Parliamentary debates

Stimaţi colegi,

Continuăm cu partea a doua a şedinţei.

Vă rog să luaţi loc în bănci, să urmăriţi răspunsurile la interpelări.

Ministerul Transporturilor.

Domnul Andrei Gheorghe. Vă rog.

Un minut, reamintiţi tema.

Vă rog, domnule Andrei Gheorghe.

Mulţumesc.

Chiar aş vrea un răspuns cumulat la interpelările adresate Ministerului Transporturilor. Sunt interpelări care vizează infrastructura rutieră din judeţul Ilfov, unele sunt legate de centura Capitalei, altele, de problemele de siguranţă a traficului, care se întâlnesc în mai multe localităţi din Ilfov.

Domnule deputat, deci la toate, patru, da?

Da.

Vă rog, doamna secretar de stat.

Doamna Maria Magdalena Grigore (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Un răspuns cumulat va fi greu. Trebuia să fie o interpelare cumulată, dar voi sintetiza.

Prima. Linia de cale ferată Gara de Nord - Aeroportul Otopeni.

Puţin istoric. Procedura de licitaţie pentru actualizarea studiului de fezabilitate a fost publicată în anul 2016, în septembrie. Dar, având în vedere că nu s-a prezentat niciun ofertant la acel moment, procedura atunci a fost anulată.

În anul 2017, am reluat procesul de licitaţie, astfel încât astăzi avem ridicat pe SEAP revizuirea studiului de fezabilitate, mai exact, 28 februarie 2018. ANAP a validat, bineînţeles, după mai multe eşuări de a încărca documentaţia.

Compania Naţională de Căi Ferate C.F.R.-S.A., administratorul infrastructurii feroviare, va respecta, desigur, principiile care stau la baza atribuirii contractului.

Sperăm ca de data aceasta să avem ofertanţi care se vor prezenta pentru revizuirea studiului de fezabilitate.

Am făcut şi un calendar compact, astfel încât până în anul 2020 să avem cei 2,9 kilometri de cale ferată nouă plus o staţie în Aeroportul Otopeni, astfel încât să fim pregătiţi pentru Campionatul European de Fotbal din 2020.

Cea de-a doua - infrastructura din zona Afumaţi.

Sensul giratoriu de pe DN 2. Primăria comunei Afumaţi a înaintat în anul 2013 un proiect pentru realizarea unui sens giratoriu la km 16 + 100. A fost avizat de către DRDP Bucureşti şi, ulterior, Primăria Comunei Afumaţi a solicitat, de altfel, şi autorizaţiile, în vederea demarării acestor lucrări. De fapt, de ce este vorba de două lucruri? Pentru că unul este la kilometrul 16, iar celălalt, cu punct de întoarcere la kilometrul 17 + 450.

Potrivit informaţiilor pe care ni le-au furnizat cei de la CNAIR, Primăria Comunei Afumaţi nu a realizat lucrările pentru care a solicitat avizele şi autorizaţiile pe care DRDP Bucureşti şi-a dat acordul, cu privire la amenajarea de pasarele pietonale în comuna Afumaţi, precizând că acestea nu se află printre proiectele derulate în prezent la DRDP Bucureşti.

Pentru Centura Municipiului Bucureşti Sud, între Autostrada A2 - km 23 - şi Autostrada A1 - km 55 -, şi anume, Lotul 2, în prezent este în derulare procedura de evaluare a ofertelor în vederea atribuirii contractului de proiectare şi execuţie lucrări. După finalizarea procedurii de atribuire şi desemnarea ofertei câştigătoare, urmează a fi semnat contractul de proiectare şi execuţie lucrări. Deci suntem în procedură de evaluare.

În ceea ce priveşte semnalizarea rutieră pe Centura Capitalei, tronsonul Mogoşoaia - Otopeni.

Iluminatul pe Drumul Naţional de Centură a Municipiului Bucureşti, pe sectorul cuprins între sensul giratoriu Mogoşoaia şi Pasajul Otopeni a fost reparat integral. Însă, după finalizarea lucrărilor, în anul 2017, adică anul trecut, în noiembrie, a avut loc un accident de circulaţie, soldat, din păcate, cu doborârea unui stâlp de iluminat, în dreptul intrării în Cimitirul Străuleşti. Acest accident a produs întreruperea reţelei de alimentare cu energie electrică pe întreg sectorul cuprins între sensul giratoriu Mogoşoaia şi sensul giratoriu aflat la kilometrul 68. Defecţiunea urmează a fi remediată, având în vedere că avem cuprinse astfel de lucrări în contractul de întreţinere multianuală.

În privinţa indicatoarelor de circulaţie de pe acest sector.

În general, sunt într-o stare bună, excepţie făcând cele care reglementează într-adevăr viteza de circulaţie, o parte dintre acestea fiind degradate, şterse. În acest sens, DRDP Bucureşti a început înlocuirea indicatoarelor, în limita celor existente în gestiune, urmând să fie înlocuite şi restul, imediat ce condiţiile meteorologice ne vor permite acest lucru.

Şi cred că acestea au fost, deocamdată.

Mulţumesc.

Un minut, pentru lămuriri suplimentare, domnule deputat.

Mulţumesc pentru răspunsuri.

Sub aspectul problemelor de pe Centură şi privind calea ferată care să lege Gara de Nord de Aeroportul Otopeni, răspunsurile mi se par destul de clare. Iar aici doar partea de execuţie ar trebui grăbită, dat fiind faptul că ne confruntăm cu un volum uriaş de trafic.

În rest, cred că DRDP Bucureşti - Ilfov şi CNAIR ar trebui să aibă o mai mare atenţie cu privire la problemele care există în anumite localităţi, cum este cazul de la Afumaţi. Mie mi se pare absolut urgentă realizarea a cel puţin unei pasarele în zona comunei Afumaţi - DN 2. E o zonă unde se produc tot timpul accidente deosebit de grave.

La fel, au fost nişte probleme, din cauza amânărilor, şi a birocraţiei, şi a dezinteresului celor din DRDP, şi în zona Snagov, la Tâncăbeşti.

Probleme de siguranţa traficului sunt şi pe Centură, aşa cum mă bucur că aţi precizat.

Şi cred că ar trebui un pic să mai grăbim procedurile, atât cât se poate, legal şi să încercăm să prioritizăm zona aceasta, Bucureşti - Ilfov, care este supraaglomerată, este sufocată de trafic şi care, aşa cum este ea, aglomerată, cu o infrastructură nepusă la punct, produce aproape o treime din produsul intern brut al României. Şi, ca atare, cred că este esenţială o modernizare a infrastructurii de transport din toată această zonă.

Aşadar, insist, în continuare, pasarelele pe DN 2, ca şi pe DN 1, şi chiar pe Centura Capitalei trebuie să fie o prioritate pentru CNAIR şi pentru Ministerul Transporturilor, ţinând cont de gravitatea accidentelor care se produc în aceste zone.

Şi, din păcate, trebuie să sesizez din nou faptul că, la nivelul comunicării dintre CNAIR, DRDP, şi primăriile din judeţul Ilfov, şi Consiliul Judeţean Ilfov...

Vă mulţumesc, domnule deputat.

... sunt probleme care nu se rezolvă foarte uşor.

Vă mulţumesc.

Mai puteţi continua mâine dimineaţă, la 08,30.

Domnul Nechifor.

Vă rog, dacă vreţi să mai faceţi, un minut aveţi... reamintirea temei. Aveţi... două.

Domnul Cătălin-Ioan Nechifor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt destul de nemulţumit, pentru că pentru a doua oară, şi anul trecut, în mai, şi acum, primesc un răspuns foarte ambiguu.

Am întrebat, expres, care sunt concluziile rapoartelor de expertiză? Ca şi anul trecut, şi în acest an, Ministerul, de fapt CNAIR-ul, mă trimite la plimbare, cu detalii tehnice, de altă natură, când lucrurile sunt foarte clare.

Cred că şi eu, ca parlamentar, dar şi cei care trăiesc în Suceava au dreptul să ştie de ce nu s-a executat centura de ocolire a Sucevei, începută în 2007. Nici acum nu este finalizată şi nici nu cred că sunt foarte mari oportunităţi de a finaliza această investiţie. Pentru că, din punctul meu de vedere, din ceea ce ştiu eu, rapoartele tehnice nu sunt foarte în regulă.

Drept pentru care voi face uz şi de Legea nr. 544 privind accesul liber la informaţii publice, pentru că înţeleg şi văd, de altfel, dar pentru a doua oară, că ministerul şi compania refuză să răspundă concret la întrebări.

Vă mulţumesc foarte mult.

Şi chiar îmi pare foarte rău.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Maria Magdalena Grigore:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În privinţa variantei ocolitoare Suceava, DRDP Iaşi, la sfârşitul anului trecut, a demarat procedura de achiziţie a lucrărilor aferente obiectivului "Varianta ocolire Suceava", documentaţia de atribuire fiind respinsă, cu observaţii, din partea ANAP.

În prezent, aceasta a fost revizuită şi se află din nou în procedură de verificare la ANAP, pentru a fi publicată în SEAP. Aici vorbesc despre lucrările rămase neexecutate, din contractul anterior.

De asemenea, în interpelarea dumneavoastră, aţi făcut referire şi la Centura Municipiului Rădăuţi. Şi aici suntem în măsură să vă dăm câteva detalii.

Acest obiectiv de investiţii are indicatori tehnico-economici aprobaţi prin hotărâre de Guvern. În 2010, s-au actualizat indicatorii tehnico-economici, prin avizul Ministerului Transporturilor. Valoarea totală actualizată este de 189.000 mii lei, deci 189 de milioane, din care construcţii-montaj - 140 de milioane.

Pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor la acest obiectiv de investiţii, DRDP Iaşi a încheiat cu asocierea Spedition UMB şi Tehnostrade, reprezentată prin lider de asociere, UMB Spedition, în urma unei proceduri de achiziţie publică de lucrări, un contract de execuţie în valoare de 82 de milioane de lei, cu o durată de execuţie de 36 de luni.

În anul 2011, proiectul tehnic întocmit de MAXI DESIGN a fost avizat de CNAIR şi, odată cu avizarea proiectului tehnic, s-au impus unele modificări faţă de studiul de fezabilitate întocmit de Search Corporation, care a condus la o creştere a valorii lucrărilor necesare a fi executate, după cum urmează.

Pentru intersecţiile cu drumurile comunale, pentru siguranţa circulaţiei s-au proiectat soluţii tip giraţii şi, alternativ, soluţii tip "T";
La podurile peste râul Suceviţa, s-a considerat schema statică prin continuarea tabierelor;
Şi totodată s-au reconsiderat elevaţiile podurilor peste râul Suceviţa, prevăzându-se unele de tip lamelar.

Cred că... sunt prezentate toate aceste detalii.

Lucrările suplimentare recomandate de CNAIR au fost licitate, în anul 2017, fiind încheiat un contract, cu Tehnostrade, pentru proiectare şi detalii de execuţie.

Ministerul Transporturilor a fundamentat necesarul de fonduri pentru acest obiectiv, la elaborarea bugetului de stat, urmând a solicita în continuare fonduri, şi la rectificarea bugetară, în momentul când acestea, deja asigurate, vor fi folosite.

Totodată, aţi solicitat şi pentru DN 2. Este un tabel pe care... dacă îmi permiteţi, să trec mai departe.

Tot în judeţul Suceava, pe DN 18, în ceea ce priveşte lucrările de reabilitare şi termenele de finalizare a acestora pentru sectoarele situate pe teritoriul judeţului Suceava, avem un tabel în care vă prezentăm informaţiile solicitate şi anume, stadiul fizic al fiecărei lucrări pe DN 18, cu loturile 2, 3 şi 4.

Pe DN 17B, la fel, v-am prezentat aici stadiul. Faptul că în anul 2017 s-a semnat un contract subsecvent, în baza căruia s-au executat lucrări de reparaţii, între localităţile Chiril şi Crucea.

Totodată, sectoarele cu îmbrăcăminte din beton de ciment de pe DN 17B au durata de utilizare depăşită. Pe acest sector de drum au început în 2017 şi vor continua, până la finalizarea anului 2018, executarea de îmbrăcăminţi bituminoase.

Şi tot pe DN 17 avem întocmit studiul de fezabilitate pentru reabilitarea de la kilometrul 3 până la kilometrul 86, valoarea estimată a obiectivului, aşa cum este avizată în CTE-ul de la CNAIR, este de 400 de milioane de lei, pentru cei 82,9 km.

Potrivit Strategiei Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, în politica de investiţii în infrastructura rutieră se va avea în vedere asigurarea fondurilor pentru continuarea şi finalizarea acestor lucrări începute în anii anteriori.

În acest sens, obiectivul a fost propus pentru includere în etapa a zecea de modernizare a drumurilor naţionale din România, aşa cum prevede această strategie.

Mai era o interpelare din partea dumneavoastră...

Doamnă secretar de stat, am înţeles. Mai comunicaţi detalii în scris domnului deputat, pentru că am depăşit foarte mult timpul dumneavoastră de intervenţie.

Domnul Csoma Botond este? Nu.

Domnul Lovin Dumitru? Da?

Ministerul Transporturilor?

Aveţi un minut la dispoziţie, pentru reamintire, dacă nu, doamnă secretar de stat, îi răspundeţi domnului deputat Lovin.

DN 7A, Voineasa - Obârşia Lotrului.

Doamna Maria Magdalena Grigore:

Sectorul de drum la care faceţi referire este DN 7A, de la kilometrul 40 până la kilometrul 86, drum secundar, de două benzi, nivel de viabilitate 2, situat în raza comunei Voineasa. Acesta face legătura dintre DN 67C Transalpina, fiind permanent tranzitat, atât iarna, cât şi vara, de turişti care se deplasează spre obiectivele de interes local din zona turistică. Traficul rutier este deosebit de intens pe acest drum şi datorită deschiderii pârtiei de schi "Ski Resort Transalpina", poziţionată la kilometrul 72, pe DN 7A.

Ca urmare a lipsei resurselor financiare pentru sectorul de drum de la kilometrul 40 până la kilometrul 63, nu au fost prevăzute lucrări de investiţii, până acum, sau reparaţii majore, de la finalizarea ultimei reparaţii capitale, care a avut loc de mult, în 1993.

Însă, la nivelul anului 2015, a fost întocmită, la solicitarea Secţiei de Drumuri Naţionale, pentru acest sector, documentaţia tehnică "Reciclare la rece în situ a îmbrăcăminţii asfaltice cu strat de rulare din covor asfaltic".

De asemenea, precizăm că pe sectorul de drum de la kilometrul 63 până la kilometrul 86, a existat un proiect de consolidare şi protecţie versanţi pe DN 7A. Contractul a fost atribuit către Romstrade, care a demarat execuţia, iar lucrările au fost reziliate, ca urmare a progresului necorespunzător, rămânând foarte multe lucrări neexecutate, după cum urmează: nu a fost aşternut stratul de îmbrăcăminte asfaltică; nu au fost finalizate lucrările următoarelor straturi rutiere; nu au fost finalizate lucrările de asigurare a scurgerii apelor.

În acest sens, Secţia de Drumuri Naţionale Râmnicu Vâlcea a executat o serie de lucrări în regie proprie, pe sectorul de drum menţionat, sau, prin terţi, în cadrul contractelor de întreţinere curentă, în funcţie de fondurile alocate, şi anume: reparaţii asfaltice izolate, reparaţii pe suprafeţe întinse, preluări, denivelări, reprofilări, aprovizionări, înlocuire parapet deformabil, marcaje rutiere.

În vederea finalizării lucrărilor, au fost expertizate lucrările executate, fiind astfel întocmită, pe baza rezultatelor expertizei tehnice, o documentaţie tehnică pentru avizarea lucrărilor de intervenţie. Indicatorii economici aferenţi acestei documentaţii au fost aprobaţi în 2016.

Ministerul Transporturilor a inclus valoarea necesară pentru finalizarea lucrărilor acestui obiectiv de investiţii, în solicitările de fonduri, adresate Ministerului Finanţelor Publice, pentru Programul de reabilitare/modernizare drumuri naţionale.

Odată asigurate fondurile necesare, vor putea fi iniţiate şi activităţile privind contractarea serviciilor de proiectare şi execuţie lucrări.

Până la identificarea şi asigurarea surselor de finanţare pentru realizarea lucrărilor restante, CNAIR, prin DRDP, execută lucrări de întreţinere curentă pe sectorul respectiv de drum naţional, aceste lucrări constând în frezări, denivelări, reparaţii cu mixtură asfaltică, aşa cum pot fi ele făcute, pe contractele...

Mulţumesc.

Doamna Maria Magdalena Grigore:

... vară-iarnă.

Mulţumesc.

Încercaţi să daţi un răspuns mai sintetic şi detaliile le comunicaţi în scris.

Domnul Neagu? Nu este.

Domnul Andrei Gheorghe.

Ministerul Justiţiei.

Vă rog, un minut.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea vizează o serie de abateri pe care le-am văzut în comportamentul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, cât şi o referinţă foarte clară la libertatea religioasă, pe care această instituţie a statului român o pune sub semnul întrebării. Aştept un răspuns.

Vă rog.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Stimate domnule deputat,

În cuprinsul interpelării dumneavoastră faceţi referire la un protocol încheiat între CNDC cu un ONG, protocol în care susţineţi că există anumite prevederi neconstituţionale, solicitând să vi se comunice măsurile pe care le poate lua Ministerul Justiţiei, în cazul unor astfel de derapaje comise de instituţii ale statului român.

Raportat la obiectul interpelării, facem precizarea că, potrivit art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1194 din 2001 privind organizarea şi funcţionarea sa, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, având rolul de a implementa principiul egalităţii între cetăţeni, prevăzut, de altfel, şi în Constituţia României, în legislaţia internă în vigoare şi în documentele internaţionale la care România este parte.

De asemenea, în conformitate cu prevederile alin. (3) al aceluiaşi articol, "În exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul îşi desfăşoară activitatea în mod independent", fără ca aceasta să fie îngrădită sau influenţată de alte instituţii sau autorităţi publice.

Pe de altă parte, rolul şi atribuţiile Ministerului Justiţiei, ca organ al administraţiei publice centrale, sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea sa.

Având în vedere prevederile legale menţionate în răspunsul la interpelarea care vă va fi transmisă şi în scris, menţionăm că Ministerul Justiţiei nu are atribuţii în ceea ce priveşte verificarea modului în care îşi desfăşoară activitatea Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, iar sancţionarea eventualelor abuzuri ori încălcări ale ordinii constituţionale poate fi dispusă de autorităţile publice competente, potrivit legii, inclusiv de instanţele judecătoreşti.

Mulţumesc.

Domnul Paşcan, vă rog, un minut.

Tema cu Ministerul Justiţiei.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună seara, stimaţi colegi.

Interpelarea mea a vizat situaţia absolut inacceptabilă a Serviciului de probaţiune Mureş.

Sistemul naţional de probaţiune trebuie să constituie o alternativă la pedeapsa cu închisoarea, respectiv să caute soluţii, să promoveze variante prin care să fie reintegraţi social cei care sunt într-o astfel de situaţie, ba, mai mult, să se încerce evitarea ca aceste persoane să mai ajungă să mai săvârşească infracţiuni.

Din păcate, la Târgu Mureş este o situaţie specială, respectiv Serviciul de probaţiune Mureş sălăşluieşte într-un spaţiu aparţinând Curţii de Apel, această clădire urmează să fie reabilitată integral şi serviciul practic nu mai are unde funcţiona.

Am fost, am vizitat acest serviciu, este ceva de domeniul incredibilului. Sunt aceşti angajaţi ai Serviciului de probaţiune Mureş, care stau la un birou câte doi. Imaginaţi-vă, într-o încăpere extrem de strâmtă, cam cum ar putea să consilieze aceste persoane care ar trebui reintegrate social? Este aproape imposibil!

De aceea, având în vedere că urmează să fie, probabil, evacuaţi şi în momentul de faţă nu au un sediu şi nici o alternativă, am solicitat Ministerului Justiţiei să găsească o soluţie în acest sens.

Mulţumesc.

Vă rog, Ministerul Justiţiei.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Încep prin a face precizarea că răspunsul este destul de extins, aşa că o să încerc să fac un rezumat, urmând ca răspunsul în integralitatea sa să vă parvină în scris.

Serviciul de probaţiune Mureş îşi desfăşoară activitatea într-un spaţiu din cadrul Curţii de Apel Târgu Mureş, spaţiu utilizat în temeiul unui protocol încheiat cu această instanţă, în anul 2014, odată cu înfiinţarea Direcţiei Naţionale de Probaţiune şi preluarea în subordinea serviciului de probaţiune, în care anterior funcţionau, pe lângă tribunale. La momentul respectiv, echipa Serviciului de probaţiune Mureş era alcătuită din şase persoane.

În ceea ce priveşte situaţia sediului Serviciului de probaţiune Mureş, în primul rând trebuie menţionat faptul că a existat un dialog permanent între acest serviciu şi Direcţia Naţională de Probaţiune, referitor la demersurile necesare legate de asigurarea spaţiului necesar desfăşurării acestei activităţi.

Astfel, după cum se menţionează şi în interpelare, imobilul în care funcţionează în prezent Serviciul de probaţiune a fost inclus în programul de reparaţii capitale, consolidare, modernizare şi extindere, astfel încât este necesară relocarea temporară a sediului Serviciului de probaţiune, până la momentul finalizării acestor lucrări.

În măsura în care nu va fi posibilă alocarea unui spaţiu şi nu va fi identificată o altă locaţie care să fie preluată cu titlu gratuit, la nivelul Direcţiei Naţionale de Probaţiune se vor iniţia demersurile necesare parcurgerii procedurii privind închirierea de terenuri, clădiri existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora, aprobate prin Ordinul ministerului justiţiei nr. 3372/2016.

În ceea ce priveşte valoarea de referinţă sectorială, aplicabilă personalului de probaţiune, în primul rând trebuie menţionat faptul că există o serie de diferenţe între situaţia, respectiv drepturile acestuia şi a altor categorii profesionale din Familia ocupaţională "justiţie", respectiv categoria profesională a judecătorilor.

Prin Ordonanţa Guvernului nr. 3/2006 au fost acordate anumitor categorii de bugetari creşteri procentuale de 5%, prin Ordonanţa nr. 10/2007 au fost acordate creşteri progresive de la 5% până la 11%.

În baza acestor acte normative, prin hotărâri judecătoreşti, au fost acordate aceste majorări salariale şi anumitor judecători şi magistraţi, asistenţi de la instanţa supremă.

Se mai impune a se preciza şi faptul că, asemănarea între personalul de probaţiune şi magistraţi este dată de faptul că toate categoriile profesionale activează în domeniul justiţiei şi sunt subsumate Familiei ocupaţionale de funcţii bugetare "justiţie", astfel cum este prevăzută în Legea-cadru pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Prin raportare la cele anterior menţionate, rezultă că tratamentul diferenţiat al personalului de probaţiune derivă din existenţa pentru anumite categorii profesionale a unei situaţii diferite.

Astfel, mecanismul creşterii salariale pentru alte categorii profesionale derivă, pe de o parte, din efectele unor hotărâri judecătoreşti ale Deciziei CCR, care invalidează anumite articole dintr-un alt act normativ şi ale prevederilor legale referitoare la egalitatea salariilor, situaţia personalului de probaţiune nesupunându-se, însă, în mod...

Mulţumesc.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu:

...cumulativ pe aceste circumstanţe.

Continuaţi în scris, că aţi depăşit timpul.

Domnule Paşcan, mai aveţi un minut, dacă vreţi?

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu o să intru în comentarii pe ceea ce priveşte drepturile salariale, este un subiect mult prea complex, dar vreau să vă spun că, legat de situaţia sediului, care se cunoaşte de vreo doi ani, răspunsul este unul absolut demagogic şi îmi pare rău pentru reprezentantul Ministerului Justiţiei. Deci dacă de doi ani se cunoaşte această situaţie şi încă a rămas în faza de "trebuie" şi "că vom face totul", eu îi informez că aici este vorba de o situaţie de forţă majoră. Adică lucrările vor începe curând şi este iluzorie acea susţinere că se va găsi un spaţiu cu titlu gratuit; nu se va găsi un astfel de spaţiu. Prin urmare, trebuie să se procedeze de urgenţă la găsirea unei variante de chirie.

Dacă nu se înţelege acest lucru, situaţia doar va escalada, se va conflictualiza şi, sigur, o instituţie importantă a statului român este lăsată de izbelişte şi se va trezi în stradă.

Mulţumesc.

Mulţumesc.

Domnul Gheorghe Andrei - Ministerul Afacerilor Externe.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Am două interpelări adresate Ministerului Afacerilor Externe.

Una dintre ele vizează acea situaţie gravă care s-a creat în nordul Bucovinei, privind ameninţarea cu incendierea unor şcoli româneşti, o situaţie fără precedent în rândul comunităţii româneşti din Ucraina.

Iar cealaltă interpelare vizează învăţământul în limba română, din sudul Basarabiei, regiunea Odesa.

Invit reprezentantul ministerului să-mi dea un răspuns pe cele două chestiuni.

Sigur!

Vă rog, doamna Monica Gheorghiţă.

Doamna Monica Gheorghiţă (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

În legătură cu prima interpelare, având ca obiect "Planul de incendiere a unei şcoli cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi", v-am transmis răspunsul Ministerului de Externe, inclusiv în scris.

Reluăm o parte din elementele pe care vi le-am prezentat în scrisoarea de răspuns a domnului ministru Meleşcanu, şi anume: faptul că Ministerul de Externe a solicitat deja părţii ucrainene date suplimentare privind acţiunile împotriva şcolilor cu predare în limba română din Ucraina, care au făcut obiectul unui anunţ public al Serviciului de Securitate al Ucrainei; am dialogat inclusiv cu Ambasada Ucrainei la Bucureşti; ne-am exprimat îngrijorarea cu privire la orice acţiune îndreptată împotriva persoanelor aparţinând minorităţii române; şi totodată am transmis mesajul că etnicii români sunt în primul rând cetăţeni ai statului ucrainean, care are obligaţia să le asigure securitatea fizică şi protecţia drepturilor prevăzute de lege.

În ceea ce priveşte cea de-a doua interpelare, Ministerul de Externe acţionează în relaţia cu Ucraina, după cum cunoaşteţi, pe baza acordurilor internaţionale, bilaterale şi multilaterale la care sunt parte ambele state, care reglementează standardele în materie protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

Referitor la aşa-zisa limbă moldovenească, menţionăm că, inclusiv ca urmare a demersurilor diplomatice, a fost înregistrată o deschidere din partea ucraineană, faţă de ideea reglementării problemei limbii de predare în şcolile din regiunea Odesa, inclusiv cu luarea în considerare a opiniei Comisiei de la Veneţia, care identifică limba moldovenească cu limba română.

După cum cunoaşteţi, la 31 octombrie 2017, Curtea Constituţională a Republicii Moldova a formulat o opinie favorabilă privind amendarea art. 13 al Constituţiei, prin înlocuirea sintagmei "limba moldovenească bazată pe alfabetul latin" cu "limba română", consacrând identitatea dintre cele două limbi.

Vă mulţumesc.

Mulţumesc pentru răspuns.

Cred că statul ucrainean ar trebui să dea dovadă de mai multă transparenţă în relaţia cu România. Avem un tratat semnat în 1997 cu Ucraina, un tratat dureros pentru România, la acea dată, şi un tratat pe care doar partea românească îl respectă, partea ucraineană nerespectând drepturile fundamentale ale minorităţii române din Ucraina.

Aşadar, ucrainenii ar trebui să dea de urgenţă un răspuns, pentru că nu pot, aşa, să arunce o piatră cu un atentat terorist deosebit de grav, iar apoi să se ascundă şi să arate cu degetul.

Trebuie să înţelegem dacă mai suntem ori nu parteneri cu ei.

Iar celălalt aspect, România nu poate tolera această catalogare a limbii române din sudul Basarabiei, drept limbă moldovenească, iar dacă ucrainenii vor persista să împartă comunitatea românească din teritoriul Ucrainei, între români şi moldoveni, cred că ar trebui să reconsiderăm şi noi poziţiile României cu privire la integrarea europeană a Ucrainei, cred că ar trebui să luăm tratatul acela şi să ne uităm la el, să vedem dacă mai este valabil, dacă mai modificăm ceva sau dacă nu cumva este depăşit la acest moment.

Ca atare, aştept mai multă fermitate din partea Ministerului de Externe şi cred că nu mai putem să fim doar reactivi şi să lăsăm aşa, la periferia preocupărilor MAE, situaţia românilor din nordul Bucovinei, din nordul Maramureşului, din Basarabia de Sud şi din alte regiuni ale Ucrainei, unde sunt comunităţi mari româneşti şi comunităţi cărora, repet, nu le sunt respectate drepturile fundamentale, dovadă şi noua Legea a educaţiei din Ucraina.

Aşadar, chiar vă rog să insistaţi mai puternic şi să aveţi nişte răspunsuri clare pe aceste probleme, nu doar schimburi diplomatice de idei, pentru că acestea, de cele mai multe ori, rămân ca la început.

Vă mulţumesc.

Domnul Andea, pentru domnul Lovin: "Comasare licee, Râmnicu Vâlcea".

Domnul Petru Andea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, referitoare la comasarea liceelor din Râmnicu Vâlcea, vă comunicăm următoarele.

Conform Legii educaţiei naţionale şi a Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 5472/2017, reţeaua unităţilor de învăţământ se stabileşte prin hotărâre a unităţii administrativ-teritoriale de pe raza căreia fac parte unităţile respective, deci, în cazul nostru, al municipiului Râmnicu Vâlcea şi, desigur, cu avizul conform al Inspectoratului Şcolar Judeţean.

Vreau să spun că toţi aceşti paşi au fost făcuţi în deplină concordanţă cu prevederile legale şi mai ales printr-o transparenţă care a adunat la masa discuţiilor atât Consiliul Local, Inspectoratul Şcolar, sindicatele reprezentative, directori de unităţi şcolare şi aşa mai departe.

Deci ministerul constată că sunt respectate toate prevederile legale în ceea ce priveşte comasarea acestor licee.

Vă mulţumesc.

Mulţumesc.

Domnul Paşcan?

Păi, aveţi Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerul Sănătăţii, mai multe aici. Am înţeles că o să vă răspundă secretarul de stat.

Vă rog.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Îmi cer scuze, este o singură interpelare, dar adresată mai multor ministere.

În mod concret, o petentă mi s-a adresat la biroul parlamentar, arătând că s-a angajat şi, sigur, în mai puţin de şase luni de la data angajării, s-a îmbolnăvit, a mers la medicul de familie, care a trimis-o la medicul specialist, şi i s-a dat concediu medical pentru o pneumonie. Mai apoi a constatat că nu beneficiază de concediu medical prevăzut legal, întrucât, cu marea revoluţie fiscală, iată, s-a trezit că, dacă perioada aceasta de concediu medical este sub cele şase luni de la angajare, nu mai beneficiază de drepturile respective. Sigur că a costat-o câteva sute de lei tratamentul, repaosul respectiv, şi nu înţelege de ce, câtă vreme plăteşte CASS-ul, nu beneficiază de drepturile cuvenite, contribuţia respectivă pentru concediu medical?

Şi la această chestiune aştept răspuns.

Mulţumesc.

Vă rog.

Domnul Dan Dumitrescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Bună ziua, domnule preşedinte.

Bună ziua, domnule deputat.

Dan Dumitrescu mă numesc, din partea Ministerului Sănătăţii.

Am primit şi noi interpelarea dumneavoastră.

Referitor la problema pe care o ridicaţi, pachetul legislativ privind revoluţia fiscală a fost promovat de Ministerul Finanţelor Publice, iar actul normativ care modifică modalitatea de calcul a indemnizaţiei de concediu medical este în administrarea şi în... modificările au fost făcute de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale.

Prin urmare, aspectele sesizate în interpelare nu intră în sfera de competenţă a Ministerului Sănătăţii şi, dacă putem fi de ajutor cu un alt răspuns, la o altă interpelare sau pe o altă speţă, vă aşteptăm cu drag.

Vă mulţumim.

Cred că, domnule Paşcan, mai util ar fi să staţi un pic de vorbă împreună, că aşa, făcând declaraţii la microfon, unul şi celălalt, chiar nu rezolvaţi problema.

Nu am nicio problemă, aveţi dreptul, dar... părerea mea!

Domnule preşedinte,

Este o situaţie absolut revoltătoare, în sensul că, în esenţă, acelaşi răspuns pe care mi-l transmite reprezentantul Ministerului Sănătăţii, spunând că este, de fapt, competent fie Ministerul Muncii, fie celălalt minister, al Muncii sau al Justiţiei Sociale, sau al Finanţelor, aceleaşi ministere, al Muncii şi al Finanţelor, îmi spun că este competent Ministerul Sănătăţii.

Prin urmare, nu este competent nimeni să-mi răspundă de ce, atunci când are ghinionul să se îmbolnăvească cineva, să nu beneficieze de concediu medical.

Este inacceptabil, domnule preşedinte, un asemenea răspuns!

Mulţumesc.