Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of June 19, 2001
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of June 19, 2001 |
Sittings of the Chamber of Deputies of June 19, 2001
![]() |
7. | Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române. | |||
see bill no. 263/2001 |
|||||
| ................................................ |
|
În continuare, urmează Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române. E Comisia pentru apărare aici? I-aş ruga pe şefii grupurilor parlamentare să-şi poftească pe colegii dumnealor în sală, pentru că este o lege importantă şi este păcat să o dezbatem într-o prezenţă atât de "subţiată". |
|
Domnule preşedinte, În numele Grupului parlamentar PRM, solicităm să faceţi apelul nominal. (Rumoare.) |
|
În ce scop? |
|
Domnul Vasile Moiş (din sală): Ca să ştim cvorumul. |
|
Păi, vreau să vă anunţ că potrivit regulamentului noi nu mai avem cvorum de lucru. |
|
Domnul Vasile Moiş (din sală): Nu aceasta este problema, dar avem dreptul să solicităm. |
|
Domnul Ioan Bivolaru (din sală): Dumnealui e lider? |
|
Are asentimentul grupului parlamentar. Vă rog, Grupul parlamentar PRM, să votaţi dumneavoastră întâi, dacă sunteţi de acord cu propunerea colegului dumneavoastră? (Membrii Grupului parlamentar PRM prezenţi în sală sunt de acord în unanimitate cu propunerea făcută.) Stimaţi colegi de la PRM, Eu sunt convins că dumneavoastră aţi avut în vedere să sprijiniţi adoptarea acestei legi, eu însă sunt obligat să respect regulamentul: apelul nominal se face pentru a verifica un vot... |
|
Domnul Vasile Moiş (din sală): Renunţăm la propunere. |
|
Mulţumesc foarte mult. |
|
Să anunţe la microfon că au renunţat, pentru stenogramă! |
|
Au microfoane în sală şi s-a auzit. Îl rog pe domnul preşedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională să propună termenii de dezbatere: durata intervenţiilor fiecăruia şi durata finală. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Propunem ca termen de dezbatere 45 de minute şi pentru intervenţie maxim 3 minute. |
|
Poftiţi. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Dacă aţi observaţi, în raportul comisiei sunt 80 de amendamente admise şi 182 de amendamente respinse. Este vorba de o lege organică, de o lege foarte importantă şi pe care nu o vom putea parcurge în nici un caz în 45 de minute. Nu vreau neapărat să fiu în contradicţie cu propunerea domnului preşedinte Răzvan Ionescu, dar cred că, obiectiv vorbind, nu avem cum. Pe de o parte. Pe de altă parte, deşi proiectul a fost propus a fi dezbătut în procedură de urgenţă, totuşi, termenele prevăzute de regulament nu au fost respectate. Şi sunt determinări obiective în această privinţă. De aceea, propun să dezbatem această lege, nu în procedură de urgenţă, ci aşa cum, de facto, s-a întâmplat şi în dezbaterea în comisie, care n-a respectat termenul de 3 zile privind depunerea raportului, să dezbatem proiectul în procedură normală. |
|
Domnule deputat, numai o clipă! Am rugămintea să vă aduc la regulament, procedura de urgenţă a fost adoptată deja, dumneavoastră puteţi propune eventual alţi timpi de dezbatere. Uite, domnul preşedinte al comisiei vine în întâmpinarea dumneavoastră, pentru a asigura mai mult timp dezbaterilor. |
|
Domnule preşedinte, Având în vedere sugestiile făcute de colegul meu, propunem prelungirea dezbaterilor la acest proiect la 60 de minute, cu 3 minute pentru fiecare intervenţie. Dar, o să vedeţi pe parcursul dezbaterilor, sunt amendamentele, cele 183 respinse, ale Grupului parlamentar UDMR şi ale Grupului parlamentar PD, care se referă la altă structură de lege. Practic, noi, dacă respingem primul articol al propunerilor lor, după aceea, automat, se resping şi celelalte amendamente, întrucât dânşii au venit cu o altă formă a legii. O oră... |
|
Mulţumesc. Domnul deputat Sassu. |
|
Domnule preşedinte, Cred că nu suntem serioşi! Dacă ne propunem să dezbatem o lege care priveşte organizarea şi funcţionarea poliţiei, una din cele mai importante legi, o lege care este absolut necesară şi ţine de corelarea cu cerinţele europene şi din această cauză a fost trecută în procedură de urgenţă, ne propunem să dezbatem 100 şi ceva de amendamente respinse şi încă o mulţime de amendamente admise într-un timp de o oră..., mi se pare că Parlamentul României nu este serios, faţă de importanţa acestei legi! Eu, dacă tot discutăm de 3 minute de intervenţie, aş spune ca, atunci, să facem o corelare între acest termen şi numărul de amendamente şi hai să găsim o soluţie care să fie viabilă. De aceea, vă propun un minim de 5 ore de dezbatere. Dacă domnul preşedinte al comisiei are dreptate, atunci vom fi sub acest termen şi nu este nici un fel e problemă. Dar cred că nu trebuie să avem în faţă o ghilotină a votului, în momentul în care termenele se încheie. Deci, dacă se întâmplă să aibă dreptate domnul preşedinte şi să nu se mai susţină anumite amendamente, nu e nici un fel de problemă, suntem sub acest interval. Dar, ca să ajungem să nu putem dezbate lucruri importante, care ţin de o chestiune extrem de importantă pentru România, care, din păcate, nu a fost făcută de ani de zile, eu cred că nu procedăm cum trebuie. Eu vă propun să acceptăm aceste 3 minute de care vorbeşte dânsul şi să corelăm cât de cât termenele, să spunem, un 5 ore. Spun încă o dată, dacă are dreptate, suntem sub acest interval şi nu e nici un fel de problemă. Vă mulţumesc. |
|
Domnul secretar Niţă, din partea Grupului parlamentar PDSR. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Să facem o chestiune, să spunem, de împăcare a tuturor părţilor: vă propun două ore jumătate, în aşa fel încât toată lumea să fie mulţumită. Mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, Părându-mi-se cea mai rezonabilă dintre cele trei propuneri şi fiind ultima... Voci din sală: Patru! |
|
Mai este încă una? |
|
Evident că aceasta presupune prelungirea programului, de la 16,30 la ora 18,00, nu? |
|
Vă rog. Ţineţi cont şi de program! |
|
Domnule preşedinte, Pentru că se invocă de către colegii noştri, care, astăzi, sunt organizaţi în opoziţie, în Parlament, importanţa acestei legi, eu zic să fiţi de acord cu discuţia atât cât va fi nevoie pentru epuizarea susţinerii tuturor amendamentelor, dar în intervenţii nu mai lungi de 1 minut. Şi în felul acesta cred că toată lumea va fi mulţumită. Mulţumesc. |
|
Colegul nostru de la UDMR. Poftiţi, domnule deputat. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Este clar că dacă avem 80 de puncte în raport şi s-au propus 3 minute pe intervenţie, dacă la fiecare punct va fi doar o singură intervenţie, ajungem la 4 ore de discuţie. Dacă va fi una pentru şi una contra, ajungem la 8 ore de discuţie. Mi se pare că 4-5 ore de discuţii ar fi un timp rezonabil. Dacă terminăm mai repede, vom termina mai repede; dacă nu reuşim astăzi, terminăm săptămâna următoare. Oricum, terminăm în această sesiune. Eu cred că, totuşi, e prea importanţă legea, sunt prea multe amendamente, atât admise cât şi respinse, ca să propunem un timp de 45 de minute. Că, o să vedeţi, la 45 de minute sau chiar o oră, nu vom reuşi să parcurgem toate amendamentele şi se va ajunge la votare, fără motivarea nici măcar a amendamentelor admise. Vă mulţumesc. |
|
Domnule preşedinte, Ca să deblocăm puţin discuţiile şi să putem să intrăm pe dezbaterea legii, vă propun un timp de 60 de minute, cu posibilitatea de a prelungi dezbaterile, şi cu intervenţii nu mai lungi de 1 minut. |
|
Domnul Sassu. |
|
Domnule preşedinte, Suntem în faţa, cred, a vreo şase propuneri. Haideţi, fără a pleca din sală, să facem o discuţie între reprezentanţii ficărui grup parlamentar şi preşedintele comisiei şi să stabilim împreună un lucru. Pentru că, altfel, votăm total împrăştiat, inclusiv din grupul majoritar s-au făcut trei propuneri, pe care o s-o voteze? Hai să stabilim o chestiune, cădem de acord cu bună-credinţă toată lumea şi mergem mai departe. Altfel, o să facem intervenţie peste intervenţie pentru a discuta o chestiune, care, după părerea mea, este banală. Pentru 2 minute, acolo, la dumneavoastră, în faţă, să vină câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar, stabilim un lucru şi mergem cu el, ca să ne deblocăm. Şi, dacă mai stăm puţin, mai facem şi alte propuneri. |
|
Stimaţi colegi, Ca moderator al discuţiilor, având în vedere atâtea propuneri câte s-au făcut, îmi permit să vă sugerez 4 ore, cu 3 minute de discuţie. Şi, în eventualitatea când se vor ridica probleme serioase, să putem prelungi acest termen. De acord? Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? 1 abţinere. Cu 1 abţinere şi 1 vot împotrivă, s-a adoptat această modalitate de repartizare a timpilor de discuţie. Să trecem la dezbateri. Doreşte domnul ministru sau preşedintele comisiei să prezinte câteva chestiuni prealabile? Domnule general Sandu, v-aş ruga să veniţi la tribună, dar să nu uitaţi timpii pe care i-am votat pentru fiecare intervenţie. Poate aşezaţi discuţiile pe nişte făgaşe mai liniştitoare pentru cei care nu recunosc valabilitatea prevederilor legii. Poftiţi. |
|
Domnul Florin Sandu: Domnilor deputaţi, Sunt onorat că mă aflu în faţa dumneavoastră, din cel puţin două motive: unul, că este prima dată, şi al doilea, că încerc să susţin Proiectul Legii Poliţiei, care a fost realizat din necesitatea alinierii legislaţiei româneşti la legislaţia europeană, pentru a realiza demilitarizarea Poliţiei şi pentru a delimita foarte clar competenţele Poliţiei faţă de alte structuri, chiar şi faţă de alte structuri din Ministerul de Interne. Prezentul act normativ reglementează şi stabileşte activitatea Poliţiei Române, defineşte cadrul general cu specificarea unor limite ale modalităţilor de acţiune impuse de lege, de asemenea, raporturile dintre Poliţie cu celelalte autorităţi, inclusiv prefecţi, consiliile judeţene, consiliile locale, primari şi modalităţi de împiedicare, de neutralizare a acţiunilor agresive ale persoanelor cu un potenţial infracţional ridicat; inclusiv folosirea mijloacelor din dotare, folosirea armelor albe, a armelor de foc, dar, bineînţeles, numai în condiţiile legii. În acest proiect de lege apar şi instituţii noi, cum ar fi Autoritatea teritorială de ordine publică şi Consiliul consultativ, al căror scop îl reprezintă îmbunătăţirea prestaţiei poliţiei. De asemenea, prestaţia Poliţiei în folosul comunităţii, pentru comunitate, la parametrii şi la indicatorii pe care ni-i va stabili. Totodată, se reformulează unele atribuţii ale Poliţiei Române, precum: drepturile şi obligaţiile poliţiştilor în conformitate cu actualul cadru legislativ; enunţarea principiilor de bază ale activităţii de conducere a informaţiilor, introducerea unor modalităţi specifice de acţiune, cum ar fi poliţistul acoperit; de asemenea, şi introducerea altor instituţii, pentru a putea să avem o mai mare eficienţă în combaterea crimei organizate. În acelaşi timp, textul reglementează şi aspecte privind asigurarea logistică, materială şi financiară a Poliţiei Române. Proiectul de Lege de organizarea şi funcţionarea a Poliţiei, în sensul celor menţionate, este impus, după cum arătam, de necesitatea armonizării legislaţiei interne la legislaţia internaţională şi sperăm că prin introducerea celor două instituţii: e vorba de Autoritatea teritorială şi Consiliul consultativ, se realizează o lege modernă, o lege care să poată permite Poliţiei, ca o instituţie civilă, să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu, conform comandamentelor sociale impuse de comunitate. Având în vedere cele expuse, vă rog să aprobaţi acest proiect. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Din partea comisiei se doreşte o precizare prealabilă sau trecem direct la dezbatere? Trecem, atunci, la dezbaterea legii pe texte. Asupra titlului, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La Cap. I, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art. 1, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 1. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art. 2 nu sunt obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi? Poftiţi, domnule profesor. Sunt convins că a fost atacată limba română în acest articol. |
|
Şi foarte grav! La art. 2, în forma iniţială, rândul 2, se impune intercalarea articolului "al" pentru fluenţa enunţului: "Activitatea Poliţiei Române constituie serviciu public şi se desfăşoară în interesul persoanei, al comunităţii, precum şi în sprijinul instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii". |
|
Mi se pare evident. Dacă iniţiatorul are altă părere? Nu. Deci, stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră art. 2, cu această precizare de formulare corectă, pentru realizarea acordului. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art. 3, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 2. Dacă aveţi obiecţiuni? Poftiţi, domnule deputat. |
|
La art. 3, forma adoptată de comisie, rândul 4: " şi colaborează cu asociaţiile şi organizaţiile neguvernamentale". Deci, înlocuirea virgulei cu conjuncţia "şi". |
|
Staţi puţin, că mai este un "şi" mai departe: " cu asociaţiile, organizaţiile neguvernamentale, precum şi..." |
|
Evident, nu am ignorat acest lucru. Nu am mai citit pentru că... |
|
Nu vor ieşi prea mulţi "şi" la numărătoare? |
|
Nu, este obligatoriu. " şi colaborează", cu cine? Nu se poate spune: "cu asociaţiile, cu organizaţiile neguvernamentale" şi să rămână suspendat. Enumerarea respectivă trebuie să se încheie cu un ultim termen, precedat de "şi". Pentru că este o enumerare, după care începe a doua: "precum şi cu cetăţenii, în limitele legii". Acolo, intercalarea lui "şi" se impune. |
|
Domnule profesor, pe mine m-aţi convins, dar eu trebuie să supun la vot precizarea dumneavoastră. Deci: "În îndeplinirea misiunilor care îi revin, Poliţia Română cooperează cu toate instituţiile statului, colaborează cu asociaţiile şi organizaţiile neguvernamentale, precum şi cu cetăţenii, în limitele legii". De acord cu această îmbunătăţire redacţională? Da. S-a adoptat în unanimitate amendamentul nr. 2, care dă o nouă configuraţie art. 3. La art. 4 alin. 1 nu sunt amendamente de la comisie. Dacă dumneavoastră aveţi? Unde aveţi, domnule deputat? La alin. 1 nu puteţi avea, pentru că nu aţi avut la comisie, puteţi face cel mult precizări de redactare. |
|
O să vedeţi că la comisie mi s-a respins. |
|
Nominalizaţi-l în raport! |
|
La amendamentele respinse, la poz. 6. Este un amendament al Grupului parlamentar PRM, pe care noi continuăm să îl susţinem, pentru că este într-o redactare corectă acest articol. Îl aveţi, cred, la dispoziţie, domnia voastră. Deci susţinem art.4 alin.1, aşa cum a fost redactat în scris. |
|
Iniţiatorul, aţi văzut amendamentul nr.6 de la pag.36? Vă rog, domnule general, să explicaţi la tribună de ce este mai bine să rămână textul iniţial. |
|
Domnul Florin Sandu: Susţinem textul iniţial: "Poliţia se organizează corespunzător împărţirii administrativ-teritoriale a ţării.", din două motive: în primul rând, pentru că prima dată se referă la organizarea administrativ-teritorială, iar noi acum discutăm de poliţia care se modelează după aceste structuri, şi, în al doilea rând, este vorba şi de consecvenţă şi în Legea administraţiei publice locale se folosesc aceşti termeni. Vă mulţumesc. |
|
Bun. Eu sunt obligat, după Regulament, să propun întâi amendamentul care a fost respins, pentru că nu au fost amendamente din partea comisiei. Aţi ascultat şi obiecţiile iniţiatorului. Cine este pentru amendamentul Grupului parlamentar al PRM? 14 voturi pentru amendamentul PRM-ului. Împotrivă? 51 voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Cu 14 voturi pentru, 51 de voturi împotrivă, 3 abţineri, s-a respins amendamentul Grupului parlamentar PRM. În consecinţă, supun votului dumneavoastră art.4 alin.1. în alcătuirea iniţială. Cine este pentru? 63 de voturi pentru. Împotrivă? 10 voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Stimaţi colegi, Cu 63 de voturi pentru, 10 împotrivă şi 3 abţineri, art.4 alin.1 a fost votat în alcătuirea iniţială. La art.4 alin.2, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.7, pag.36. Vă rog, domnul deputat. |
|
Domnule preşedinte, La alin.2 al art.4, eu am propus ca, în cadrul sectoarelor din transporturi care vizează poliţia, transporturile feroviare, aeriene, navale, să fie introdus şi segmentul de transporturi rutiere, pentru că eu cred că poliţia rutieră este una din poliţiile cu care ne întâlnim cel mai des. Ea există în cadrul IGP, şi nu cred că ar strica dacă ea ar fi funcţională şi din acest punct de vedere. Nu cred că modifică cu nimic, cu atât mai mult cu cât orice formă de transport cu automobilul este un transport rutier de mărfuri sau de persoane. Mulţumesc. |
|
Deci amendamentul dumneavoastră viza adăugarea componentei rutiere la poliţiile de specialitate. Respingerea nu este motivată, nu este argumentată. Poftiţi, domnul deputat. |
|
Domnule preşedinte, Noi am avut această discuţie în cadrul comisiei. Argumentul comisiei şi al iniţiatorului este unul singur: aici, noi vorbim de organizarea poliţiei după specificul unor sectoare ale economiei naţionale. Nu există sector al economiei "transporturi rutiere". Vă rog să nu vă supăraţi. |
|
Da. |
|
În primul rând, chiar titulatura "după specificul unor sectoare ale economiei" este restrictivă. Îngustează desfăşurarea în continuare a articolului. Justificată ar fi fost introducerea şi a poliţiei rutiere. A mai fost un argument: acela că poliţia va trece în sectorul civil, după organizarea acesteia, la transporturi. Ambele probleme pot fi dezbătute pro şi contra. Părerea mea este că ele nu sunt susţinute argumentat de către Ministerul de Interne şi de către cei care nu au fost de acord cu acest vot. În ceea ce mă priveşte, eu am votat, pentru că este mult mai important acest transport rutier decât unele de aici. De exemplu, ce face poliţia navală?! Păzeşte nişte sectoare, nişte intrări sau ieşiri din port. Nu are nici o atribuţie la acţiunea navală. Pe când, aceasta are mult mai multe atribuţii. Faptul că nu este un sector economic, este o mare greşeală. Produce la fel ca toate celelalte sectoare, mai mult sau mai puţin. Să spui că nu produce deloc, deci că nu fac parte din economia naţională transporturile rutiere, este o greşeală impardonabilă. |
|
Domnul Dumitru Octavian Mitu (din sală): Domnule preşedinte, aş dori să-i dau o replică. Să-i explic care este diferenţa dintre o ramură economică şi o întreprindere economică. |
|
Nu de la definiţia ramurii economice trebuie să pornim, ci de la cazuistică. Nu definiţia ramurii economice ne ajută pe noi să rezolvăm o chestiune practică. Îl rog pe domnul general Sandu să se pronunţe. |
|
Domnul Florin Sandu: Aş vrea să amintesc faptul că la alin.1 se spune că poliţia se organizează corespunzător împărţirii administrativ-teritoriale. Bineînţeles că în alin.1 se spune că se poate organiza după specificul unor sectoare economice, care sunt enumerate. De ce nu am introdus poliţia rutieră la acest domeniu special: pentru că poliţia rutieră este un fapt cotidian. Ea face parte foarte mult din ordinea publică şi cooperează foarte mult cu poliţia de ordine publică, iar în textul respectiv ne-am gândit să fie enumerate numai acele domenii care sunt speciale. Vă mulţumesc. |
|
Domnul Marcu Tudor (din bancă): Nu am înţeles care este argumentul. Şi ce dacă este un fapt cotidian? |
|
Domnul Florin Sandu: Argumentul este că poliţia circulaţiei face parte din ordinea publică şi, împreună cu Direcţia de ordine publică, realizează aceste atribuţiuni. Fiind necesară şi o reglementare într-un domeniu special, am enumerat acele domenii speciale. |
|
Domnilor colegi, Aţi auzit explicaţiile tuturor. După Regulament, eu sunt dator să supun întâi la vot amendamentul comisiei. Dacă pică acesta, atunci luăm în considerare alte voturi. Cine este pentru amendamentul comisiei de la pct.3, referitor la alin.2 al art.4? 75 voturi pentru. Împotrivă? 2 voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Deci, cu 75 de voturi pentru, 2 împotrivă şi o abţinere, s-a adoptat amendamentul de la pct.3 şi, în consecinţă, noua structură a art.4 alin.2. La art.4 alin.3 nu au fost obiecţii din partea comisiei. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La titlul cap.II comisia nu a avut obiecţiuni. Votat în unanimitate. La art.5... |
|
Domnul Vasile Moiş (din bancă): Aveam un amendament respins la art.4 alin.3. |
|
Îmi pare rău, dar am ajuns la art.5. Nu ne putem întoarce pentru cineva care pierde rândul. La art.5 alin.1, lit.a), b) şi c) nu au fost obiecţii. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi. La art.5, lit.d), vă rog să urmăriţi amendamentul nr.4 al comisiei de la pag.3. Dacă aveţi obiecţii la acest amendament. Poftiţi, domnule deputat. |
|
Formularea este următoarea: "...alte unităţi pentru transporturi feroviare, aeriene şi navale, inclusiv poliţie de frontieră sau alte unităţi cu activitate specifică care rezultă din atribuţiile poliţiei române." Deoarece în acest articol, unde se defineşte structura poliţiei române, nu s-a avut în vedere prezentarea în detaliu pe componentele principale rezultate din capitolul "Atribuţii ale poliţiei române" şi este prezentată doar structura teritorială a poliţiei, considerăm că este necesar să exemplificăm, să dăm un model de încadrare ce tipuri de unităţi de poliţie sunt. Sigur că ar fi fost bine dacă toate tipurile de unităţi de poliţie ar fi fost aici precizate, pentru că acest lucru ar fi asigurat transparenţa organizării poliţiei către public. Transparenţa organizării poliţiei este un element central în ideea apropierii noastre de legislaţia europeană, şi aici ar fi trebuit să apară toate unităţile poliţiei, aşa cum este ea organizată prin această lege, conform atribuţiilor care îi sunt date prin lege. De aceea, susţinem acest amendament pe care l-am prezentat şi care a fost respins prin vot fără motivare. |
|
Domnule preşedinte al Comisiei pentru apărare, vă rog să vă pronunţaţi şi vă rog să dispuneţi corpului dumneavoastră tehnic să motiveze respingerea amendamentelelor, pentru că s-ar putea ca multe din amendamentele respinse să nu mai fie reiterate, deoarece deputaţii, văzând motivul de fond pentru care au fost respinse, pot să nu le mai invoce. Respingerea amendamentului se motivează. Rog să dispuneţi staffului dumneavoastră tehnic să se conformeze acestor norme de alcătuire a rapoartelor. |
|
Am înţeles, domnule preşedinte. Art.5, lit.d), în formularea domnului deputat Canacheu, se regăseşte la art.4 alin.2 pe care tocmai l-am votat. Aşa cum spunea dânsul, formularea domniei sale ar fi restrictivă, referindu-ne numai la anumite unităţi ale poliţiei. De aceea, susţinem în continuare formularea comisiei "...alte unităţi necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice poliţiei înfiinţate potrivit legii..." Cu această formulare, credem că acoperim întregul spectru de unităţi ale poliţiei. |
|
Bun, mulţumesc. Potrivit Regulamentului, sunt dator să supun întâi votului amendamentul nr.4 de la pag.3 al comisiei, pentru art.5, lit.d). Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Deci, art.5, lit.d) va avea alcătuirea rezultată din votul pozitiv al amendamentului nr.4. La art.6, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.5 de la pag.3. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament. Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.7, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.6 de la pag.3. Dacă aveţi obiecţiuni. Vă rog, domnul deputat Ştefan Cazimir. |
|
La art.7 vă propun trei amendamente redacţionale. În primul rând, la rândul 5, în locul formei neliterare "îndrumă", forma literară "îndrumează". Forma "îndrumă", repet, este neliterară şi evocă limbajul activiştilor P.C.R., aceiaşi care ne-au procopsit şi cu pronunţare "prevedere" plină de vitalitate până în zilele noastre. "El ne-ndrumă şi ne-nvaţă Să croim o nouă viaţă". Al doilea amendament: la rândul 2 de la pag.4, înlocuirea virgulei după "economico-financiare" prin conjuncţia "sau". Deci, să fie: "...economico-financiare sau bancare..." La rândul 3, propun eliminarea cuvintelor "precum şi", motivul fiind că acelaşi enunţ mai apare şi pe rândul 7, şi atunci se evită repetarea şi se obţine o enumerare perfect coerentă. Întregul context va fi: "...circumscrise crimei organizate, criminalităţii economico-finaciare sau bancare, a altor infracţiuni ce fac obiectul cauzelor penale aflate în supravegherea Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, precum şi orice alte atribuţii date în competenţa sa prin lege". |
|
Am înţeles, domnule deputat. Poftiţi, domnule deputat Canacheu. |
|
Am avut un amendament respins la pct.18 de la pag.40. La art.7, acolo unde este definit Inspectoratul General al Poliţiei, cu activităţile pe care le desfăşoară, este introdusă o clasificare preluată din Codul Penal, în care se spune că această instituţie, IGP-ul, "...va investiga cazuri deosebit de grave din cadrul crimei organizate". Amendamentul nostru la art.7 susţine eliminarea sintagmei "deosebit de grave", deoarece toate infracţiunile din zona crimei organizate sunt deosebit de grave. Deci toate infracţiunile din această zonă sunt grave, şi ar fi greu de ales între ele care sunt mai grave, care sunt mai puţin grave, care sunt deosebit de grave, dacă stabilim prin Legea poliţiei care sunt acestea. Deci, susţinem amendamentul de la art.7, care elimină sintagma "deosebit de grave". În rest, textul rămâne acelaşi. |
|
Domnule general Sandu, puteţi comenta acest amendament, pornind eventual de la Codul Penal? |
|
Domnul Florin Sandu: Se face o clasificare în Codul Penal vis-a-vis de pragurile de infracţiuni grave, deosebit de grave, iar la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei am considerat că numai acele cauze şi infracţiuni deosebit de grave să fie la nivelul de investigare a acestei unităţi centrale, pentru că altfel n-ar mai putea să-şi realizeze şi celelalte atribuţii de îndrumare şi de control. Astfel, pragul de la care se va ocupa de aceste infracţiuni trebuie să fie foarte ridicat. Deci se va ocupa numai de infracţiunile deosebit de grave. De ce spunem "deosebit de grave": pentru că aşa sunt clasificate şi în Codul Penal. Vă mulţumesc. |
|
Deci susţineţi menţinerea textului în amendamentul comisiei. Poftiţi, domnule Sassu. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Se vorbeşte foarte mult în ultima vreme de o creştere a crimei organizate, de o problemă pe care o avem în domeniul crimei organizate. Discutând de crima organizată, ea presupune o organizare, presupune reţele, presupune tot felul de astfel de lucruri. Este unul din flagelurile de care ne izbim, şi credem că astfel de chestiuni nu pot fi tratate ca deosebit de grave sau mai puţin grave sau în alte astfel de categorii. Este adevărat, în Codul Penal există această prevedere, şi anume: se pedepseşte într-un fel sau altul ceea ce reprezintă o infracţiune deosebit de gravă, însă repet: este o problemă asupra căreia opinia publică a atras de multă vreme atenţia, şi eu cred că este cazul să lăsăm fără "deosebit de grave". Sigur că în cadrul acestui organism se pot face tot felul de trimiteri către celelalte structuri, dar a clasifica drept deosebit de grave numai acele lucruri care sunt deosebit de grave în domeniul crimei organizate, pentru că nu vorbesc de alte chestiuni, mi se pare că nu este în spiritul a ceea ce se aşteaptă de la poliţie şi ceea ce trebuie să dăm noi poliţiei ca atribute. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc şi eu. Domnul Drăgănescu. |
|
Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu cred că aici într-adevăr este vorba de două noţiuni: pe de o parte, Inspectoratul General al Poliţiei şi unităţile de poliţie subordonate se ocupă de cercetarea infracţiunilor deosebit de grave, indiferent că vin de la crima organizată sau vin de la cetăţeni care nu aparţin reţelelor de crimă organizată, şi, pe de altă parte, se referă la infracţiunile circumscrise crimei organizate. Este adevărat, din text, aşa cum rezultă el în formularea comisiei, aceste două domenii tind să fie confundate. De aceea, eu aş propune eventual să găsim o soluţie aici: să rămână "...cercetarea infracţiunilor deosebit de grave, a celor circumscrise crimei organizate...", şi textul curge. Cred că astfel ar fi clar că este vorba de două domenii de care se ocupă în mod direct IGP-ul, prin unităţile subordonate. |
|
Stimaţi colegi, V-aş ruga să dăm totuşi credit limbajului de specialitate şi celor care se ocupă de aceste probleme. Limbajul obişnuit nu este acelaşi cu rigoarea ştiinţifică. Trebuie să existe o terminologie unitară în domeniul dreptului penal. În consecinţă, mai dau cuvântul încă o dată domnului general Sandu. |
|
Domnul Florin Sandu: Îmi cer scuze. Crima organizată înseamnă săvârşirea de două sau mai multe persoane între care există relaţii ierarhice sau personale, folosirea unui potenţial infracţional ridicat pentru controlarea teritoriilor, sectoarelor economice, pentru săvârşirea de noi infracţiuni, în vederea obţinerii unui folos financiar deosebit. Deci aceasta este crima organizată şi, de asemenea, are o listă de 25 de infracţiuni; 25 de infracţiuni care pleacă de la omoruri, de la traficul de maşini... Mergând şi enumerând toate aceste infracţiuni, deci noi vorbim de Inspectoratul General al Poliţiei, aceste infracţiuni, dacă noi le dăm numai în sarcina Inspectoratului General al Poliţiei, ca unitate centrală, atunci Direcţia Poliţiei Capitalei, sectoarele de Poliţie, Poliţiile judeţene ar însemna că nu ar trebui să se mai ocupe de aceste infracţiuni comise de două sau trei persoane. De aceea este necesar acest prag pentru cele deosebit de grave, pe de o parte, pe de altă parte este problema argumentului din Codul penal şi un alt argument este faptul că noi suntem supravegheaţi de Curtea Supremă de Justiţie care, de asemenea, are în competenţă aceste infracţiuni deosebit de grave. |
|
De Parchetul de pe lângă Curtea Supremă. |
|
Domnul Florin Sandu: Parchetul, mă scuzaţi. |
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, Sunt dator să supun întâi votului amendamentul comisiei. Vă trimit la amendamentul 6 de la pag.3, dar sunt, de asemenea, dator, pentru limba română, să vă propun şi corecturile pe care domnul deputat Cazimir le-a formulat, respectiv la rândul 5 din pag.3, în loc de "îndrumă", "îndrumează", eliminarea particulei "precum şi" din pag.4, rândul 3, iar după sintagma "economico-financiare", în loc de virgulă, să se menţioneze "sau"; deci "economico-financiare sau bancare". Cu aceste precizări terminologice pe care ni le-a propus colegul nostru, vă propun textul amendamentului în această formulare. Deci comisia ni-l propune, eu vi-l propun pentru vot. Cine este pentru? 64 voturi. Domnule Cazimir, dumneavoastră nu votaţi pentru pentru propriul amendament? Împotrivă? 3 voturi împotrivă. Abţineri? 1 abţinere. Stimaţi colegi, Cam 30% dintre dumneavoastră nu votează. Deci, cu această precizare neutră, constat aritmetic rezultatul votului. Pentru amendamentul 6, au votat 64 de deputaţi, împotrivă 3 şi 1 abţinere. La art.8, vă rog să urmăriţi amendamentul 7. Dacă aveţi obiecţiuni? Poftiţi, domnule deputat. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Îmi pare foarte bine că există o personalitate, aici, de competenţa domnului gen.Sandu şi eu cred că dumneavoastră veţi urmări acest amendament pe care eu nu l-am votat în comisie şi precizez de ce. |
|
Identificaţi-l, pentru colegii noştri, ca să vă urmărească în cunoştinţă de cauză. |
|
Da. Art.8 prevede: "Inspectoratul General al Poliţiei este condus de inspector general numit prin Hotărârea Guvernului României, la propunerea ministrului de interne, cu consultarea Corpului Naţional al Poliţiştilor". Acesta este textul iniţiatorului şi cred că este acoperitor, este mult mai bun decât ceea ce s-a votat ca amendament la comisie, spunând că: "Inspectoratul General al Poliţiei este condus de un inspector general numit prin decizia primului-ministru, la propunerea ministrului de interne, după consultarea Corpului Naţional al Poliţiştilor". De ce spun acest lucru? Pentru că din motivaţia pe care foarte bine a redat-o domnul gen.Sandu aici, deci punctul de vedere al iniţiatorului, este clar că noi avem drept scop armonizarea legislaţiei interne cu prevederile cuprinse în acte normative din ţări cu tradiţie democratică şi nu în ultimul rând raporturile Poliţiei cu celelalte autorităţi ale administraţiei publice, care sunt prezente în Guvern. Deci să nu şuntăm această răspundere, să meargă direct ministru de interne prim-ministru, ci ea trebuie şi la ceilalţi factori care compun şi care constituie administraţia publică, de fapt să nu facă parte din hotărârea care înseamnă numirea unuia dintre cei mai importanţi oameni ai Poliţiei Române. În concluzie, cred că textul iniţiatorului, art.8, este mult mai acoperitor şi merge pe linia a ceea ce urmărim în această lege. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|
Domnule deputat, pentru a veni în sprijinul dumneavoastră, vă întreb dacă sunt alte numiri, de alte posturi prin Hotărâre a Guvernului. Deci ştiţi că sunt alte posturi care sunt numite prin Hotărâre a Guvernului? Aceasta ca să vă puteţi, eventual, argumenta mai consistent propunerea dumneavoastră. |
|
Domnule preşedinte, Acum, a pune această problemă, faţă de ceea ce noi discutăm în această lege, eu cred că nu vreţi dumneavoastră, practic, să dau o explicaţie referitor la celelalte puncte, pentru că, în această situaţie, sigur că propunerea aparţine ministrului de interne, însă ea trebuie luată de comun acord de Guvern sau cu majoritate, semnată de primul-ministru, aşa cum se întâmplă de obicei, însă cu cunoştinţa tuturor membrilor Guvernului. Pentru că a propune numai ministrul de interne şi a trece direct ca această propunere să se hotărască de către primul-ministru cred că este o ocolire a plenului Consiliului de Miniştri. |
|
Rog reprezentanţii comisiei, care au făcut acest amendament, să-şi precizeze poziţia şi să răspundă domnului deputat, obiecţiei, şi pe urmă domnul gen.Sandu. Poftiţi, domnule deputat. |
|
Un prim argument la varianta comisiei, domnule preşedinte, ar fi că inspectorul general are rang de secretar de stat şi este numit prin decizia primului-ministru. Dacă parcurgeţi varianta comisiei, o să vedeţi, aşa cum a susţinut şi colegul meu, o transparenţă referitoare la această numire, întrucât primul-ministru face această numire la propunerea ministrului, după ce acesta consultă Corpul Naţional al Poliţiştilor. O să vedeţi, este o structură nouă care apare în Statutul Poliţiştilor, pe care o să-l discutăm, probabil, săptămâna viitoare. Deci ministrul de interne nu face această propunere în necunoştinţă de cauză, ci, dimpotrivă, are la dispoziţie un forum consultativ care este o persoană juridică de drept şi propune primului-ministru, după aceea, numirea în funcţie. |
|
Poftiţi, domnule Boiangiu. V-aş ruga să aduceţi elemente suplimentare intervenţiei dumneavoastră. |
|
Domnule preşedinte, Îmi pare foarte rău că domnul preşedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională reduce, totuşi, această decizie atât de importantă la consiliu, această structură pe care noi o specificăm şi o votăm şi devine lege prin această Lege a Poliţiei, însă ea are rol consultativ şi se reduce, deci, la această structură: ministru de interne şi prim-ministru. Deci nu putem ocoli plenul, repet, unde sunt responsabilii administraţiei publice, pentru că noi avem interesul ca să se armonizeze această Lege a Poliţiei cu tot ce înseamnă documente privind administraţia publică, în general. Deci eu cred că este logic ceea ce spun şi ceea ce a explicat dânsul, îmi pare rău, nu intră în tema discuţiei noastre. |
|
Domnule general Sandu, aţi văzut, lumea aşteaptă cu încredere s-o lămuriţi. |
|
Domnul Florin Sandu: Vă daţi seama, domnilor deputaţi, că mi-ar conveni să fie Hotărâre de Guvern, dar trebuie să mă înclin şi eu în faţa unor texte de lege şi în acest text de lege este vorba de Legea de organizare şi funcţionare a Guvernului României şi a ministerelor, la art.15, secţiunea "Primul-ministru" spune că, la lit.d), numeşte secretarii de stat. Eu nu am nici funcţia de secretar de stat, sunt subsecretar de stat. Dacă numeşte secretarii de stat, deci numeşte şi eliberează din funcţie şi aceasta, conform art.19, o face prin decizii, emite decizii în condiţiile legii. Deci, pentru că este prevăzut într-un act normativ de organizare şi funcţionare a Guvernului, mă face să renunţ la textul iniţial şi să fiu de acord cu textul propus de comisie. |
|
Stimaţi colegi, Având în vedere că nici nu s-a formulat un amendament contrar celui propus de comisie, supun votului dumneavoastră amendamentul 7 cu privire la... Poftiţi, domnule Sassu. |
|
Domnule preşedinte, Inainte de a discuta o chestiune de fond, aş vrea să vă pun o problemă de, hai să zicem, procedură şi dacă, sigur, cădem de acord, putem discuta mai departe. În această lege privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei, se pune problema organizării Corpului Naţional al Poliţiştilor şi iată că aici are un anumit atribut, şi anume este consultat în numirea şefului IGP-ului. Ulterior, în legea pe care încă nu am votat-o şi care s-a dezbătut ulterior acesteia, se defineşte acest forum naţional al poliţiştilor. În momentul acesta, nu există un amendament legat de această problemă şi de toate celelalte legate de Corpul Naţional al Poliţiştilor, ce atribuţii sau acolo unde mai apare el. Însă definirea care apare ulterior în Legea privind Statutul poliţiştilor, unde iar este acest Corp Naţional al Poliţiştilor, este o persoană juridică de drept public, ridică şi implică anumite probleme. Spun încă o dată: nu există un amendament în acest moment, însă faptul că într-o lege ulterioară se defineşte un organism care aici nu mai este amintit, dar, mai mult decât atât, i se dau şi anumite atribuţii, ridică o problemă de corelare între cele două legi. Am putea discuta mai mult decât atât, dar, repet, este o problemă de procedură, pentru că, dacă lucrurile erau clare în ceea ce priveşte Statutul Poliţiştilor, probabil că în acest moment exista un amendament. Ar fi fost poate bine ca aceste legi să se discute odată şi să se propună odată, într-o formă sau alta, astfel încât să se poată corela între ele. Sunt anumite chestiuni, eu am ridicat doar una, care, datorită faptului că s-au discutat separat şi la un interval mai mare şi se votează separat, au creat anumite probleme. Nu există un amendament, dar, în mod normal, dacă am fi ştiut care, ce atribuţii are acest Corp şi cum este el organizat, probabil că ar fi apărut un amendament. Repet: nu vreau să discut de fond această chestiune, dar vă consult sau nici măcar nu-mi dau seama cum am putea, eventual, ridica una din problematicile pe care le avem, având în vedere că există o structură care se defineşte şi se organizează într-o lege care încă nu există. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Domnule deputat, dumneavoastră vă caracterizaţi cu nişte intervenţii de o logică carteziană. Aici însă ne puneţi în faţa vestitei probleme a întâietăţii oului sau a găinii. Ţineţi cont că suntem în faţa unei problematici mari, care presupune două sau trei legi. Ministerul de Interne şi-a făcut datoria şi le-a prezentat în pachet. Acum, pe care dintre ele să le prezentăm întâi e greu, să le dezbatem deodată e şi mai greu. Noi le avem în comisii, comisiile le-au cam corelat şi eu v-aş ruga, totuşi, să ieşim din dilema aceasta. |
|
Domnule preşedinte, Chestiunea e în felul următor. Dacă la legea care priveşte Statutul poliţistului facem anumite modificări, nu avem de unde şti momentul acesta, dar fac această presupunere. Dacă facem anumite modificări, aceste chestiuni care apar dincoace devin lucruri care nu mai sunt valabile şi facem un lucru care..., mă rog, înseamnă că votăm o lege, după care ea, sigur, se duce pe traseu ş.a.m.d. şi sunt anumite neconcordanţe şi necorelări între prevederile celor două legi. Sigur, plenul nu poate să discute deodată două legi, dar comisiile probabil că ar fi fost mult mai bine ca anumite prevederi să le coreleze înainte de a trimite un raport, pentru că pentru noi ar fi fost mult mai bine să ştim că lucrurile de colo sunt corelate cu cele de dincolo. Aceasta era chestiunea. Noi le-am fi discutat, sigur, într-o ordine care era şi ea stabilită, nu aceasta e problema, dar probabil că, corelate ... Repet: dacă la legea următoare se modifică, poate, ceva care face ca aceste prevederi din legea aceasta să nu mai fie valabile, vom fi într-o situaţie destul de neplăcută. |
|
Cred că preşedintele Comisiei de apărare, care are ambele legi, ne poate da o explicaţie. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am votat art.6, unde se definesc foarte clar: Poliţia română, în cadrul Poliţiei române funcţionează Corpul Naţional al Poliţiştilor, persoană juridică de drept public, ale cărei atribuţii sunt stabilite în Legea privind Statutul poliţistului. Deci în acest articol, domnule deputat, noi am stabilit organismul, am stabilit structura. În Statutul poliţistului care are depus un raport, deja, la Biroul permanent, sunt stabilite atribuţiile lui. |
|
Stimaţi colegi, Cred că lucrurile sunt clare. Eu supun votului dumneavoastră amendamentul 7, cel referitor la alcătuirea alin.1 al art.8. Cine este pentru? Deci majoritatea este evidentă. Împotrivă? 7 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu 7 voturi împotrivă, insuficiente, a fost adoptat amendamentul 7 şi, prin consecinţă, s-au respins celelalte. Poftiţi, domnule deputat. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La art.8 alin.2, la pag.40, poziţia 20, am propus un amendament potrivit căruia "Inspectorul general este secondat de 2 adjuncţi numiţi de către ministrul de interne, la propunerea acestuia, după consultarea Corpului Naţional al Poliţiştilor", faţă de textul iniţial care spune că inspectorul general este ajutat de 2 adjuncţi; este ajutat de adjuncţi numiţi de către ministrul de interne. Domnule preşedinte, Două modificări de esenţă: prima, nu este ajutat inspectorul general, ci este secondat şi a doua, precizarea numărului de adjuncţi. De ce secondat şi nu ajutat? A ajuta înseamnă a presta o muncă fără retribuire. Ori bănuiesc că adjuncţii inspectorului general sunt, totuşi, nişte oameni plătiţi pentru ceea ce fac. Aşadar, dacă vrem o lege a organizării Poliţiei moderne, trebuie să modificăm puţin şi limbajul pe care-l folosim pentru redactarea acestei legi. Grupul parlamentar al Partidului România Mare vă propune, aşadar, schimbarea noţiunii de "a ajuta" cu aceea de "a seconda". A doua parte a amendamentului vizează precizarea numărului adjuncţilor inspectorului general. Din moment ce avem o lege a organizării Poliţiei, este de esenţa legii să stabilim numărul adjuncţilor inspectorului general. Că sunt 2, 3 sau 4 e o altă chestiune, dar numărul lor nu poate fi stabilit prin alt act normativ sau prin altă dispoziţie cu caracter normativ. Numărul lor este de esenţa Legii organizării Poliţiei Române. De altfel, aceasta a doua parte a amendamentului nostru este susţinută şi de către Grupul parlamentar al PNL, care a propus un amendament similar la punctul 19. Aşadar, acest amendament este de bună-credinţă şi noi, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, dorim o lege modernă. Foarte multe dintre amendamentele noastre au fost acceptate de către comisie şi le mulţumim pentru că au avut amabilitatea să le trateze cu toată atenţia, dar, de această dată, solicităm insistent să acordaţi atenţia cuvenită acestui amendament. |
|
Domnule deputat, Pentru că dumneavoastră vă susţineţi cu insistenţă argumentele şi, în acelaşi timp, sunteţi un distins jurist, v-aş ruga să vă uitaţi prin celelalte legi, mai ales la organizarea Ministerului Apărării Naţionale, peste tot se vorbeşte de "ajutat". "Secondat" nu prea este un termen juridic, este pe la arbitrii de fotbal! |
|
Domnul Marcu Tudor (din sală): Nu este un argument! |
|
Domnule deputat, poftiţi. |
|
Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu: Mulţumesc. Şi noi, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, am solicitat ca, la acest articol, să se menţioneze numărul de adjuncţi ai inspectorului general... |
|
Aceasta e o problemă la care, într-adevăr, e de discutat. |
|
Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu: Numai doream să susţin amendamentul, atât, pentru a fi, eventual, luat în dezbatere şi, eventual, explicată poziţia Ministerului de Interne de către domnul general. |
|
Domnul general Sandu. |
|
Domnul Florin Sandu: Referitor la termen: "secondat" sau "ajutat", era ideea de a ajuta să-şi realizeze actul de comandă, să realizeze managementul Inspectoratului General al Poliţiei, pe de o parte. Pe de altă parte, vizavi de numărul de adjuncţi, aş dori să nu fie precizat, pentru că viaţa e foarte dinamică, situaţia operativă e foarte dinamică. Apare un comandament nou la care este necesar să am un nou adjunct. De exemplu, la Inspectoratul judeţean de poliţie Hunedoara apare un adjunct care se ocupă de Valea Jiului, pentru că momentul respectiv presupune un asemenea adjunct care să gestioneze acea activitate care, ulterior, este posibil să nu mai fie necesar şi, altfel, să fie desfiinţat. De aceea nouă ne trebuie o lege-cadru, o lege pe care să n-o modificăm de fiecare dată, că îmi trebuie 2, 3 sau 5 adjuncţi. În prezent, ştiţi, sunt 4 adjuncţi, 1 detaşat şi 3 în funcţiune. Deci, încă o dată, v-aş ruga să nu ne limitaţi la numărul de adjuncţi şi să rămână termenul de "adjunct" al ministrului de interne. |
|
Deci sunteţi pentru o soluţie mai suplă. |
|
Domnul Vasile Moiş (din sală): Cine stabileşte numărul de adjuncţi? |
|
Domnul Florin Sandu: Da, ministrul de interne care realizează şi organizarea. Mergem un pic la articolele anterioare. |
|
Domnul deputat Tudor. Vă rog să vă exprimaţi opinia, dacă în nume personal sau în numele comisiei? |
|
Domnule general, Tot respectul pentru dumneavoastră. De altfel, noi am lucrat foarte bine pe textele acestea şi ne-aţi susţinut şi aţi găsit receptivitate în permanenţă. Întorcându-vă înapoi acasă, să revenim cu textul făcut, lucrul acesta vă rog să mă lăsaţi să-l spun, pentru că este bine de lămurit pentru toţi. Noi, textele acestea le-am lucrat foarte mult. Aici nu am avut probleme cu partid, cu Guvern, cu nu mai ştiu ce minuni. Am găsit o soluţie bună, am fost de acord toţi cu ea. Vă rog, la fel, să vă aplecaţi şi acum, indiferent cine vorbeşte dintre noi, asupra a ce propune acel om, pentru că s-ar putea să fie viabil. Dacă eu aş fi în PDSR, sunt convins că până acum îmi votaţi 70 de amendamente. Nu aşa se face o lege! Aşa ne-am necăjit cu Convenţia şi împreună cu PDSR am vituperat în permanenţă. Să nu facem aşa! Acum nu vrem să cădem în greşeala aceasta din nou. Legea vrem să fie bună pentru poliţişti, nu pentru politicieni, să mă laud eu că am făcut un amendament. Acum, revenind la ce zice domnul general, este de argumentat următoarea logică pe care am avut-o eu atunci când am susţinut punctul de vedere al PRM şi PNL, în special acela cu numărul de adjutanţi, de ajutători, cum vreţi să fie, nu secondanţi. Este foarte urât cuvântul şi neplăcut. Într-adevăr, ajutor înseamnă că ajut o babă să treacă strada. Aici îl secondez în procesul de comandă şi dacă este făcut acum la apărare tot prost e făcut. Nu înseamnă că, dacă am votat ceva, am votat bine. Trebuie să facem odată şi bine. Al doilea: cu numărul. Unde a fost rezerva noastră? În ce mă priveşte, eu am socotit că, venind odată de la Ministerul Apărării, unde ni se explica faptul că, în loc să fie o piramidă cu vârful în sus, Ministerul Apărării Naţionale, şi să aibă un general, 2 colonei, 7 maiori şi 20 de căpitani, este exact invers. Sunt 40 de generali şi un singur locotenent. Aceasta pentru că, în permanenţă, încă de pe vremea lui Ceauşescu, s-a dat posibilitatea ministrului, inspectorului general sau ştiu eu cui altul cu atribute temporare să numească el în plus, să îmbogăţească permanent ştatul şi să urce, în permanenţă, prietenii lui, rudele lui sau, ştiu eu, colegii de şpriţ! Nu vorbesc aiurea, vin din domeniul militar! 40 de ani am fost acolo. Şi acum îl cunosc foarte bine, ba poate mai bine îl privesc de la alt nivel. |
|
Vă anunţ că vi s-au acordat 2 minute de intervenţie! |
|
Un minut, nici un minut, închei fraza. Teama noastră este că, dacă lăsăm, deci, la latitudinea ministrului să aibă conjunctura intereselor lui de moment sau a unor cercuri în care el este subordonat, nu mai ţine cont de lege şi iar facem o piramidă cu baza în sus şi vârful în jos: lucrători, 7 pălmaşi şi 2 lopătari şi 40 de generali! Acesta a fost necazul şi de aceea vreau să rămână stabilit prin lege. Dacă e nevoie o modificăm. Mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, Pentru a demonstra colegilor noştri că ne aplecăm cu grijă la propunerile dânşilor, eu l-aş ruga pe domnul deputat Ştefan Cazimir să ne lămurească ce-i cu "secondatul" şi cu "ajutatul", pentru că, în privinţa numărului s-au spus părerile şi de către dumneavoastră şi de către... |
|
Domnul Ştefan Cazimir (din sală): Nu am competenţă! |
|
Nu puteţi seconda! Am înţeles. (Amuzament). Stimaţi colegi, Aţi reţinut, luând lucrurile în serios, şi amendamentele şi argumentele pe care vi le-a adus domnul general Sandu cu privire la amendamentul propus la art.8, alin.2. Supun votului dumneavoastră, pentru că aici comisia nu a făcut amendamente, amendamentul care vizează următorul text: "Inspectorul general este secondat de doi adjuncţi" parcă aşa aţi spus. Deci, este acelaşi amendament, domnule Tudor. |
|
Vă rog nu treceţi repede la vot şi o dată pronunţată fraza la vot, nu mai are nimeni drept de discuţie. Noi nu ştim ce vreţi şi după ce aţi început cuvântul nu mai avem drept de cuvânt. Nu aşa se procedează. Ce vreau eu să spun, aici sunt două texte într-o frază: ambele, întâmplător, propuse de PRM şi jumătate de PNL. Problema este următoarea, că, de exemplu, PNL-ul a propus separat, împreună cu noi, jumătatea a doua a propoziţiei. Dacă o punem la vot în plen, "secondat" şi cu "doi" şi cade, a doua propunere nu mai putem să o punem că a căzut. Nu aşa se procedează. Rupem în două fraza, aşa cum s-a şi discutat în comisie. Aceasta am vrut să spun. |
|
Domnule deputat, ştiţi ce înseamnă acea discuţie la obiect? Vă spun eu ce înseamnă: amendamentul care s-a propus sună aşa: "Inspectorul general este secondat de doi adjuncţi numiţi de către ministrul de interne". Aceasta am supus la vot, nu îmi spuneţi dumneavoastră cam ce credeţi că ar trebui, fără să citiţi măcar raportul. Am rugămintea să luaţi raportul, să vă duceţi la pag.40 şi pe urmă stăm de vorbă. Până atunci, daţi-mi voie mie să supun votului amendamentul propus... |
|
Domnul Marcu Tudor (din bancă): Este a doua, PRM şi PNL împreună, partea a doua. |
|
Deci, colegul dumneavoastră a susţinut amendamentul 20 de la pag.40. Am rugămintea să vă uitaţi pe text ca să nu vorbim pe dinafară. Eu supun la vot amendamentul celui care l-a făcut. Cine este pentru acest amendament? 21 voturi pentru. Împotrivă? 53 de voturi împotrivă. Este evident că amendamentul a fost respins. În consecinţă, supun votului dumneavoastră textul art.8, alin.2 în alcătuirea... |
|
Domnul Marcu Tudor (din bancă): V-am spus să nu mai puneţi şi al PNL-ului? |
|
Domnule deputat, insistent vă rog să luaţi raportul şi să vorbiţi la obiect, exact amendamentul PRM-ului l-am propus la vot. |
|
Am propus "inspectorul general este secondat de doi adjuncţi numiţi de către Ministerul de Interne". |
|
Domnul Marcu Tudor (din bancă): Al PRM-ului nu l-aţi spus. Vedeţi că dumneavoastră nu ştiţi textul, nu eu care îl ştiu pe dinafară! |
|
Întotdeauna am primit cu plăcere lecţiile dumneavoastră. Poftiţi şi mai învăţaţi-mă! |
|
Domnul Marcu Tudor (din bancă): Mă bateţi degeaba, eu am avut dreptate! |
|
Stimaţi colegi de la PRM, amendamentul 20 al cui era, nu era al PRM-ului? |
|
Domnul Marcu Tudor (din bancă): Da. |
|
Şi l-am pus la vot şi a căzut şi atunci ce să mai pun la vot? |
|
Domnul Marcu Tudor (din bancă): PNL-ul mai are unul. Pe ăsta nu îl punem? |
|
PNL-ul nu a spus ceva concret, a zis precizarea numărului de adjuncţi. |
|
Domnule preşedinte, Noi nu comentăm. Aţi supus la vot amendamentul propus de către noi, amendamentul de la pct.20, numai că există un amendament propus de colegii noştri de la Grupul parlamentar PNL care solicită doar precizarea necesară. |
|
Aţi primit mandat de la Grupul PNL să vorbiţi în numele lor? |
|
Domnul Vasile Moiş (din loja comisiei): Nu, nu, din contră! |
|
Atunci staţi în banca dumneavoastră şi lăsaţi PNL-ul să se exprime. |
|
Domnul Vasile Moiş (din loja comisiei): Am vrut să dau o explicaţie. |
|
Stimaţi colegi, este vorba de regulament aici. |
|
Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Într-adevăr, există un amendament anterior cu opoziţia, amendamentului PRM, prin care PNL-ul cerea să se precizeze numărul de adjuncţi ai inspectorului general IGP, eventual pentru a da consistenţă, deoarece şi domnul preşedinte are dreptate, deoarece nu există un text foarte clar, amendamentul nostru sună aproape la fel ca amendamentul PRM-ului: "Inspectorul general al poliţiei este ajutat de doi adjuncţi în activitatea sa". Diferenţa ar fi... |
|
Să supunem şi pe acesta la vot sau admiteţi că au fost respinse împreună. |
|
Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu: Da, fiindcă trebuie să-l supunem la vot pentru a mulţumi toţi colegii din sală; acesta este amendamentul PNL-ului. |
|
Deci, ajutat de câţi adjuncţi? |
|
Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu: Ajutat de doi adjuncţi. |
|
Bun. Deci, al doilea amendament, al PNL-ului, care îl reformulează aici în plen "inspectorul general este ajutat de doi ajuncţi". Cine este pentru? |
|
Domnul Marcu Tudor (din bancă): Aţi pierdut 10 minute în loc să faceţi cum am zis eu. |
|
32 de voturi pentru. Împotrivă? 44 voturi împotrivă. Deci, a căzut şi amendamentul PNL-ului. Supun votului dumneavoastră art.8, alin.2 în alcătuirea iniţială. Cine este pentru? 53 voturi pentru. Împotrivă? 8 voturi împotrivă. Abţineri? Cu 53 voturi pentru, 8 împotrivă şi 5 abţineri s-a adoptat textul art.8 alin.2. Cu aceasta închidem şedinţa de astăzi, pentru că programul a fost până la 16.30. Vă mulţumesc pentru colaborare şi colegilor de la PRM şi tuturor.
Şedinţa s-a încheiat la ora 16.35. |

