Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Vom trece la interpelări.

Cu rugămintea ca să se prezinte obiectul interpelării, să nu se insiste mai mult decât ar fi cazul, îl invit pe domnul deputat Costel Ionescu. Aţi pierdut interpelarea? Urmează doamna deputat Mihaela Muraru-Mândrea.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am două interpelări. Una pe linie de respectare a legislaţiei muncii pentru învăţământ, adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii şi protecţiei sociale.

Vă informez că normele metodologice de aplicare a prevederilor art. 183 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicate în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 209 din 25 aprilie 2001 prevăd procentul de majorare cu 8,29% pentru câştigul salarial brut lunar, realizat de până la 10 milioane 920 mii lei.

Conform art. 1 alin. 4 procentul de majorare a salariului de bază brut lunar se aplică o singură dată, la data intrării în vigoare a prevederilor Legii nr. 19/2000.

Consider că articolul sus-menţionat din hotărârea guvernamentală nr. 304/2001, în cazul cadrelor didactice este necorespunzător, datorită următoarelor situaţii speciale:

1) cadrele didactice calificate, angajate cu contract de muncă pe termen limitat, ca suplinitori, au primit la data de 01.04.2001 procentul de majorare de 8,29, dar nu au mai primit procentul de majorare de 8,29 începând cu anul şcolar viitor, adică de la 01.09.2001.

În acest sens, aceste cadre didactice calificate au un câştig salarial brut lunar mai mic decât cel din data de 01.04.2001, faţă de salariul brut lunar, începând cu data susmenţionată.

2) cadrele didactice care au primit procentul de majorare de 8,29 în data de 1 aprilie 2001, care ulterior au trecut în altă categorie superioară de salarizare, ca urmare ori a unei noi tranşe de vechime în învăţământ, ori a promovărilor unor grade didactice, nu au mai primit procentul de majorare de 8,29%, ci numai creşterea salarială, potrivit celor două situaţii menţionate.

3) salariaţii care sunt cadre didactice, cadre didactice auxiliare sau nedidactice, angajate după 1 aprilie 2001 nu au primit coeficientul de majorare de 8,29%.

În scopul respectării principiului constituţional al egalităţii în drepturi, prevăzut de art. 16 alin. 1 din Constituţia României, principiul egalităţii de tratament la muncă egală, salariu egal, principiul prevăzut şi de art. 38 alin. 5 din Constituţia României şi art. 2 din Legea nr. 14 privind salarizarea, considerăm că se încalcă şi dispoziţiile art. 138 din Legea nr. 128/1997 privind statutul personalului didactic...

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă rog frumos, încercaţi să concentraţi puţin, că ştiu că vă grăbiţi să ajungeţi la Târgovişte!

Domnul Costel Marian Ionescu:

Consider că este necesar, domnule ministru Marian Sârbu, să faceţi ordine, pentru că o parte din cadrele didactice sunt văduvite.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi a doua interpelare, mai pe scurt, către doamna Daniela Bartoş, ministrul sănătăţii şi familiei.

Se cunoaşte că în judeţul Dâmboviţa, localitatea Răcari, care este viitorul oraş al judeţului, există un centru de sănătate. Acest centru este impropriu, din punct de vedere medical, deoarece activitatea propriu-zisă de asistenţă medicală scade atât cantitativ, cât şi calitativ, de la o zi la alta.

În satul Ghergani, în apropiere de Răcari, fostul spital de copii s-a desfiinţat, iar dotarea iniţială s-a degradat aproape complet.

În Răcari, în secţia de maternitate s-a diminuat foarte mult activitatea, nu din punct de vedere al solicitărilor pacientelor, ci a imposibilităţii asigurării cu cadre medicale specializate, cum ar fi medici de specialitate, neexistând în acest sens preocupare pentru înlocuirea medicilor pensionari.

Faţă de dezinteresul general, vă rugăm să analizaţi situaţiile prezentate şi să luaţi în considerare solicitările cetăţenilor care sunt în număr de circa 30.500, arondaţi centrului de sănătate Răcari, pentru înfiinţarea unui centru medical în fosta maternitate, cu cabinete şi personal calificat, în specialităţile: obstetrică, ginecologie, pediatrie, medicină internă, pneumofiziologie şi reumatologie.

De asemenea, se solicită în fostele clădiri ale secţiei de pediatrie din Ghergani înfiinţarea unui centru de tip azil pentru bătrâni.

Faţă de această situaţie deosebit de grea pentru starea de sănătate a populaţiei, arondată centrului de sănătate Răcari, vă rugăm să luaţi măsurile cele mai potrivite, menite să vină în interesul cetăţenilor, deoarece până acum nu s-a făcut mai nimic, ba, din contră, s-a demolat.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

O invit la microfon pe doamna deputat Mihaela Muraru-Mândrea. Înţeleg că domnul Cornel Popa doreşte şi oral, că aici scrie: "prezentat în scris". Aşa îmi apare mie aici.

Deci, urmaţi dumneavoastră.

Doamna Mihaela Mândrea-Muraru:

Interpelarea este adresată doamnei ministru Daniela Bartoş, ministrul sănătăţii şi familiei.

Obiectul interpelării priveşte acordarea avizului pentru funcţionarea cabinetelor private de medicină de familie prin discriminare, referitoare la sex şi vârstă.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi pentru operativitate.

Domnul deputat Cornel Popa. Urmează domnul deputat Paul Magheru.

Domnul Cornel Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea prezentă se adresează primului-ministru Adrian Năstase, privind construcţia autostrăzii Borş - Oradea - Cluj.

Ordonanţa Guvernului nr. 16/1999 a stabilit programul prioritar de construcţie a autostrăzilor din România. Ordonanţa a fost aprobată prin Legea nr. 1, cu modificări şi completări, în sensul îmbunătăţirii programului de construcţie a infrastructurii de transport rutier.

Întâlnirea de lucru de la Oradea, privind autostrada ce va lega România şi Ungaria, la care au participat parlamentari ai tuturor formaţiunilor politice reprezentate în Parlament, precum şi preşedinţi sau vicepreşedinţi ai Consiliilor judeţene din Bihor, Cluj, Maramureş, Satu Mare, Sălaj şi Mureş s-a finalizat cu declaraţia de la Oradea, urmare căreia s-a introdus un amendament privind introducerea autostrăzii Borş - Oradea - Cluj, măsurând 167 Km.

Acest amendament s-a bazat pe următoarele puncte de vedere: în Ungaria se derulează un proiect similar, cu punct terminus Borş. Ţinând cont de starea avansată de uzură a drumului în Transilvania, strategia naţională de dezvoltare a reţelei de transport, concepută pe ideea integrării europene, nu poate fi viabilă decât prin includerea şi a Transilvaniei pe poziţie prioritară.

Guvernul, prin ministerul de resort, face o aplicare selectivă a dispoziţiilor legale în vigoare în prezent, prin demararea lucrărilor de construcţii, numai pe tronsoanele Nădlac - Deva - Sibiu - Bucureşti - Braşov şi Bucureşti - Constanţa.

De altfel, pe pagina electronică a ministerului de resort, segmentul Borş - Oradea - Cluj nici nu figurează în planul expus, deşi în Legea nr. 1 este menţionar cu acelaşi grad de prioritate.

Sigur, am explicat în continuare şi motivele pentru care trebuie ca acesta să figureze în programul de prioritate.

În realizarea obiectivului primordial pe care şi l-a asumat actualul Guvern, integrarea europeană, credem că sensul dezvoltării infrastructurii de transport trebuie să urmeze sensul relaţiilor economice, evident, orientate către parteneriatul cu ţările europene.

În această situaţie, nu ne putem explica de ce tocmai zona care, din punct de vedere economico-geografic, reprezintă punte de legătură a ţării noastre cu statele Uniunii Europene, este neglijată de la procesul de modernizare a infrastructurii de transport.

Având în vedere cele expuse, vă solicităm explicaţii în scris, cu privire la neglijarea segmentului de autostradă Borş - Oradea - Cluj - 167 Km, prevăzut în programul construcţiei de autostrăzi din România, cu acelaşi grad de prioritate ca şi Nădlac - Deva - Bucureşti - Braşov sau Bucureşti - Constanţa.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Paul Magheru. Va urma domnul deputat Victor Babiuc.

Domnul Paul Magheru:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Obiectul interpelării mele este aplicarea defectuoasă şi nedezinteresată a legislaţiei în vigoare, în ceea ce priveşte regimul juridic al imobilelor ce au aparţinut cultelor religioase, la nivelul autorităţilor administrative autonome şi al structurilor descentralizate ale autorităţilor centrale, în Municipiul Oradea.

Pe scurt, interpelarea doreşte să tempereze sau eventual să stopeze excesul de zel al PSD, întreţinut de protocolul PSD - UDMR privind retrocedarea imobilelor aparţinând cultelor religioase în oraşul Oradea, încălcându-se în felul acesta prevederile legale, contrar şi în afara procedurilor şi traseului legislativ.

Interpelarea prezintă două asemenea încercări de retrocedare intempestivă. Este vorba de Liceul maghiar Ady Andre şi de Grupul şcolar Andrei Şaguna, care având destinaţie de şcoli, conform Legii nr. 10/2001 nu pot beneficia de retrocedări în natură.

Se cunoaşte legea, aduc pentru aceasta argumente şi demersuri în afara legii a organelor descentralizate locale din Municipiul Oradea, atât a Consiliului local, cât şi a inspectoratului şcolar. O formă dezvoltată şi scrisă a acestei interpelări o depun destinatarului, domnului Octav Cozmâncă, ministrul administraţiei publice.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Vă mulţumesc şi pentru concizie.

Îl invit la microfon pe domnul Victor Babiuc. Va urma doamna Smaranda Ionescu.

Domnul Victor Babiuc:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc.

Este interpelarea adresată domnului ministru Dan Matei Agathon, ministrul turismului.

În programul de guvernare al Guvernului sunt nişte obiective destul de precise şi chiar şi ambiţioase în legătură cu privatizarea în domeniul turismului, până la mijlocul anului 2001 şi acordarea de facilităţi fiscale operatorilor din turism.

Iată că anul 2001 s-a terminat fără ca privatizarea să se fi terminat şi ea, la rândul ei, în domeniul turismului, iar în ce priveşte facilităţile fiscale în acest domeniu, constatăm că deocamdată suntem doar în prezenţa Legii nr. 345/2002 care, după cum bine ştim, prevede introducerea taxei pe valoarea adăugată în domeniul turismului.

De aceea, îl invit pe domnul ministru al turismului să vină în faţa Parlamentului şi să ne explice cum s-au realizat obiectivele pe care Parlamentul le-a aprobat prin programul de guvernare la învestirea Guvernului pentru perioada care o ştim.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

O invit pe doamna deputat Smaranda Ionescu şi urmează domnul deputat Adrian Moisoiu.

Doamna Smaranda Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Una dintre interpelări este adresată domnului ministru Dan Ioan Popescu, iar cealaltă domnului primar general.

Stimate domnule ministru,

În prezent, din ce în ce mai multe persoane doresc să-şi valorifice în diferite feluri proprietăţile pe care le au sau pe care intenţionează să le dobândească în mediul rural şi sunt departe de zgomotul şi poluarea din oraşe.

În situaţia în care o persoană nu are şi o construcţie pe un astfel de teren, dar doreşte să beneficieze de conectarea la reţeaua de energie electrică, acest lucru nu i se aprobă.

Cum credeţi dumneavoastră că aceste persoane vor putea să-şi cultive grădina, fără ajutorul unei pompe necesare la udat şi ce soluţie recomandaţi în acest sens pentru obţinerea aprobării branşamentului mai sus amintit? Este prima.

Iar a doua pentru domnul Traian Băsescu.

Stimate domnule primar general, este cert şi deci nu mai trebuie comentat faptul că orice oraş are personalitatea lui. Acest lucru îl ştiţi şi dumneavoastră, domnule primar general şi, după cum se poate constata, vă străduiţi chiar, dar din păcate în mică măsură şi reuşiţi, să daţi Bucureştiului un aer de capitală europeană.

În peisajul nostru citadin observăm foarte mulţi stâlpi de iluminat public, care sunt împodobiţi pe arterele principale cu jardiniere pline de petunii. O idee interesantă şi costisitoare, dar dacă este spre binele şi mai ales în folosul cetăţenilor, de ce nu?! Dar ce faceţi, domnule primar general, cu şi mai numeroasele gropi de la picioarele acestor stâlpi de iluminat, atât cele de pe trotuare, de sub jardinierele înflorite, cât şi cele din mijlocul carosabilului, uneori neobservate, din cauza întunericului datorat lipsei de becuri, dar deosebit de periculoase.

Vă rog să ne comunicaţi care sunt fondurile alocate din bugetul primăriei oraşului Bucureşti care se cheltuiesc cu întreţinerea jardinierelor de petunii şi pe care le cheltuiţi astfel şi care sunt fondurile destinate întreţinerii carosabilului şi trotuarelor, prin astuparea gropilor şi repararea denivelărilor existente, pe care le vedeţi în fiecare zi, dar de care se pare că vă amintiţi extrem de rar.

Aştept răspunsul dumneavoastră cât mai curând posibil.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Adrian Moisoiu, urmează domnul Ludovic Mardari.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Două interpelări.

O primă interpelare, adresată Autorităţii pentru Administrarea Participaţiilor Statului, respectiv, domnului ministru Muşetescu. Legea nr. 137/2002 privind măsuri pentru accelearea privatizării urmăreşte realizarea unor rezultate pozitive şi în cazul S.C. Seracom S.A. Târgu Mureş, în procesul de privatizare, deoarece prin revocarea şi modificarea ofertei de vânzare, conform art. 9, şi oferirea acţiunilor aparţinând statului cu titlu gratuit, conform art. 15, primăriile din Târgu Mureş şi Sovata, care nu îşi pot gestiona, din lipsă de fonduri, nici activele "pe care le posedă în momentul de faţă, nu reprezintă o certitudine în administrarea acestora. Şi, în consecinţă, întreb ce s-a făcut, ce a decis blocarea ofertei de vânzare?

O a doua interpelare se adresează domnului ministru Octav Cozmâncă, de la Ministerul Administraţiei Publice, cu o întrebare simplă, aparent, şi anume: doresc să ştiu dacă postul de secretar general la Primăria Muncipiului Târgu Mureş, de la ce dată este ocupat şi dacă este ocupat de o persoană cu contract de muncă pe durată nedeterminată? Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Îi dau cuvântul domnului deputat Ludovic Mardari, urmează domnul Ştefan Baban.

Domnul Ludovic Mardari:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am de prezentat astăzi două interpelări.

Prima interpelare este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase şi se referă la discrepanţa între pensiile unor persoane, care au avut aceleaşi condiţii de muncă, aceleaşi specializări şi aceeaşi vechime în muncă, singura diferenţă fiind pensionarea în ani diferiţi sau chiar semestre diferite ale aceluiaşi an.

A doua interpelare este adresată domnului Octav Cozmâncă, ministrul administraţiei publice. Alături de mine, semnează această interpelare şi domnul Viorel Coifan, deputat PNL. Obiectul interpelării se referă la cele două centrale termice din Timişoara, care au fost transferate de la Termoelectrica S.A. către Consiliul Local Timişoara, conform Hotărârii de Guvern nr. 104/2002. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu, şi pentru operativitate.

Domnul Ştefan Baban, urmează domnul Costache Mircea. Am rămas "în familie", pentru că domnul Cojocaru este tot din "familia" aceasta...

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte, chiar va fi pe scurt prezentată.

Prima este adresată domnului preşedinte al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate, este intitulată: "La fonduri puţine, corupţie cât cuprinde"şi solicit CNAS-ului explicaţii pertinente referitoare la modul de acoperire a reţetelor gratuite şi compensate, precum şi la fenomenul de corupţie întâlnit în domeniul farmaceutic, pornind de la achiziţionarea medicamentelor şi terminând cu alocarea fondurilor.

A doua interpelare este adresată domnului Leonard Cazan, ministru al Ministerului dezvoltării şi prognozei, şi se referă la fondurile PHARE 2000. Şi îi solicit domnului ministru să ne spună şi nouă acţiunile ce le va întreprinde pentru rezolvarea acestor probleme. Mă refer la Fondul pentru derularea Programului PHARE 2000, ştiind faptul că, în actualele condiţii, orice sursă de finanţare reprezintă pentru ţara noastră o adevărată gură de oxigen.

Desigur, ele sunt scrise şi le predau secretariatului. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul Costache Mircea şi va urma domnul Eugen Pleşa.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Octav Cozmâncă, ministru al administraţiei publice, şi se referă la ritmul foarte lent de repunere în drepturi a cetăţenilor proprietari de pământ, la Legea nr. 18/1991 şi la Legea nr. 1/2000. Se constată că şi în alte localităţi din ţară, dar în special în judeţul Buzău sunt localităţi care au atins în 12 ani aproape cifra de 1,75% punere în posesie, iar alţii nici măcar atât. Vin în audienţe cetăţeni care ni se plâng că sunt purtaţi pe drumuri de la o primărie la alta şi la prefectură, unde "fanarioţii" noştri dragi nici nu catadicsesc să mai discute cu ei.

Mai recent, unui astfel de petent, Şerban Ion, i s-a sugerat de către Primăria oraş Nehoiu, respectiv, primarul Alexandru Corcodel, să-şi vândă copiii (acesta fiind tată a 5 copii) ca să-şi facă rost de bani, să se judece la Strasbourg, că în ţară nu are şanse să-şi recapete cele 7 ha de pământ. De asemenea, mergând la Prefectura Buzău, aceluiaşi cetăţean i s-a spus că până în 2004 nici vorbă, să vadă cine i le va da atunci,pentru că prefectul Ion Vasile nu este dispus să semneze titluri de proprietate.

Cetăţeanul, ca şi mulţi, mulţi, mulţi alţii, stă şi se uită la proprietatea sa, la cele 7 ha de pământ şi de pădure, cum le exploatează alţii, cum beneficiază cine vrei şi cine nu vrei de ele, numai cel cu 5 copii şi cu o situaţie socială extraordinar de grea, nu poate să beneficieze de propria proprietate.

Vreau să ştiu de la domnul ministru Cozmâncă dacă are în vedere măsuri de impulsionare a eliberării titlurilor de proprietate şi a punerii în posesie a cetăţenilor îndreptăţiţi să-şi folosească propriile terenuri? Aştept răspuns de la acest microfon, dar şi în scris. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Pleşa, va urma domnul Ioan Miclea.

Domnul Eugen Pleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte, pentru cuvânt.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Ovidiu Muşetescu, în calitatea de conducător al instituţiei care a preluat fosta activitate a FPS-ului. Şi spun aşa, că: "În perioada 1996-2000, fostul FPS a avut numeroase probleme, a căror rezolvare s-a făcut prin justiţie. De aceea, doresc să ştiu dacă în acea perioadă FPS-ul avea un oficiu juridic propriu, ca serviciu în cadrul unităţii centrale şi câte persoane lucrau în acest oficiu?

2. În ce perioadă a funcţionat contractul de colaborare, consultanţă sau altă denumire pe care a avut-o, între FPS şi Firma de avocatură Stoica şi Asociaţii, Stoica şi Stoica sau alte d-astea, legate de Stoica, firme care erau conduse de doamna Stoica, soţia fostului ministru al justiţiei? Ce sumă totală a plătit FPS acestei firme în perioada cât a funcţionat şi ce realizări deosebite a avut această colaboare?"

Atât. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Ioan Miclea, urmează domnul Emil Rus.

Domnul Ioan Miclea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prima interpelare o adresez domnului prim-ministru Adrian Năstase şi se referă la stoparea segregării învăţământului pe criterii etnice.

A doua interpelare se adresează domnului ministru Octav Cozmâncă şi se referă la ceea ce a făcut primarul de la Sfântul Gheorghe, dând jos drapelul de stat al României de pe frontispiciul primăriei din oraş. Deci, cer măsuri conform Codului Penal împotriva acestui primar.

Şi a treia se adresează tot domnului ministru Octav Cozmîncă...

Domnul Corneliu Ciontu:

Vedeţi, că nu aveţi voie decât două într-o şedinţă!

Domnul Ioan Miclea:

A treia este o întrebare pusă domnului ministru Octav Cozmâncă, referitor la măsurile pe care trebuie să le ia acest minister condus de dumnealui, referitor la stoparea dezastrului iminent al municipiului Dej prin debranşarea de la gaz a locuitorilor acestui muncipiu. Şi am cerut să le întreprindă imediat, pentru că situaţia este dezastroasă, oamenii sunt lipsiţi de posibilitatea de a-şi rezolva problema legată de hrană pentru copii.

Şi am inserat şi câteva măsuri, pe care îl invit, dacă binevoieşte, să le ia pentru reglementarea problemei. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Emil Rus, se pregăteşte domnul Ilie Merce.

Domnul Emil Rus:

Domnule preşedinte,

Inteperlarea mea are ca obiect repartizarea incorectă a locuinţelor construite prin ANL de către Consiliul Local Beclean judeţul Bistriţa-Năsăud şi se adresează domnului Octav Cozmâncă, ministrul administraţiei publice. Sesizarea am primit-o de la mai mulţi cetăţeni şi am verificat-o personal.

Tinerii proveniţi de la casa de copii, în prezent, muncitori cu vechime, cu salariu între 3 şi 4 milioane de lei, sunt marginalizaţi prin nişte criterii subiective şi au acces alţii la ocuparea garsionierlor şi apartamentelor, care nu au aşa mare nevoie. Eu îl rog pe domnul ministru ca să intervină, astfel încât acest consiliu local să lucreze după lege, cinstit, corect şi, mai ales, omeneşte.

Interpelarea de faţă a fost înaintată în scris şi, prin urmare, doresc un răspuns scris şi oral. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Ilie Merce şi va urma domnul Nicu Cojocaru.

Domnul Ilie Merce:

Domnule preşedinte,

Interpelarea mea se adresează domnului prim-ministru Adrian Năstase. Aceasta este, de fapt, a treia solicitare pe care i-o adresez Guvernului, şi anume, să-mi furnizeze informaţii referitoare la datoriile către buget ale societăţilor de mass-media, informaţii publice de maxim interes, întrucât la primele două interpelări Guvernul a refuzat să-mi dea răspunsul cerut.

Obstinaţia cu care domnul ministru Mihai Tănăsescu instituie, pe răspundere personală, aşa numitul "secret fiscal" în jurul datoriilor societăţilor din mass-media, certifică bănuiala unui aranjament, a unui troc oribil între Putere şi mass-media, prin care societăţile de presă se prostituează, creând imagine favorabilă Guvernului, în schimbul toleranţei, creditelor şi scutirilor fiscale. Recenta Ordonanţă de Guvern nr. 40/2002 privind recuperarea arieratelor bugetare nu face decât să întărească această suspiciune.

Aranjamentul are consecinţe dezastruoase pentru România, şi anume: limitarea libertăţii presei, eliminarea presei independente, dezinformarea-manipularea opiniei publice, slăbirea artificială a opoziţiei politice, distorsionarea mediului economic şi de afaceri, încurajarea economiei paralele, instalarea unui climat coruptiv în afaceri, creşterea poverii fiscale asupra populaţiei şi asupra afacerilor sănătoase, pentru înlocuirea veniturilor necolectate de la buget, conducând la pauperizare generală.

Pentru toate aceste motive, solicit din nou informaţiile cerute la data de 22 aprilie 2002 şi care nu mi-au fost comunicate. Specific faptul că doresc informaţii complete despre datorii, inclusiv penalizările şi majorările de întârziere actualizate la zi.

Precizez că în cazul societăţilor grupate sau având legături cu titulatura "Media Pro", în special "Media Pro International S.A.", doresc întreaga istorie fiscală, de la întemeiere şi până în prezent. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Am înţeles că aţi făcut şi declaraţia politică de mâine dimineaţă, cu ocazia aceasta, aţi scăpat de o grijă.

Îl invit pe domnul Nicu Cojocaru.

Domnul Nicu Cojocaru:

Domnule preşedinte,

Mă voi adresa domnului ministru al administraţiei publice Octav Cozmâncă. Obiectul interpelării nu este altul decât modul în care organele publice locale aplică Hotărârea Guvernului nr. 348/1993 privind contorizarea apei şi a energiei termice la populaţie, instituţii publice şi agenţi economici.

De fapt, timp de 10 ani, această hotărâre de Guvern nu se aplică. Culmea este că este semnată, parafată chiar de domnul Octav Cozmâncă.

Aş dori ca prin intermediul acestei interpelări, toţi cei vizaţi, care şi-au contorizat apa caldă, apa rece, căldura, să intre în posesia sumelor, prin deducerea acestora din cheltuielile pe are le fac în prezent.

Interesant este şi faptul că în art. 6 se spune exact despre deducerea acestor sume. Mai mult decât acest lucru, este şi faptul că este semnată de fostul prim-ministru Nicolae Văcăroiu, această hotărâre, şi de domnul Florin Georgescu. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc şi eu.

Pentru stenogramă, au mai depus interpelări în scris următorii parlamentari: Emil Boc, Nicolae Vasilescu, Anghel Stanciu, Valeriu Gheorghe, Vlad Hogea, Lia Olguţa Vasilescu şi Viorel Coifan.

Cu aceasta, vă mulţumesc pentru participare şi vă doresc o seară cât mai liniştită.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,45.