Parliamentary debates

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Problema interpelărilor.

Am o listă, nu ştiu dacă este cea actuală. Vă rog să-mi schimbaţi lista. Poate aveţi una mai scurtă.

Remarc interesul colegilor deputaţi pentru interpelări. Dar remarc din nou, în lista care ni s-a propus, încălcarea regulamentului cu privire la număr şi grupuri parlamentare.

Pentru a nu supăra pe nimeni, voi da cuvântul în ordinea întocmirii acestei liste.

Doamna Minodora Cliveti, o interpelare depusă în scris.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat Răzvan Bobeanu, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat Gabriel Sandu, patru interpelări depuse scris.

Domnul deputat Ovidiu Muşetescu, o interpelare depusă scris.

Doamna deputat Monalisa Găleteanu, o interpelare depusă scris.

Dacă o aveţi depusă scris, doriţi ...? Vă rog, doamnă deputat s-o susţineţi. Asta pentru că este una, şi nu sunt patru.

Doamna Monalisa Găleteanu:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Obiectul interpelării mele este referitor la reluarea cursei TAROM Craiova-Bucureşti şi este adresată domnului ministru Radu Mircea Berceanu.

După o perioadă de 12 ani de pauză, cursa internă pe ruta Craiova-Bucureşti a fost reluată de Compania TAROM pe data de 29 ianuarie a.c.

Această iniţiativă a fost primită cu mult entuziasm şi interes de către craioveni, care o consideră a fi o reală oportunitate în dezvoltarea economică a zonei.

Din păcate, însă, minunea nu a durat decât o zi, cursa fiind anulată din lipsă de pasageri.

De aceea, solicit prin prezenta interpelare domnului ministru Radu Berceanu, domnia sa însuşi fiind craiovean, să întreprindă măsurile necesare pentru reluarea cursei TAROM Craiova-Bucureşti şi retur, eventual prin legarea acestei curse interne de o cursă externă - Bucureşti-Roma, Bucureşti-Viena, Bucureşti-Istanbul, pe acele destinaţii în care există solicitări foarte multe.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Având în vedere că aţi făcut apel la patriotismul local, probabil că va fi bine primită interpelarea dumneavoastră.

Domnul deputat Viorel Pupeză, două interpelări depuse scris.

Sunteţi prezent?

Domnul deputat Iuliu Nosa, trei interpelări depuse scris.

Domnul deputat Ioan Cindrea, patru interpelări depuse scris.

Domnul deputat Cezar Preda, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat Cătălin Lucian Matei? Nu.

Domnul deputat Laurenţiu Mironescu, două interpelări depuse scris.

Domnul deputat Gheorghe Sârb, două interpelări depuse scris.

Doamna deputat Rovana Plumb.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Rovana Plumb:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Subiectul interpelării mele este diferenţa salarială între bărbaţi şi femei şi este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei.

După cum bine se cunoaşte, anul 2007 este declarat de către Uniunea Europeană anul egalităţii de şanse pentru toţi.

În ceea ce priveşte diferenţa salarială între bărbaţi şi femei, există însă la nivelul Uniunii Europene. Ea este în medie de 15%.

Se cunoaşte că şi în România există această discrepanţă între salariul pe care-l primeşte un bărbat şi salariul pe care-l primeşte o femeie.

Având în vedere că există la nivel naţional legislaţie atât în domeniul discriminării, atât în domeniul pieţei forţei de muncă, cât şi în domeniul egalităţii de şanse, îl întreb pe domnul ministru: care este nivelul diferenţei salariale între femei şi bărbaţi, existente la ora actuală pe piaţa muncii în România, ce măsuri a întreprins ministerul şi ce intenţionează să întreprindă, în vederea eliminării acestei diferenţe salariale, ştiind că la nivelul anului 2005, există înregistrată, cel puţin din punct de vedere statistic, o diferenţă salarială de 13%. Dacă aceste date sunt certe sau nu.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Într-adevăr, diferenţa salarială este o problemă foarte gravă, dar eu sper că diferenţa între bărbaţi şi femei să nu dispară cu totul.

Domnul deputat Ştefan Baban, două interpelări depuse scris.

Domnul Constantin Amarie, două interpelări depuse scris.

Domnul deputat Eugen Bejinariu, o interpelare depusă scris.

Doamna deputat Mirela Adomnicăi, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat Petru Călian, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat Dumitru Ioan Puchianu, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat Andrian-Sirojea Mihei, trei interpelări depuse scris.

Vă rog, domnule deputat. Având în vedere că sunt depuse şi în scris, v-aş ruga, ori să le rezumaţi, ori să susţineţi numai una.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Foarte scurt.

O primă interpelare adresată domnului ministru Sebastian Vlădescu, Ministerul Finanţelor Publice, se referă la scutirea de TVA pentru serviciile la export, la navele maritime.

A doua este adresată domnului ministru Radu Mircea Berceanu, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului şi se referă la interpretarea criteriilor-cadru pentru stabilirea ordinii de prioritate în soluţionarea cererilor de locuinţe şi în repartizarea locuinţelor pentru tineri.

Iar a treia interpelare se adresează Ministerului Afacerilor Externe - Direcţiei generale afaceri consulare -, domnului Petrişor Dumitrescu, doamnei ministru Monica Luiza Macovei, Ministerului Justiţiei. Obiectul interpelării este situaţia celor patru marinari români care sunt arestaţi în Portugalia de peste un an de zile. Cu toţii ştim că în perioada crizei celor doi deţinuţi în Irak, Ministerul Afacerilor Externe spunea că se ocupă de toţi cei care au probleme în exteriorul ţării. Şi, de aceea, aş dori să răspundă ce au făcut dânşii pentru cei patru marinari care au fost, de fapt, arestaţi la 200 de mile în largul coastelor portugheze, aflaţi în serviciu, pe o navă cu pavilion panamez, şi stau în Portugalia. Urmează să fie un proces şi nu beneficiază de asistenţă juridică de specialitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Aledin Amet - două interpelări.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ambele interpelări sunt adresate domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii şi cultelor.

În municipiul Constanţa, Cinematograful Republica a fost, vreme îndelungată, cel mai important. De câţiva ani, însă, sala nu are nicio destinaţie, aflându-se într-un proces de degradare. Care este situaţia acestui cinematograf?

Şi cea de a doua interpelare: în localitatea Cobadin, judeţul Constanţa, datorită iniţiativei doamnei Seidali Zulfie, cetăţean român de naţionalitate tătară, a fost constituit un muzeu, fără a avea o titulatură oficială, unde sunt adunate obiecte tradiţionale tătărăşti, vechi şi de mare valoare. În ce sens poate Ministerul Culturii să sprijine această iniţiativă?

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ilie Merce, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat George Băeşu şi domnul deputat Florin Iordache, o interpelare depusă scris.

Doamna deputat Anca Mărculeţ Petrescu, o interpelare depusă scris.

Doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu, cinci interpelări; din fericire, depuse scris.

Domnul deputat Costică Macaleţi, o interpelare depusă scris.

Doamna deputat Daciana Sârbu, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat Ioan Aurel Rus, trei interpelări depuse scris.

Domnul deputat Costache Mircea, o interpelare.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Costache Mircea:

Foarte pe scurt.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am adresat-o secretarului general al Guvernului României, în legătură cu situaţia unor sedii ale administraţiei de stat centrale şi locale, care se pare că funcţionează, în mare parte, în gazdă, cu staţii închiriate de la particulari.

Am cerut o situaţie concretă şi măsuri de remediere, în eventualitatea că există o strategie în acest sens.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Adrian Moisoiu. Vă rog să poftiţi.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu am şase interpelări, dar, nu vă speriaţi, n-am să prezint decât una, foarte pe scurt.

Cu privire la cele şase, amintesc numai destinatarii: una este pentru domnul Petrişor Morar, la Secretariatul pentru Problemele Revoluţionarilor; două la domnul ministru Gheorghe Barbu, ministrul muncii şi solidarităţii sociale; una la domnul ministru Blaga şi, în sfârşit, două la doamna ministru Monica Macovei.

Aş dori să susţin una dintre ele, pentru că este vorba de privatizarea Staţiunii Sovata şi pentru că am ascultat-o în ultimul timp pe dânsa, la moţiunea de cenzură de la Senat, când şi-a susţinut punctul de vedere privind modul în care este administrată, în clipa de faţă, justiţia.

Amintesc că în anii 2001-2003, am avut trei interpelări adresate domnului ministru Muşetescu, două interpelări adresate Ministerului Justiţiei, la momentele respective, doamnei ministru Rodica Stănoiu şi domnului ministru Cristian Diaconescu.

Am înţeles tergiversarea dosarului şi, în acest fel, atunci am depus, în 2 octombrie 2002, un denunţ penal şi la Parchetul General; am înţeles tergiversarea dosarelor în perioada 2002-2004, datorită guvernării incompetente şi corupte a celor de la P.S.D., dar nu mai înţeleg, în clipa de faţă, cum acum, când Ministerul Justiţiei este condus de către doamna Macovei, totuşi, acest caz nu este rezolvat, acest dosar penal nu este rezolvat.

Am avut o interpelare în 25 aprilie 2005, o alta în 2006 şi iată că ne găsim în clipa de faţă.

Eventual, sper că doamna ministru va fi amabilă să-mi dea un răspuns afirmativ şi, respectiv, complet în acest caz, înainte ca faptele penale semnalate să fie prescrise.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Lia Ardelean, fără interpelare.

Domnul deputat Petru Călian, fără interpelare.

Domnul deputat Ioan Ţundrea, două interpelări depuse scris.

Domnul deputat Bogdan Liviu Ciucă, fără interpelare; nu este prezent.

Doamna deputat Ionica Constanţa Popescu, fără interpelare; nu este prezentă.

Doamna deputat Aurelia Vasile, o interpelare.

Doamna deputat Rodica Nassar, o interpelare.

Domnul deputat Florin Iordache, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat Alecsandru Ştiucă, două interpelări; nu se menţionează dacă sunt depuse scris, sau nu. Vă rog să menţineţi semnele de întrebare.

Domnul deputat Marius Iriza, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat Valeriu Tabără, o interpelare depusă scris. Şi, cu tot respectul, domnul deputat o înfăţişează şi în plen. Este o dovadă de respect pentru şedinţele parlamentare.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte, am rămas un pic de modă veche, dar, ce să facem? Consider că e bine să fie prezentate spicuiri din această interpelare, pentru ceea ce înseamnă stenogramă şi, poate, şi pentru importanţa ei.

Interpelarea pe care v-o prezint este adresată domnului ministru Radu Berceanu, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului, şi se referă la Culoarul European nr.4, continuat pe teritoriul României cu Autostrada Curtici-Arad-Timişoara-Deva-Sibiu-Piteşti-Bucureşti, care este de importanţă deosebită nu numai pentru partea de vest a ţării, dar şi pentru întreaga Românie, având în vedere rolul acestei căi de comunicare între partea de sud-est a continentului european, cu precădere zona Mării Negre, şi centrul şi vestul continentului.

Importanţa acestei investiţii nu se poate pune în discuţie.

Vă cunoaştem, domnule ministru, eforturile pe care le faceţi pentru dezvoltarea unei infrastructuri moderne pe teritoriul României, cu cele trei obiective principale, autostrăzile Soarelui, în sud-est, Transilvania, din nord-vest, spre sud, prin centrul ţării, şi autostrada vest-sud-vest. Toate trei vor amplifica dezvoltarea nu numai a transporturilor şi a construcţiilor, dar şi cea economică şi socială a unor zone întregi de pe teritoriul României.

Dar cum în ultimul timp, în circumscripţia electorală pe care o reprezint, au apărut discuţii care îmbracă mai mult o haină politică cu privire la traseul pe teritoriul României a autostrăzii din cadrul Culoarului 4 european, vă rog, domnule ministru, să ne precizaţi câteva elemente legate de acest obiectiv major de investiţii.

Este vorba de traseul autostrăzii pe Culoarul 4 european pe teritoriul României, criteriile care au stat la baza alegerii actualului traseu al autostrăzii pe intervalul Curtici-Arad-Timişoara-Lugoj, graficul de desfăşurare a lucrărilor pentru această autostradă pe cele trei tronsoane şi, respectiv, data aproximativă a începerii lucrărilor la această autostradă.

Fac încă o dată precizarea că de această autostradă sunt legate speranţele locuitorilor din partea de vest a ţării, care văd în aceasta un mijloc extrem de important de dezvoltare economică, socială şi de comunicare.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Cristian Buzea. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cristian Valeriu Buzea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am dorit să susţin această interpelare, pentru că o consider importantă pentru zona în care sunt deputat. Se adresează ministrului industriei şi comerţului, domnului Varujan Vosganian şi se referă la decizia ministerului respectiv de a opri activitatea Întreprinderii Cuprumin din Abrud.

În data de 25 ianuarie, şi-a încetat activitatea Societatea Cuprumin şi, în interpelare, definesc importanţa acestei unităţi care reprezintă 65% din rezerva de cupru, dintr-o producţie de 20% cupru a minereului respectiv, singura unitate care a obţinut un termen de conformare din partea Uniunii Europene, până în 2011, pe linie de mediu; deci, pentru tratarea iazului de decantare, fără a se negocia subvenţiile respective.

Drept urmare, s-a oprit procesul minereului care face ca în zona iazului de decantare Valea Şesei să ajungă aproximativ 10 mii m.c. de ape acide puternic mineralizate.

Unitatea s-a închis, încercând să fie în conservare. Efortul financiar lunar pentru realizarea acestui program de securizare este exprimat la 33 miliarde RON pe lună, iar dacă obiectivul ar fi funcţionat normal, atunci subvenţia ar fi fost de maximum 20 miliarde RON pe lună, cu obţinerea a 400-500 tone de cupru în concentrat şi s-ar fi realizat şi neutralizarea apelor acide. Dar, cel mai important lucru, cei 750 de angajaţi n-ar mai fi ajuns pe drumuri, fără nici o speranţă de a mai găsi ceva de lucru în zona respectivă.

În Munţii Apuseni, pe Valea Ampoiului şi Arieşului, cunoscută sub numele de Ţara Moţilor, nu sunt multe opţiune pentru cei care nu vor să părăsească aceste locuri.

În interpelare, îl sfătuiesc pe domnul ministru să pornească din Alba-Iulia spre Ţara Moţilor, pe malul Ampoiului, să descopere oraşul Zlatna, sau ce a mai rămas din Combinatul de prelucrare a minereurilor neferoase, în special cupru, închis de regimul P.D.S.R. Îl asigur pe domnul ministru că nu este într-un film de Tarkovschi, ci realitatea în care trăiesc locuitorii unui oraş din România. Mai sus, va găsi Roşia Montană, închisă în mai 2006, unde prepararea minereului de aur a fost oprită, de asemenea, în acelaşi regim, dar de către alianţă, şi unde totul se vinde la fier vechi.

Se poate descoperi şi Baia de Arieş, unde, la fel, se reflectă asupra populaţiei binefacerile tranziţiei.

Cuprumin este al patrulea combinat important din zonă şi întrebarea mea este: Ce se va întâmpla cu acest uriaş combinat răspândit într-o zonă largă, în păduri de munte, cum va putea fi păzit şi cum va putea fi negociat mai departe pentru privatizare? În prezent, procesul de privatizare se negociază cu trei întreprinderi bucureştene Energomineral, Cuprom şi Ipromet, dar investitorul va prelua problemele de mediu când va mai avea în ce să investească, până când se vor termina negocierile mă întreb ce va mai rămâne din combinat.

În încheierea interpelării, la care solicit răspuns scris şi oral, doresc şi solicit domnului ministru să reanalizeze soluţia tehnică de trecere în conservare a Întreprinderii Cuprumin, anularea deciziei vizând închiderea acestui important obiectiv industrial până la sfârşitul negocierilor de privatizare, considerând că trebuie să primeze, în primul rând, criteriul economic, dar şi interesele tuturor locuitorilor din această zonă.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Titus Corlăţean două interpelări depuse scris, domnul deputat Ioan Munteanu două interpelări depuse scris, domnul deputat Gheorghe Chiper o interpelare depusă scris.

Domnul Mircia Giurgiu şase interpelări, ca de obicei, campion, dar cu rugămintea de a enunţa destinatarul şi obiectul.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prima interpelare este adresată domnului Călin Popescu Tăriceanu, prim-ministru al Guvernului României. Obiectul interpelării îl constituie problemele cu care se confruntă muncitorii români care lucrează cu contracte legale în Spania.

A doua interpelare este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei, obiectul interpelării îl reprezintă prelungirea Hotărârii nr. 261/2001, care prevede condiţiile de muncă deosebite.

Altă interpelare este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătăţii publice, obiectul interpelării îl reprezintă salariile personalului medico-sanitar şi auxiliar la nivel de unităţi de urgenţă din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara.

Altă interpelare este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transportului, construcţiilor şi turismului, obiectul interpelării îl constituie problemele cu care se confruntă locuitorii comunei Gilău, judeţul Cluj, cu firma care efectuează transportul pe ruta Gilău - Cluj-Napoca.

O altă interpelare este adresată domnului Dan Motreanu, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, obiectul interpelării îl reprezintă problemele cu care se confruntă producătorii şi crescătorii de animale autohtoni.

Şi o interpelare adresată la două ministere, domnului Sebastian Vlădescu, ministrul finanţelor publice şi domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei şi comerţului, obiectul interpelării îl reprezintă datoriile istorice cu care se confruntă o foarte mare parte a societăţilor comerciale româneşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Sper că le-aţi depus şi în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Petre Străchinaru o interpelare depusă scris, domnul deputat Paul Magheru trei interpelării depuse scris, doamna deputat Bruchental două interpelări depuse scris, domnul deputat Vlădoiu Aurel două interpelări depuse scris, domnul deputat Sanda Victor două interpelări depuse scris, domnul deputat Nicula Cosmin Vasile patru interpelări depuse scris, domnul deputat Buzatu Horaţiu o interpelare depusă scris.

Vă rog, dacă doriţi s-o susţineţi.

Domnul Dan Horaţiu Buzatu:

Interpelarea se adresează domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, obiectul interpelării fiind explicaţii suplimentare care sunt cerute în legătură cu Hotărârea de Guvern nr. 1185/2006 privind transmiterea unei părţi dintr-un imobil aflat în administrarea armatei, în administrarea Consiliului Local al comunei Podari, judeţul Dolj.

Domnule prim ministru,

Prin Hotărârea de Guvern nr. 1185/2006, s-a decis transmiterea unei părţi dintr-un imobil din domeniul public al statului, aflat în administrarea Ministerul Apărării, în domeniul public al comunei Podari - Dolj şi în administrarea consiliului local respectiv.

Legat de această hotărâre de Guvern, vă rog să-mi permiteţi să vă solicit prezentarea de explicaţii suplimentare, deoarece există temeri extrem de serioase privind justeţea şi temeinicia acestei decizii. Astfel, temerile noastre sunt alimentate de mai multe aspecte, dintre care enumerăm:

1. Primarul comunei Podari, domnul Constantin Gheorghiţă, este cercetat penal în nenumărate dosare, multe dintre ele având ca subiect tranzacţii dubioase cu terenuri aflate în domeniul public al comunei Podari.
2. Motivarea hotărârii de Guvern, cuprinsă în nota de fundamentare, este extrem de superficială. Nu se face nicio referire la valoarea terenului, deşi aceasta depăşeşte 12 milioane de euro. De asemenea, deşi se precizează că transmiterea se referă şi la un imobil, respectiv fosta Cazarmă 1310, nu se precizează că, de fapt, această construcţie nici măcar nu mai există.
3. Din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor, Nota de fundamentare a hotărârii de guvern este semnată de domnul ministru Vasile Blaga, iar hotărârea de guvern propriu-zisă este semnată de domnul secretar de stat Victor Paul Dobre, oferind, în acest fel, posibilitatea interpretării ca fiind o afacere exclusiv a conducerii PNL, întrucât trei dintre cele patru semnături care figurează pe hotărârea de Guvern sunt ale membrilor conducerii PNL.
4. Mai mult decât atât, acceptul dumneavoastră cu privire la această transmitere de imobil este de presupus că s-a manifestat şi în şedinţa CSAT din data de 13 decembrie 2005, întrucât îndeplineaţi şi atunci şi îndepliniţi şi acum funcţia de vicepreşedinte al acestui organism.

În afară de problemele prezentate mai sus, mai există şi alte nelămuriri, care, la rândul lor, contribuie la imaginea generală de afacere necurată pe care o are această tranzacţie. De exemplu, pe lista anexă care cuprinde persoanele pentru care nu există suprafaţa de teren agricol suficient, Anexa 23, anexată la această interpelare, şi care au stat la baza hotărârii de guvern, există un număr de nu mai puţin de patru persoane care figurează şi pe o altă listă, respectiv Anexa 50, anexată, de asemenea, în copie. Aceste persoane sunt: Anghelina Ilie, Bărbulescu Nicolae, Vlad Dumitru şi Vlad Ilie, care, repet, se găsesc în diferite poziţii pe ambele liste anexe.

Mai departe, în tabelul Anexă 23, figurează şi alte persoane, respectiv Petcu Tudor, membru în Comisia de punere în posesie, Stanciu Silviu Traian, funcţionar la Camera agricolă Podari, Dumitru Gheorghe, fost viceprimar al comunei Podari, Tuţă Petria, mama unui angajat al primăriei, care mai este şi fin al primarului Constantin Gheorghiţă, Stuparu Dumitru, secretar al Primăriei comunei Podari din 1990 şi până în prezent (ca şi primarul, şi acesta este cercetat penal).

Fără a contesta dreptul acestor persoane la reconstituirea drepturilor lor de proprietate, nu putem să nu remarcăm că, din perspectiva funcţiilor pe care le deţin, prezenţa lor pe această listă este, cel puţin, ciudată, oricare dintre ei având posibilitatea de a-şi fi rezolvat de mult problemele legate cu reconstituirea drepturilor lor de proprietate.

Pe lângă toate acestea, Lista anexă 23 mai conţine şi o persoană al cărei drept de proprietate, conform unor relatări de presă, dar şi a informaţiilor care există în Prefectura judeţului Dolj, ar fi în litigiu. Persoana în cauză se găseşte la poziţia 54, Rudeanu Ivonet. Mai mult, se pare că există un alt moştenitor legal al respectivelor proprietăţi.

Domnule prim ministru,

În programul de guvernare, Capitolul X, Politici anticorupţie, se precizează că: "Guvernul României va aplica o strategie naţională de combatere a corupţiei printr-o abordare de tip integral. Strategia se va axa pe politici de prevenţie, aplicarea efectivă a legilor şi asigurarea monitorizării şi evaluării acestor politici." Hotărârea Guvernului nr. 1185 este, cel puţin aparent, o decizie pozitivă.

Dacă beneficiarii acestei tranzacţii ar fi cetăţenii comunei Podari, noi am fi mulţumiţi, însă faptele arătate mai sus ne fac să credem că beneficiarii sunt primarul Constantin Gheorghiţă şi oamenii de casă ai acestuia.

Prin urmare, vă solicit:

1. Dispunerea unui control serios şi eficace cu privire la retrocedările efectuate pe raza comunei Podari. Pentru a avea eficienţa scontată, acest control ar trebui să facă şi un istoric al retrocedărilor, deoarece, cu numai câţiva ani în urmă, pe teritoriul comunei Podari exista chiar un excedent de terenuri.
2. Să se facă publică documentaţia prezentată de Consiliul Local Podari, care a stat la baza Hotărârii de guvern nr. 1185/06.12.2005.
3. Să se suspende aplicarea respectivei hotărâri de guvern până la lămurirea tuturor aspectelor prezentate mai sus.
4. Să se precizeze dacă Consiliul Local Podari mai are depuse şi alte documentaţii prin care solicită terenuri din partea Guvernului României şi, dacă răspunsul este pozitiv, să se facă public stadiul în care se găseşte demersul respectiv, în paralel cu prezentarea documentaţiei aferente.

Vă solicit ca răspunsul să se facă oral, iar răspunsul scris să fie însoţit de copii de pe documentele solicitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Într-adevăr, aţi interpretat corect prevederile art. 173 alin. (3) din Regulament, care nu limitează citirea integrală a interpelărilor în şedinţă publică.

Cu aceasta, prin epuizarea tuturor punctelor de la ordinea de zi...

Procedură, doamna deputat?

Doamna Lia Ardelean (din sală):

Eram înscrisă.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă cer scuze, îmi pare rău, am epuizat ordinea de zi, am citit numele tuturor deputaţilor care au fost înscrişi.

Dacă este vreo problemă, vă rog să vă adresaţi Secretariatului tehnic, care vă poate reprograma. Aveţi o interpelare?

Doamna Lia Ardelean (din sală):

M-am înscris.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Aţi depus-o în scris? Vă rog, doamna deputat, vă rog să poftiţi.

N-am declarat încă şedinţa închisă.

Nu este vina mea.

Doamna Lia Ardelean:

Da, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc.

Interpelarea este adresată domnului ministru Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei.

Obiectul interpelării este modificarea art. 161 din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

În urmă cu un an, am depus la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor propunerea legislativă pentru modificarea articolului 161 din Legea nr. 19/2000.

Propunerea este menită să aducă o reparaţie pensionarilor cărora li se calculează pensia în baza salariului minim pe economie, pentru perioadele lucrate în care nu au justificări din cauza dispariţiei arhivelor unor întreprinderi. Propunerea mea vizează luarea în calcul a salariului mediu pe economie pentru aceste perioade şi nu a salariului minim pe economie.

Fac apel la domnul ministru Barbu să nu se mai opună acestei propuneri legislative în Comisia pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor, întrucât adoptarea acestei propuneri legislative este imperios necesară pentru numeroşi pensionari aflaţi la limita supravieţuirii şi care nu au nicio vină pentru dispariţia arhivelor întreprinderilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Mulţumesc, doamna deputat.

Vă rog să depuneţi în scris la secretariat. Am luat act de susţinerea dumneavoastră.

Cu aceasta declar închisă şedinţa în plen a Camerei Deputaţilor de luni, 26 februarie 2007, prin epuizarea ordinii de zi.

Vă mulţumesc.

Vă doresc noapte bună.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,44.