obligat să dau citire art. 60 din regulament: "Dacă o comisie permanentă consideră că un proiect de lege sau o propunere legislativă este de competenţa în fond a altei comisii, ea poate cere Biroului permanent, în termen de cel mult 10 zile de la anunţarea în plen a proiectului de lege sau a propunerii legislative, trimiterea lor către acea comisie.

În caz de refuz din partea acestuia, se va proceda potrivit art. 59 alin. 2."

Art. 59 alin. 2 are următorul conţinut: "În caz de refuz din partea Biroului permanent, Camera hotorăşte prin vot."

Culpa Biroului permanent este exclusă, termenul prevăzut de regulament rămâne foarte clar. Acum, se pune problema dacă plenul Camerei Deputaţilor poate trece peste acest termen de 10 zile şi poate vota.

Eu cunosc activitatea foarte serioasă de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, care vine în plen, astăzi, cu această solicitare. Dar, dacă este o culpă, aceea este a comisiei, de a nu fi sesizat în termen.

Există şi riscul, de necontestat, aş spune eu, ca derogând de la acest termen, să ne trezim în fiecare şedinţă cu solicitări din partea comisiilor care nu urmăresc dezbaterile în plen.

Doamna Puwak.

Doamna Hildegard Carola Puwak:

Domnule preşedinte,

V-aş ruga foarte mult să nu trataţi această ordonanţă la fel cum le trataţi pe celelalte 500 care au venit. Această ordonanţă are o importanţă specială pentru România. Sunteţi de acord cu începerea negocierilor, vă afişaţi că sunteţi europeni, vă rugăm frumos, acceptaţi ca această ordonanţă să fie dezbătută în Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale! Este un lucru care întăreşte poziţia României în faţa Uniunii Europene! Aceasta este problema!

E mai important să invocăm articole sau, într-adevăr, să ne mobilizăm şi să dăm curs unei asemenea solicitări? Este o ordonanţă cu o importanţă cu totul specială!

Domnul Vasile Lupu:

Doamnă deputată, de acord cu dumneavoastră.

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Trebuie ca noi, membrii Biroului permanent, să recunoaştem că a existat o scăpare atunci când am propus plenului modul în care urmează să fie examinat în fond proiectul de lege pentru aprobarea acestei ordonanţe. Sigur că nu e mai puţin adevărat că şi secretariatul comisiei - şi, în general, comisiile - trebuie să urmărească când se anunţă în plen proiectele de lege, cu repartizarea lor la comisii, având posibilitatea chiar în plen să intervină, iar, dacă nu au făcut-o, art. 60 fixează un termen de 10 zile înlăuntrul căruia se poate solicita.

Nu e mai puţin adevărat că, chiar şi în situaţia în care se depăşeşte acest termen, totuşi, regulamentul a stabilit această posibilitate, ca rezolvarea cererii, în final, să se facă de către plenul Camerei Deputaţilor. Deci nu putem invoca că vor veni comisii de acum încolo şi vor solicita şi că riscăm că anumite proiecte de lege să fie cerute să fie examinate de către mai multe comisii. Biroul a socotit că termenul a fost depăşit, dar, în final, regulamentul este cel care dă competenţa exclusivă de stabilire a modului de soluţionare a unei astfel de cereri plenului.

Iar motivarea pe care a adus-o aici doamna deputată Puwak mi se pare foarte consistentă şi cred, domnule preşedinte, că, fără nici un fel de reticenţă, putem să supunem votului şi să adoptăm cererea Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Domnul Vasile Lupu:

De supus este clar că o voi supune.

Domnul Tănase Tăvală.

Domnul Tănase Pavel Tăvală:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Eu consider că nu trebuie să ne împiedicăm de formalism, ci să luăm în considerare, în fond, că fiecare act normativ este bine să fie întocmit judicios, în aşa fel încât să vină spre binele soluţionării problemelor care fac obiectul său. Aşa se întâmplă şi cu această ordonanţă, în Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, când s-a luat în discuţie pentru avizare, s-a constatat că bine ar fi fost, pentru judiciozitate şi pentru o mai consistentă aplecare înspre conţinutul acestei ordonanţe, să fie co-autor la raportul de fond.

De aceea, cred că este nimerit şi justificat ca membrii Camerei Deputaţilor să aibă în vedere acest lucru şi să-şi dea votul pentru a putea să fie desemnată şi Comisia pentru drepturile omului pentru raportare în fond. Este o chestiune care nu face altceva decât să fundamenteze şi mai consistent ceea ce prevede această ordonanţă, mai cu seamă că există şi chestiuni de conţinut şi chestiuni de formă care trebuie foarte judicios şi minuţios îndreptate.

Eu vă rog pe dumneavoastră, colegii din Camera Deputaţilor, să apreciaţi această solicitare, pentru că nu se întâmplă deseori ca din partea comisiilor să vină astfel de solicitări.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Trecem la vot.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? 2 abţineri, votat.