Parliamentary debates

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Nu au primit răspunsul în scris, mă refer la Manuela Mitrea de la domnul Eugen Nicolăescu, Gabriela Nedelcu - Eugen Nicolăescu, Viorel Pupeză - Eugen Nicolăescu şi Cătălin Lucian Matei - Mara Râmniceanu, secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice.

Ceilalţi colegi au primit răspunsuri în scris.

Dintre cei care au primit răspunsul în scris, dacă există colegi care insistă să primească şi răspuns oral. Îi rog să se manifeste ca atare.

Vă rog, domnule coleg. Nu vă aud. N-aţi primit răspuns scris, dar probabil că nu sunteţi programat astăzi. (Se referă la domnul deputat Ştefan Baban.)

Nu vă văd, veniţi să vedem aici împreună.

S-a transmis răspuns scris poate. Nu e adevărat. Şi atunci, chemăm la microfon. Haideţi să ne uităm împreună. Domnul Baban. Scrie că s-a transmis răspunsul în scris. N-aţi primit, nu? Deci, domnul deputat Ştefan Baban, deşi figurează că a primit răspuns scris, spune că n-a primit răspuns scris şi nici la... are două întrebări, una la care trebuie să răspundă domnul Adrian Ciocănea, secretar de stat la Ministerul Integrării, la care domnul Baban nu a primit răspuns scris şi insistă să primească răspuns oral astăzi, şi încă una de la Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, domnul Cătălin Ionel Dănilă, secretar de stat, care trebuie să dea răspuns domnului Ştefan Baban.

Domnul ministru Nicolăescu nu a venit încă.

Trecem atunci la doamna Mara Râmniceanu. Este prezentă.

Domnul Matei, vă rog, vreţi să recitiţi interpelarea?

Domnul Cătălin Lucian Matei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea a fost adresată domnului Sebastian Vlădescu, ministru finanţelor publice, şi se referă la suma infimă pe care guvernanţii au repartizat-o învăţământului, mult prea puţină în raport cu importanţa...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

O secundă. Acceptaţi ca doamna secretar de stat să răspundă în locul domnului ministru sau insistaţi să fie prezent domnul ministru?

Domnul Cătălin Lucian Matei:

Nu, accept.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

E în regulă. Vă rog.

Doamna Mara Râmniceanu (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Bună seara!

Referitor la întrebarea dumneavoastră, vă supunem atenţiei următoarele: pentru finanţarea acţiunii de învăţământ prin proiectul de buget pe anul 2006 s-au prevăzut 12.038,91 milioane lei RON, din care 2351,76 milioane lei RON, de la bugetul de stat, bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi altor ordonatori principali de credite, 8.094,1 milioane lei RON, din bugetele locale, iar diferenţa din alte surse, credite externe, venituri proprii, bugetul asigurărilor pentru şomaj, surse externe nerambursabile.

În anul 2006, cheltuielile totale ale bugetului general consolidat sunt în sumă de 102,4 miliarde lei RON, iar cheltuielile pentru învăţământ sunt în sumă de 12, 0 miliarde lei, ceea ce reprezintă 11,7% din total cheltuieli, regăsindu-se pe locul doi în ierarhia stabilită pe baza ponderii în total cheltuieli bugetare, după asigurările şi asistenţa socială.

Aceasta demonstrează că învăţământul reprezintă pentru actualul executiv o prioritate naţională.

În ceea ce priveşte acţiunea de învăţământ finanţată prin bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, precizăm că s-au asigurat fonduri pentru realizarea programelor prioritare propuse de către aceasta: acordarea de rechizite şcolare, educaţia universitară şi postuniversitară în România, asigurarea logisticii prin dotarea şcolilor cu calculatoare, sisteme educaţionale de calcul, program pentru calitate şi evaluarea calităţii în educaţie, facilitarea accesului la educaţie şi activităţi extraşcolare şi altele.

De asemenea, Guvernul şi-a manifestat disponibilitatea ca pe parcursul anului 2006 să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura finanţarea unor noi proiecte de modernizare a sistemului de învăţământ, cu atât mai mult cu cât acesta a fost de acord ca în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2006 să se insereze un articol prin care se precizează că la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006, din surse suplimentare se vor aloca cu prioritate fonduri pentru Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, doamna secretar de stat.

Domnule deputat, doriţi să comentaţi? Aveţi un minut.

Domnul Cătălin Lucian Matei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Îi mulţumesc doamnei secretar de stat, însă noi considerăm că învăţământul este o prioritate mult prea importantă vizavi de cifrele pe care ni le-a rostit doamna ministru secretar de stat. Şi vizavi de promisiunea făcută în campania electorală de actualii guvernanţi, privind acordarea a 6% din p.i.b. învăţământului, dumnealor au rămas încă restanţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Doriţi să mai comentaţi? Nu.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciocănea, de la Ministerul Integrării Europene.

Domnule Baban, vreţi să dezvoltaţi întâi interpelarea sau răspunde direct domnul secretar de stat.

Domnule secretar de stat, aveţi microfonul.

Sunteţi de acord să răspundă domnul secretar de stat? Da.

Vă rog.

Domnul Adrian Ciocănea (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene):

Da. Mulţumesc.

Domnule deputat, am să vă înmânez şi răspunsul scris, pentru că l-am trimis. Nu ştim din ce motive n-a ajuns.

În legătură cu interpelarea dumneavoastră vă putem spune următoarele: costurile aderării României la Uniunea Europeană se definesc pe termen mediu şi lung. Toate extinderile precedente au demonstrat faptul că pe aceste termene, aderarea a fost profitabilă pentru statele membre, exemple fiind Irlanda, Spania sau Portugalia.

În principal, aderarea României reprezintă un cost de oportunitate.

Opţiunea pentru neaderare, deci, inversul acestui cost de oportunitate, sau un scenariu izolaţionist nu este valabil pentru că în condiţiile globalizării Uniunea Europeană reprezintă singurul răspuns al statelor naţionale la aceste provocări.

Costurile aderării României la Uniunea Europeană reprezintă eforturile României pentru procesul de modernizare a sistemului economic şi social. Prin aderarea României la Uniunea Europeană, acest efort de modernizare care poate fi cuantificat va fi susţinut în parte de Uniunea Europeană şi a fost susţinut atât prin fondurile de preaderare, cât şi ulterior vor fi susţinute aceste eforturi prin fondurile structurale şi de coeziune, aceste fonduri sunt disponibile după încheierea negocierilor privind previziunile financiare pentru 2007-2013.

Problema pe care România o are, pentru a fi în momentul de faţă beneficiar net în ceea ce priveşte fondurile comunitare, este să poată absorbi aceşti bani, prin prevederile despre care am vorbit mai devreme.

Eforturile financiare pentru susţinerea aderării la Uniunea Europeană sunt graduale în timp, în funcţie de perioadele de tranziţie obţinute, un alt element de care trebuie să ţinem seama.

Aceste eforturi au început deja să fie făcute în perioada de preaderare şi vor continua şi după 2007.

Beneficiile aderării la Uniunea Europeană vizează pe de o parte stabilitatea macroeconomică, stabilitatea legislativă, creşterea economică şi creşterea nivelului de trai. Cetăţenii României se vor putea bucura la data aderării de beneficiile pieţei unice. Aceasta însemnând în principal cele patru libertăţi: a mărfurilor, a persoanelor, a capitalurilor şi a serviciilor.

Pe termen mediu şi lung, beneficiile aderării se vor reflecta cu siguranţă în nivelul de trai, fiind un cost de oportunitate, este dificil de făcut o cuantificare exactă a costurilor aderării, dar vă pot spune că un scenariu de neaderare ar însemna pentru România o pierdere de circa 1,8 miliarde euro, cel puţin pentru un an de zile.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Baban. 30 de secunde.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Îi mulţumesc domnului secretar de stat pentru răspuns, nu e ceea ce aşteptam. N-aş vrea să păţească şi România ce a păţit Ungaria, fiindcă ei au fugit de acolo şi au venit la noi să cumpere mărfuri alimentare. Nu ştiu, noi încotro am putea s-o luăm să cumpărăm mărfuri alimentare?

În orice caz, după opinia mea, eu mă îndoiesc că putem adera în 2007 la Uniunea Europeană cu un salariu de 3.100.000 lei.

Vă mulţumesc pentru atenţie. Şi poate că răspunsul scris va fi mai cuprinzător şi mai clar. Ce îl aşteaptă pe cetăţeanul român în momentul în care vom adera.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul secretar de stat de la Ministerul Muncii, domnul Dănilă.

Domnule Baban, direct răspunsul, da? Da.

Domnul Cătălin Ionel Dănilă (secretar de stat, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La întrebarea formulată de către domnul Ştefan Baban, aparţinând Grupului parlamentar al P.R.M., formulăm următoarele: coşul minim de consum a operat în perioada 2002-2003, până la apariţia Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.11/2004 privind stabilirea unor măsuri de organizare în cadrul administraţiei publice centrale, când s-a abrogat art.2 din Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.217/2000 care reglementa faptul că evaluarea coşului minim de consum lunar se efectuează trimestrial de către Institutul Naţional de Statistică, iar valoarea acestuia se aprobă prin hotărâre de Guvern.

Prin Hotărârea de Guvern nr.939/2002 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale pentru indexarea şi fundamentarea valorii coşului minim de consum, s-a constituit un organ tripartit consultativ, cu următoarele atribuţii: analizează evoluţia efectivă şi prognozată a preţurilor de consum, propune spre aprobare Guvernului valoarea coşului minim de consum lunar, face propuneri pentru perfecţionarea metodologiilor care stau la baza stabilirii coşului minim de consum lunar, respectiv, prezintă Guvernului, patronatelor şi sindicatelor informări periodice referitoare la evoluţia preţurilor de consum.

În luna septembrie 2003, Executivul a aprobat valoarea coşului minim de consum pentru trimestrul II al anului 2003 prin H.G.1079 din 2003, valoarea calculată de Institutul Naţional de Statistică, la tarifele şi preţurile din iunie 2002, fiind de 5.526.344 de lei vechi pentru o gospodărie medie formată din 2,804 persoane.

La nivelul comunităţii europene nu sunt stabilit legături între salariul de bază minim brut şi coşul minim de consum. Coşul minim de consum nu este reglementat, fiecare stat membru fiind suveran în a găsi modalităţi de rezolvare a acestei problematici, corespunzător obiectivelor şi intereselor sale pe termen scurt şi/sau mediu.

În contextul politicilor sociale proprii, fiecare stat european utilizează coşul minim de consum numai pentru comensurarea pragului de sărăcie, prin instituţii competente în domeniul statistic.

Biroul de statistică al Comisiei europene EUROSTAT nu utilizează indicatorul coşul minim de consum. De asemenea, coşul minim de consum nu este utilizat ca bază de calcul în fundamentarea politicilor salariale.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, aveţi un minut.

Domnul Ştefan Baban:

O jumătate de minut.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

30 de secunde, domnule deputat.

Domnul Ştefan Baban:

Voi fi foarte scurt, domnule preşedinte.

Vreau să îl informez pe domnul secretar de stat, cu tot respectul, că datorită faptului că n-am mai dat atenţia cuvenită coşului minim de consum într-o ţară săracă şi sărăcită ca România, acum învăţământul a ieşit în stradă şi urmează şi alţii.

Eu zic că nu este bine. Mai pot să vă informez o chestiune de la această înaltă tribună a Parlamentului: un tânăr care se angajează după ieşirea după băncile şcolii, cu tot sprijinul dat de stat pentru dezvoltarea IT-ului, primeşte un salariu de aproximativ 3.300.000 lei. Cum se descurcă acest tânăr cu aceşti bani ar putea doar Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei să ne răspundă.

În orice caz, este trist ce se întâmplă şi eu cred că trebuie luate măsurile drastice.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Este prezent domnul ministru Nicolăescu. Doamna deputat Mitrea, dacă doriţi să dezvoltaţi interpelarea.

Doamna Manuela Mitrea:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu am s-o dezvolt, domnul ministru cunoaşte. Am vrut în mod special să iau totuşi cuvântul să-i mulţumesc domnului ministru în mod special pentru că de fiecare dată când am făcut interpelări, dânsul a venit personal, şi nu a trimis niciodată secretari de stat, ca la celelalte ministere.

Nu că secretarii de stat n-ar fi putut să ne răspundă, dar mi se pare corect ca atunci când miniştrii sunt direct interpelaţi să vină şi să ne răspundă. Vreau doar să-i amintesc dânsului că era vorba de serviciul de ambulanţă din Mehedinţi şi doresc să ştiu care este politica domniei sale privind reforma sanitară în domeniul serviciului de ambulanţă şi dacă dumnealui consideră normal şi oportun ca să fie blocate nişte posturi de care depinde viaţa unor oameni.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnule ministru, aveţi microfonul.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu (ministrul sănătăţii):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamna deputat,

Vă mulţumesc pentru cuvintele dumneavoastră. În răspunsul scris pe care vi l-am dat v-am explicat cred din punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii care este situaţia de la Serviciul judeţean de ambulanţă Mehedinţi. V-am dat pe fiecare localitate în parte unde este organizat serviciul de ambulanţă, cu numărul de posturi-medical, sanitar şi numărul de posturi auxiliar-sanitare.

De asemenea, v-am precizat că în statul de funcţii, la Serviciul judeţean de ambulanţă Mehedinţi sunt aprobate 190 de posturi, din care 186 sunt ocupate. Deci, este vorba numai de patru posturi pe care dumneavoastră le puteţi revendica ca nefiind asigurate.

V-am pus în anexă situaţia parcului auto funcţional al Serviciului judeţean de ambulanţă, astfel încât să puteţi să aveţi o informare cât mai completă a ceea ce se întâmplă.

În afara interpelării, ca urmare a comentariului dumneavoastră, vreau să vă spun că pe sistemul integrat de urgenţă, care sper că va intra în funcţiune de anul viitor, o dată cu aprobarea pachetului de legi privind reforma în sănătate, atunci, la fiecare judeţ vom avea integrarea în sensul în care serviciul de ambulanţă va fi dotat cu ambulanţe noi şi vom asigura tot personalul necesar pentru a face parte din acest sistem.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule ministru.

Doamna deputat, vreţi să mai comentaţi? Aveţi un minut.

Doamna Manuela Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Vreau să vă spun că nu am primit încă răspunsul scris, probabil că se află pe undeva pe drum, nu e asta problema, şi nu mai doresc să comentez altceva decât să ştie că în momentul acesta eu nu sunt în posesia răspunsului scris şi că-i mulţumesc foarte mult şi sunt mulţumită de cele auzite aici.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Doamna deputat Gabriela Nedelcu a trebuit să plece la spital. M-a rugat să-l rog pe domnul ministru să-i trimită răspunsul în scris. Acceptă această formulă.

Domnule deputat Pupeză, doriţi să dezvoltaţi interpelarea?

Domnul Viorel Pupeză:

Domnule preşedinte,

Stimate domnule ministru,

Interpelarea mea se referă în mod deosebit la efectele pe care le-a avut Ordinul nr. 924 din septembrie 2005 în legătură cu preţurile medicamentelor care au fost vândute prin farmacii. Sigur, a fost un ordin foarte mult discutat, au fost foarte multe nemulţumiri şi din acest punct de vedere cred că domnul ministru o să ne dea un răspuns de această dată ca să satisfacă şi pretenţiile farmaciştilor şi, mai ales, a celor care beneficiază de medicamente gratuite şi compensate.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule ministru, aveţi microfonul.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Stimate domnule deputat,

O să primiţi şi răspunsul scris, dacă nu l-aţi primit. Astăzi, pot să vă spun numai că Ministerul Sănătăţii a diminuat preţurile medicamentelor nu pentru că aşa a dorit el, ci pentru că a avut la bază un memorandum ratificat în luna iunie 2005, în prezenţa primului-ministru, şi memorandum la care Colegiul farmaciştilor a fost parte semnatară.

Ordinul de care vorbim şi la care faceţi şi dumneavoastră referire, este vorba de Ordinul nr.924 din 31.VIII.2005, a fost vizualizat pe site-ul Ministerului Sănătăţii, la Secţiunea Proiecte legislative, începând cu data de 1 august 2005, conform transparenţei decizionale.

Până la data semnării Ordinului, nu s-au înregistrat la Ministerul Sănătăţii nici un fel de observaţii. Ca atare, noile preţuri au fost implementate în baza actului normativ de care discutăm, începând cu 16 septembrie, respectiv, după 45 de zile de la data apariţiei lui pe site.

În acelaşi timp, considerăm că farmaciştii aveau posibilitatea în acest interval destul de mare de 45 de zile să-şi stabilească politicile comerciale şi politicile de preţuri. În acelaşi fel, vreau să vă spun că pentru marfa pe stoc, de asemenea, farmaciştii, în 45 de zile, puteau să-şi ia toate măsurile astfel încât să presupunem că ar fi avut pierderi, să le diminueze sau chiar să nu aibă de loc.

Preţurile medicamentelor, începând din anul 2002, se pot vizualiza în mod transparent pe site-ul Ministerului Sănătăţii, şi preţurile nu se modifică la fiecare lot de produse, ci ele se ajustează trimestrial, conform reglementărilor în vigoare.

De asemenea, vreau să vă spun că, conform Programului de guvernare, obiectivul principal la care vreau să mă refer acum, al politicii în domeniul sănătăţii, se referă la achitarea integrală a datoriilor care s-au înregistrat în sistemul sanitar de către furnizori până... era la 31 ianuarie 2006, iar acum pot să vă spun, conform Ordonanţei de urgenţă de vineri a Guvernului, s-au introdus sumele necesare la rectificarea bugetului pe 2005, pentru a se achita toate aceste datorii. Ceea ce înseamnă că unităţile sanitare şi farmaciile nu mai au nevoie să se împrumute, să facă credite bancare sau să aibă nevoie de alte suplimentări financiare, care să fie costuri, ceea ce le uşurează situaţia financiară, pentru că banii aceştia vor fi daţi foarte curând.

Aş vrea să vă mai spun numai că în viitor, pentru stimularea producţiei de medicamente româneşti s-au luat măsuri stimulative, care însă nu pot fi unilaterale şi nu se pot referi numai la producătorii români sau numai la producătorii internaţionali, pentru că ne interzice Legea concurenţei, în schimb, măsurile Ministerului Sănătăţii au avut caracter stimulativ după '90, ceea ce a dus la creşterea numărului de producători autohtoni de la 4 la 50 de producători în prezent.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule ministru.

Vreţi să comentaţi, domnule deputat? Aveţi 30 de secunde.

Domnul Viorel Pupeză:

În primul rând, aş dori să-i mulţumesc domnului ministru pentru răspunsurile ample pe care mi le-a dat, ţinând seama de întrebările care au fost adresate Ministerului Sănătăţii.

Două lucruri aş dori să subliniez cu acest prilej, şi-l rog pe domnul ministru să aibă în vedere aceste aspecte. În primul rând, problema legată de modul în care Garda Financiară a intervenit la nivelul farmaciilor în urma Ordinului pe care dumneavoastră l-aţi emis, şi amenzile deosebit de mari care au fost acordate inclusiv pentru vânzarea unor medicamente, care a fost făcută fără a fi trecute pe reţetă. Eu cred că sub acest aspect, Garda Financiară a făcut un abuz şi v-aş ruga ca, împreună cu Ministerul Finanţelor, să verificaţi modul în care s-au făcut aceste controale la nivelul farmaciilor.

Şi în al doilea rând, e şi o sugestie, ţinând seama de faptul că în ţările vecine s-au luat foarte multe măsuri legate de reducerea TVA-ului la medicamente şi cred că din acest punct de vedere reducerea taxei pe valoarea adăugată la unele medicamente ar fi o măsură bine venită pentru bolnavi şi efectiv şi statul ar putea să intervină în mod concret din acest punct de vedere şi să nu lăsăm doar aceste măsuri de reducerea preţurilor la medicamente pe seama unor farmacii, mai ales ţinând seama de faptul că ştim că avem reţele de farmacii, şi la nivelul oraşelor, şi la nivelul satelor, şi farmaciile mici, sub acest aspect, au pierderi foarte mari atunci când se dau asemenea ordine, aşa cum a fost cel din luna august anul curent.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnule ministru, aveţi microfonul.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Cred că se impun două precizări din partea mea, şi anume, dumneavoastră aţi făcut referire la controalele pe care le-a făcut Garda Financiară. Eu cred că Garda Financiară a făcut un lucru bun, şi anume că a verificat modul în care farmaciile respectă legislaţia în vigoare, şi dacă au luat amenzi asta înseamnă că n-au făcut ceea ce trebuie şi că n-au respectat legislaţia şi ar trebui să solicităm Gărzii Financiare în continuare să-şi facă datoria pe această linie.

Şi al doilea lucru pe care pot să vi-l spun pentru viitor noi nu putem, la Ministerul Sănătăţii, să stabilim politica de taxe şi impozite în România, şi ne referim aici la TVA, dar probabil vom avea mult mai multe şanse să încercăm, prin reglementările de preţuri pe care le facem la nivelul ministerului, să obligăm importatorii, distribuitorii şi farmaciştii să-şi diminueze marjele de adaos comercial şi de adaos de importator, în situaţia în care avem deja informaţii că sunt produse farmaceutice care au preţul în România mai mare decât în străinătate, ceea ce nu este permis, şi acolo va trebui să umblăm şi am dat deja dispoziţie la nivelul Direcţiei farmaceutice, să analizăm aceste preţuri şi, mai departe, să vedem, în sistemul de distribuţie a medicamentelor, unde sunt adaosuri foarte mari, unde se escaladează, dacă vreţi, piaţa, şi, de asemenea să intervenim, în mod administrativ, de data aceasta, ca să putem să menţinem preţurile la un nivel suportabil.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, Iliescu, vă rog.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Am primit, trebuie să recunosc, răspuns din partea Ministerului Afacerilor Externe privind interpelarea mea legată de lucrările autorităţilor ucrainene de construcţie a Canalului Bîstroe. Sunt mulţumit de răspuns, de conţinutul activităţii ministerului pe această temă. Am ţinut însă să intervin, fiind prezent domnul secretar de stat, Anton Niculescu, dintr-un motiv foarte clar: în urmă cu câteva zile numai, ministrul de externe ucrainean intervievat şi apărând pe un canal de televiziune românesc, în ciuda, să zicem, faptului că în ultimele luni lucrările au fost stopate, sigur, în mod cert graţie demersurilor Ministerului de Externe, poate de ce nu şi intervenţiei preşedintelui ţării în întâlnirea cu preşedintele Ucrainei, în urmă cu câteva luni, totuşi, ministrul de externe ucrainean afirma, şi din acest punct de vedere doresc să-i cer domnului secretar de stat un punct de vedere oficial al ministerului; ministrul de externe ucrainean afirma că în foarte scurt timp autorităţile ucrainiene vor relua lucrările de construcţie a Canalului Bîstroie.

Aştept un punct de vedere oficial faţă de această atitutidine şi ce demersuri concrete încearcă ministerul pentru a stopa în continuare această problemă.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Stimate coleg,

Acesta poate fi doar pentru altă zi. Pentru ziua aceasta ...

Domnul Anton Niculescu:

Domnule deputat, nu vă pot răspunde acum.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Domnul secretar de stat v-a răspuns la întrebarea pe care aţi pus-o pentru Canalul Bîstroie.

Doriţi o altă interpelare? Săptămâna viitoare puteţi s-o depuneţi.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Bine, este în regulă.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte întrebări sau interpelări? Nu sunt.

Declar închisă şedinţa de astăzi.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,35.