Parliamentary debates

După pauză

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 10 mai 2021, consacrată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice, urmând apoi prezentarea interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Ministerul vizat, Ministerul Afacerilor Externe.

Deputatul care a solicitat, Gheorghe Andrei Daniel, Grupul PNL.

Tema întrebării: "Eliminarea tarifelor pentru serviciile de tip roaming între România şi Republica Moldova".

Ne prezintă răspunsul doamna Daniela Grigore-Gîtman, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe.

Vă rog.

Doamna Daniela Anda Grigore-Gîtman (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Eliminarea tarifelor pentru serviciile de roaming între România şi Republica Moldova".

Subliniem că acest subiect reprezintă un obiectiv cu relevanţă strategică din perspectiva interconectării cetăţenilor, cu potenţial de a genera beneficii reale pentru cetăţenii Republicii Moldova, dar şi un proiect a cărui realizare a fost permanent susţinută de Ministerul Afacerilor Externe în colaborare cu autorităţile române competente în materie.

Astfel, ulterior semnării Declaraţiei comune a Guvernului României şi Guvernului Republicii Moldova privind eliminarea unor tarife de roaming, în noiembrie 2018, au fost derulate consultări, la nivel tehnic, între instituţiile responsabile din România şi Republica Moldova pentru identificarea modalităţilor concrete de realizare a acestui obiectiv. De asemenea, obiectivul reducerii şi, în ultimă instanţă, al eliminării tarifelor de roaming cu statele membre ale Uniunii Europene a fost promovat activ de România şi în contextul Parteneriatului Estic al Uniunii Europene, format din care face parte şi Republica Moldova, inclusiv pe durata deţinerii preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, în primul trimestru al anului 2019.

Dată fiind natura tehnică a acestei problematici, Ministerul Afacerilor Externe a sprijinit demersurile pentru impulsionarea elaborării unei poziţii naţionale, punând la dispoziţia instituţiilor româneşti specializate întreaga sa susţinere, în limita atribuţiilor instituţionale care-i revin.

În urma consultărilor la nivel instituţional, precum şi cu operatorii de reţele mobile, luând în considerare mai multe elemente de natură juridică, tehnică şi economică, s-a ajuns la concluzia că încheierea unui acord interguvernamental ar fi ridicat o serie de probleme, inclusiv în ceea ce priveşte compatibilitatea cu angajamentele internaţionale asumate deja de statul român. Astfel, a rezultat ca preferabilă o soluţie menită să susţină conectarea acestui domeniu din Republica Moldova la standardul european, bazată pe acorduri încheiate la nivelul operatorilor de reţele mobile din cele două state, sens în care a fost iniţiat un dialog la nivel corespunzător. În etapa actuală sunt aşteptate răspunsuri din partea factorilor responsabili de la Chişinău.

Referitor la cea de-a doua întrebare, legată de acordurile în negociere cu Republica Moldova, acestea nu pot fi făcute publice până la data publicării textelor în Monitorul Oficial al României, cu excepţia cazului în care există o obligaţie internaţională asumată de partea română în acest sens. Cu titlu general însă, putem preciza că, la acest moment, discuţiile cu autorităţile din Republica Moldova vizează întărirea cooperării în domeniile educaţiei, justiţiei, pregătirii militare, infrastructurii rutiere şi securităţii naţionale.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc şi eu.

Domnule deputat, dacă vreţi să faceţi vreo precizare?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Da.

Vă mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Unul din lucrurile pe care doresc să le subliniez este că România ar face foarte bine să decupleze definitiv tot ce ţine de componenta relaţiei cu Republica Moldova, de un cadru juridic şi instituţional internaţional sau de un cadru bilateral politico-diplomatic care poate fi suprapus şi peste relaţiile României cu Ucraina ori cu Serbia, celelalte două vecine ale României care nu sunt membre ale Comunităţii Europene.

Republica Moldova nu este un stat terţ pentru noi, este cel de-al doilea stat românesc, şi cu toţii suntem români, pe ambele maluri ale Prutului. Deci, relaţia dintre Republica Moldova şi România trebuie circumscrisă unei identităţi comune, unei istorii comune şi unei comunităţi de limbă, cultură, tradiţie, care nu poate fi pusă sub semnul întrebării de nimeni.

Ca atare, cred că România poate să-şi negocieze, inclusiv pe relaţia cu partenerii europeni, separat de cadrul general al relaţiei dintre Comunitatea Europeană şi vecinii săi, cât şi separat de Parteneriatul Estic, o serie de condiţii prin care să-şi permită a aplica, strict la nivel bilateral, cu Republica Moldova - Basarabia e pământ românesc, asta o ştiţi şi dumneavoastră, şi cu toţii suntem români, indiferent dacă purtăm paşapoarte româneşti ori din Republica Moldova - un cadru separat; avem nevoie de o derogare, o derogare pe care cred că Ministerul Afacerilor Externe o poate discuta, inclusiv la Bruxelles. Şi spun acest lucru deoarece este esenţial ca acest cadru comun dintre România şi Republica Moldova să presupună un spaţiu informatic comun, cât şi o serie de interconectări sub aspectul comunicaţiilor telefonice, şi nu numai, cu caracter special.

Pe lângă acest lucru, este foarte evident ceea ce i se întâmplă oricărui român, indiferent de pe care mal al Prutului. Poţi să stai pe malul de dincoace al Prutului şi să te trezeşti că-ţi intră tarifele din Republica Moldova. Acest lucru se poate întâmpla, evident, şi la frontiera cu Serbia, ca să mai dăm un exemplu.

Deci este o necesitate practică, o necesitate...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

V-aş ruga frumos, dacă vreţi să...

Aţi depăşit de mult timpul alocat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Imediat.

Păi, asta spun. Ar fi un lucru foarte bun să reuşim să ducem la bun sfârşit acest proiect, deoarece are şi un impact economic foarte favorabil, trecând de chestiunile de natură identitară, naţională ori de suflet.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Intotero este în sală?

Doamna Natalia-Elena Intotero (din sală):

Da.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da, doamna deputat este în sală. Aşteaptă răspuns de la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, pe tema "Măsuri de protecţie sanitară în mijloacele de transport feroviar".

Ne răspunde domnul secretar de stat Ionel Scrioşteanu.

Vă rog.

Domnul Irinel Ionel Scrioşteanu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Stimată doamnă deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Măsuri de protecţie sanitară în mijloacele de transport feroviar", vă comunicăm următoarele.

La CFR Călători, activitatea de salubrizare a vagoanelor de călători, ramelor electrice şi a automotoarelor se execută de agenţi economici autorizaţi, în baza unor contracte atribuite prin proceduri de achiziţie publică organizate conform O.U.G. nr. 99/2016.

Modul de executare a activităţii de salubrizare este detaliat în Caietul de sarcini privind salubrizarea vagoanelor de călători, a ramelor electrice şi a automotoarelor, elaborat în conformitate cu Norma tehnică feroviară "Vehicule de cale ferată. Prescripţii privind salubrizarea, deratizarea, dezinsecţia şi dezinfecţia vagoanelor de călători (clasă), a ramelor electrice şi a automotoarelor", din 27 mai 2015, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 681/2015.

Măsurile luate de CFR, încă din perioada stării de urgenţă şi prelungite pe perioada stării de alertă, pentru protecţia şi siguranţa călătorilor în contextul pandemiei de coronavirus sunt:

• personalul propriu a fost instruit în vederea informării călătorilor din tren, prin instalaţiile de sonorizare sau verbal, referitor la obligativitatea purtării măştii de protecţie pe întreaga durată a călătoriei şi evitarea aglomerării călătorilor în vagon sau la o singură uşă de urcare a acestuia;
• dotarea personalului din tren cu kit personal de materiale dezinfectante, compus din mască, mănuşi, soluţie dezinfectantă;
• suplimentarea capacităţii de transport cu vagoane de clasă şi vagoane de dormit în cuşetă, în vederea creşterii calităţii serviciului de transport şi realizarea călătoriei în condiţii de siguranţă;
• recomandarea cumpărării biletelor cu anticipaţie pentru a avea o predictibilitate a cererii, inclusiv din partea persoanelor care au abonamente şi autorizaţii, şi pentru a se putea astfel dimensiona cât mai bine capacitatea trenurilor la nivelul solicitării, astfel încât să se asigure un transport în condiţii de siguranţă;
• recomandarea cumpărării online a biletelor de tren pentru a evita manipularea banilor în numerar;
• este indicată efectuarea plăţii la ghişeu cu card bancar, în punctele de vânzare unde este posibil acest lucru, şi respectarea unei distanţe între călători la ghişeele caselor de bilete sau birourilor de informaţii;
• dezinfectarea materialului rulant înainte de îndrumarea în fiecare cursă, în revizii sau depouri;
• fiecare garnitură trece printr-un proces de salubrizare, dezinfectare, în conformitate cu normativele existente, iar dotarea cu săpun şi hârtie igienică face parte din acest proces;
• realizarea şi aplicarea, în trenurile de clase de bilete CFR Călători, de afişe cu recomandări privind prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2;
• transmiterea de informări de presă periodice asupra necesităţii respectării de către pasageri a regulilor de comportament şi igienă, stabilite de autorităţi, pentru prevenirea şi controlul răspândirii virusului SARS-CoV-2;
• realizarea de acţiuni de control în trenuri de către echipele de supracontrol care în timpul călătoriei verifică respectarea obligativităţii de a purta masca atât de către pasageri, cât şi de către personalul propriu. Aceste acţiuni se derulează la nivelul întregii reţele feroviare, în special în trenurile de pe rutele cele mai solicitate, şi au rolul de a convinge călătorii asupra necesităţii respectării regulilor de protecţie sanitară emise de autorităţile competente;
• postarea mesajului "Purtarea măştii de protecţie este obligatorie în trenurile CFR Călători" pe biletele CFR vândute la casele de bilete şi la automatele de bilete din gări.

Vă mulţumim pentru interesul exprimat şi vă asigurăm că depunem toate eforturile pentru a răspunde solicitărilor dumneavoastră.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Doamnă deputat, vreţi să interveniţi?

Doamna Natalia-Elena Intotero (din sală):

Da.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule secretar de stat,

Vreau să vă mulţumesc pentru răspunsul pe care ni l-aţi oferit. Este un răspuns mult mai amplu în documentul pe care dumneavoastră mi l-aţi pus la dispoziţie.

Am adresat această interpelare având în vedere că, în ultima perioadă, datorită faptului că a sosit primăvara, vremea este din ce în ce mai frumoasă, traficul rutier s-a înteţit şi cred eu că o mai bună campanie cu privire la măsurile pe care CFR Călători le-a luat poate să convingă cetăţenii români care doresc să-şi petreacă timpul liber, în special în weekend, atunci când nu este neapărat nevoie de a se deplasa cu autoturismul, să aleagă serviciile CFR Călători.

Şi spun acestea având în vedere că, săptămâna trecută, din colegiul pe care eu îl reprezint, în judeţul Hunedoara, de la Deva până la Bucureşti, am efectuat 9 ore şi jumătate cu maşina din cauza traficului, iar ieri, din cauza acelui pasaj, căii ferate de la Bascov, înainte de Piteşti, o oră şi jumătate am stat în trafic.

Deci, cred eu că, printr-o mai bună publicitate, cetăţenii care nu au neapărat nevoie de a se deplasa cu autoturismul pot să aleagă serviciile CFR Călători datorită măsurilor foarte bune pe care dumneavoastră le-aţi prezentat aici.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Benga? Este prezent. Aşteaptă răspuns din partea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, pe tema "Reabilitarea Căii Ferate Braşov - Predeal".

Domnul secretar de stat Ionel Scrioşteanu

Vă rog.

Domnul Irinel Ionel Scrioşteanu:

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Reabilitarea Căii Ferate Braşov - Predeal", vă comunicăm următoarele.

La această dată, CNCF "CFR" - SA are în derulare contractul de elaborare a Studiului de Fezabilitate pentru modernizarea secţiunii feroviare Predeal - Braşov, semnat cu Asocierea Egis România, termenul de finalizare estimat fiind luna august 2022.

Menţionăm faptul că raportul preliminar privind determinarea cererii de transport şi a simulării operaţionale, precum şi lista opţiunilor privind propunerile alternative de traseu sunt în fază incipientă.

Informaţii detaliate cu privire la opţiunile şi alternativele alese vor putea fi făcute publice după aprobarea de către CNCF "CFR" - SA.

Vă mulţumim pentru interesul exprimat şi vă asigurăm că depunem toate eforturile pentru a răspunde solicitărilor dumneavoastră.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc.

Domnul deputat, dacă vreţi să interveniţi?

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Da.

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Secţiunea aceasta de cale ferată este una dintre cele mai uzitate şi tranzitate, secţiunea Bucureşti - Braşov, pe care şi eu fac naveta de 7-8 ani de zile. La începutul anilor 2000, final de anii '90, existau trenuri care făceau şi două ore sau chiar un pic mai puţin pe ruta aceasta. În clipa de faţă, anul acesta, a fost introdusă o cursă care face, cel mai puţin, două ore şi 11 minute.

Dar e foarte, foarte important să ducem proiectul până la capăt, fiindcă linia e modernizată până la Predeal. În momentul în care va fi modernizată până la Braşov, şi timpii, dar şi uzul căii ferate mă aştept să crească semnificativ. Şi de aceea este foarte important să avem SF-ul gata cât mai curând.

Mulţumesc frumos pentru răspuns.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dămureanu Ringo. Este prezent? Nu. Atunci, domnule secretar de stat Scrioşteanu, veţi lăsa răspunsul scris.

Domnul deputat Benga Tudor este şi aşteaptă acum răspunsul, tot din partea Ministerului Transporturilor, legat de "Autostrada Sibiu - Făgăraş".

Vă rog, domnul secretar de stat.

Domnul Irinel Ionel Scrioşteanu:

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Autostrada Sibiu - Făgăraş", vă comunicăm următoarele.

CNAIR SA are în derulare contractul de elaborare a Studiului de Fezabilitate pentru Autostrada Sibiu - Făgăraş. Acest obiectiv de investiţii se află în etapa finală de obţinere a acordului de mediu.

În cadrul CTE - CNAIR au fost avizaţi indicatorii tehnico-economici, urmând să parcurgă toate etapele de avizare până la aprobarea prin hotărâre de Guvern, respectiv avizare în CTE - Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi avizare în cadrul Consiliului Interministerial.

Ulterior aprobării indicatorilor tehnico-economici va fi demarată procedura de achiziţie publică pentru proiectare şi execuţie lucrări.

În conformitate cu prevederile contractuale, prestatorul este responsabil de pregătirea documentaţiei de atribuire, inclusiv a cerinţelor beneficiarului, pentru proiectare şi execuţie lucrări.

Având în vedere termenele contractuale, data estimată pentru lansarea procedurii de achiziţie publică pentru proiectare şi execuţie lucrări este trimestrul III 2021.

Vă mulţumim pentru interesul exprimat şi vă asigurăm că depunem toate eforturile pentru a răspunde solicitărilor dumneavoastră.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc.

Domnul deputat, dacă vreţi să faceţi precizări?

Domnul Tudor-Vlad Benga:

Da.

Foarte scurt.

Mulţumesc frumos pentru răspuns.

Autostrada Sibiu - Braşov este vitală pentru Braşov.

Mă bucur că ministrul Drulă şi-a anunţat în mai multe rânduri, cum să vă spun eu, interesul crescând pentru această autostradă. Discutăm şi de revizuirea pe Braşov - Făgăraş.

Mă bucur că acest termen, trimestrul III 2021, dacă ne ţinem de el, pentru demararea licitaţiei, ar fi minunat, pentru că este un tronson care nu e foarte complicat tehnic şi e foarte, foarte important să îl avem gata cât mai repede.

Mulţumesc frumos de tot.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe, Grupul AUR, este prezent? Nu. Aştepta răspuns de la Ministerul Finanţelor, de la domnul secretar de stat Alin Chiţu.

Domnul deputat Păunescu Silviu, Grupul AUR, este prezent? Nu. Aştepta răspuns de la Ministerul Sănătăţii.

Domnul secretar de stat Vass Levente, lăsăm răspunsul scris, să-i parvină.

Domnul deputat Andrei Gheorghe, Grupul PNL, este prezent. Aşteaptă răspuns de la Ministerul Sănătăţii, legat de "Situaţia infecţiilor nosocomiale în spitalele din România".

Domnul secretar de stat Vass Levente.

Vă rog.

Domnul Vass Levente (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea/interpelarea dumneavoastră, privind "Situaţia infecţiilor nosocomiale în spitalele din România", vă comunicăm următoarele.

În perioada ianuarie - septembrie 2020 au fost raportate 22.759 de infecţii asociate asistenţei medicale din unităţile medicale, mult peste 14.555, cum aţi menţionat dumneavoastră.

Cu toate acestea, România se situează sub nivelul raportărilor infecţiilor asociate asistenţei medicale din ţările vest-europene, ceea ce nu trebuie să ne bucure. Ne bucură însă faptul că acurateţea raportărilor se îmbunătăţeşte. Astfel, pacienţii infectaţi cu germeni de obicei rezistenţi la tratamente uzuale au şanse să beneficieze de o atenţie sporită, de un tratament mai bun şi responsabilitate mult crescută faţă de dumnealor, cu şanse de vindecare.

Prin Decretul nr. 3 din 8 ianuarie 2021 a fost promulgată Legea nr. 3/2021 privind prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul infecţiilor asociate asistenţei medicale din unităţile medicale - noua denumire a infecţiilor nosocomiale - şi din centre rezidenţiale pentru persoanele adulte aflate în dificultate din România, care reglementează cadrul general pentru prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul infecţiilor asociate asistenţei medicale, cu scopul de a creşte nivelul de siguranţă a pacienţilor internaţi în unităţile medicale, precum şi a persoanelor asistate şi îngrijite în centre rezidenţiale pentru persoane adulte aflate în dificultate.

Anexat prezentei, vă transmitem situaţia detaliată privind infecţiile asociate asistenţei medicale din unităţile medicale, pentru primele 9 luni din anul 2020. Proporţiile care reies din tabelul anexat ne sugerează că informaţiile obţinute şi comunicate către dumneavoastră sunt corecte, deoarece regăsim în proporţia dintre diferitele specialităţi medicale elemente care se regăsesc descrise şi în articole ştiinţifice.

Cu deosebită consideraţie, secretar de stat Levente Vass.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Tot domnul Daniel Gheorghe mai are aici o întrebare legată de "Acţiunile Ministerului Sănătăţii pentru reducerea la minimum a efectelor valului trei al pandemiei de coronavirus". Care deja acestea cred că s-au simţit cumva.

Dar, vă rog, dacă îi daţi răspunsul şi la această întrebare, vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Vass Levente:

Stimate domnule deputat,

La întrebarea dumneavoastră referitoare la "Acţiunile Ministerului Sănătăţii pentru reducerea la minimum a efectelor valului trei al pandemiei de coronavirus", cu permisiunea dumneavoastră, nu o să citesc trei pagini, o să vă înmânez.

Ne bucură faptul că, se pare, valul trei încet-încet se opreşte, că numărul morţilor în secţiile ATI, prin efectul Florida, începe să scadă.

Şi condoleanţe familiilor îndoliate!

Împreună cu dumneavoastră şi împreună cu tot colectivul din Parlament - parlamentari, senatori, deputaţi şi tot colectivul care vă ajută.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, aveţi intervenţie? Nu.

Mulţumesc.

Doamna Intotero?

(Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe solicită să ia cuvântul.)

Să încercăm să fim scurţi, sunt 30 de înscrieri, adică, nici nu vreau să terminăm la 12,00 noaptea.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc domnului secretar de stat pentru toate documentele şi informaţiile transmise.

Şi mă bucur că deja sunt semne pozitive atât în ceea ce priveşte problematica infecţiilor nosocomiale, cât şi în ceea ce înseamnă această pandemie cu care ne confruntăm.

Mulţumesc.

Şi succes în continuare!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc frumos.

Doamna deputat Intotero, da? Aşteaptă răspuns tot de la Ministerul Sănătăţii, legat de "Elaborarea şi definitivarea PNRR".

Domnul secretar de stat, vă rog.

Domnul Vass Levente:

Stimată doamnă deputat,

Referitor la întrebarea/interpelarea dumneavoastră, privind "Elaborarea şi definitivarea PNRR", vă comunicăm următoarele.

PNRR se referă la un pachet coerent de investiţii publice şi reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Ţară 2019-2020. Aceste reforme şi proiecte de investiţii publice trebuie puse în aplicare până în 2026.

PNRR are la bază 6 piloni principali.

Statele membre UE pot transmite oficial către Comisia Europeană Planul lor Naţional de Redresare şi Rezilienţă. În vederea emiterii de către Comisie a deciziei de aprobare a Planului Naţional, statele sunt invitate să transmită Comisiei proiecte intermediare.

Procesul de elaborare a PNRR este coordonat de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi informaţii detaliate şi actualizate despre stadiul acestuia pot fi accesate pe adresa lor. Şi o să vă înmânez răspunsul nostru.

Investiţiile în infrastructura spitalicească cuprind: construcţia de unităţi sanitare noi, dotarea acestora, investiţii în echipamente destinate reducerii riscului infecţiilor asociate actului medical şi investiţii în dotarea secţiilor de terapie intensivă nou-născuţi.

Vor fi prioritizate proiectele mature şi care răspund nevoilor în ceea ce priveşte siguranţa pacienţilor şi patologiilor tratate, indiferent de judeţ.

Suma orientativă alocată acestei investiţii, la care faceţi dumneavoastră referire în întrebarea dumneavoastră, este de 1,85 miliarde de euro.

Rezilienţa sistemului medical, restartarea anumitor servicii spitaliceşti pot fi sustenabile numai prin digitalizarea şi transparentizarea acordării serviciilor medicale şi diminuarea disparităţilor ridicate privind accesul la serviciile medicale de bază între mediile urban şi rural, precum şi între diferitele categorii sociale.

Majoritatea proiectelor şi propunerilor formulate de Ministerul Sănătăţii sunt considerate eligibile şi vor fi prioritizate pe toate palierele serviciilor de sănătate numai proiectele mature, realizabile din punctul de vedere al obiectivelor clar definite şi de a permite o mai mare sustenabilitate, echitate şi cost-eficienţă în tot ceea ce priveşte problemele identificate.

Ministerul Sănătăţii manifestă o preocupare continuă pentru îmbunătăţirea gradului de sănătate a populaţiei, şi pentru aceasta sunt analizate şi dezbătute cele mai bune soluţii, care, implementate în societate prin intermediul instituţiilor şi autorităţilor publice, cu concursul nemijlocit, sperăm, al cadrelor medicale, să îşi producă efectele benefice.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Vreţi să interveniţi?

Doamna Natalia-Elena Intotero (din sală):

Da.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc frumos, domnule secretar de stat, pentru răspuns.

Sincer, mărturisesc că aş fi aşteptat din partea Ministerului Sănătăţii şi o propunere care să vină în sprijinul copiilor, prin investiţia în capitalul uman.

Ştim cu toţii perioada delicată prin care au trecut şi trec în continuare copiii, faptul că de o perioadă îndelungată nu participă la cursurile şcolare. Ştim, de asemenea, că s-au achiziţionat peste un milion de teste non-invazive, dar, din păcate, s-au efectuat doar 2%. Probabil şi din cauza lipsei de încredere, a părinţilor, cu privire la persoanele care să facă aceste teste copiilor.

Aş fi aşteptat din partea ministerului şi astfel de propuneri, care să vină cu adevărat şi în sprijinul copiilor, pe lângă investiţiile în infrastructura spitalicească.

Vă mulţumesc oricum pentru răspuns.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Daniel Gheorghe aşteaptă răspuns de la Ministerul Afacerilor Interne - "Vandalizarea bisericii de lemn din cartierul bucureştean Titan".

Secretar de stat Gabriel Marius Mureşan.

Vă rog.

Domnul Gabriel Marius Mureşan (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Vandalizarea bisericii de lemn din cartierul bucureştean Titan", informaţiile primite de la Inspectoratul General al Poliţiei Române relevă următoarele.

La data de 19 martie 2021, Secţia 12 Poliţie a fost sesizată, prin plângere, de către preotul paroh al Bisericii "Pogorârea Sfântului Duh", cu privire la faptul că în data de 18 spre 19 martie 2021, în intervalul orar 22,45-23,15, persoane necunoscute au pătruns în curtea bisericii situate în Parcul Titan, sector 3, Bucureşti, şi au scris mai multe mesaje pe pereţii exteriori ai bisericii, folosind un spray cu vopsea de culoare roz.

Ca urmare a sesizării menţionate mai sus, a fost întocmit un dosar penal în care se efectuează cercetări pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere, faptă prevăzută de art. 253 alin. (1) din Codul penal, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat.

Vreţi să interveniţi, domnule deputat?

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Acest caz deosebit de grav vine într-un moment în care societatea românească pare mai dezbinată ca niciodată şi când simţim o presiune a unor elemente de ordin extremist care ne fac să ne gândim, cu toţii, de mai multe ori, atunci când dezbatem inclusiv o speţă de acest tip.

Ceea ce vreau să spun este că acolo ne-am confruntat cu o formă de extremism anticreştin şi de anarhism.

Din fericire, România nu este o ţară în care manifestările extremiste, de orice tip, să fie larg răspândite şi cred că este esenţial ca Poliţia Română să sancţioneze cu maximă asprime, iar Justiţia să-i tragă la răspundere pe cei care desfăşoară activităţi cu caracter extremist, xenofob şi de orice factură.

Acolo, cum v-am spus, cred că este un act anarhist, un act îndreptat împotriva unui lăcaş de cult creştin, cu direcţie exactă şi sper că nu vom mai întâlni pe viitor niciun fel de ameninţări cu caracter extremist, în România, indiferent cine este autorul şi cine este ţinta acestor manifestări.

Sper că avem de-a face cu un caz izolat şi îmi doresc ca, în cel mai scurt timp, să ştim care a fost fundamentul acestui atac şi cine s-a aflat în spatele acestei manifestări extrem de grave şi neobişnuite pentru România, o ţară civilizată în care astfel de apucături nu prea şi-au avut locul şi este foarte bine să nu şi-l aibă niciodată.

Vă mulţumesc.

Şi sper să nu mai auzim de astfel de evenimente.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Toader Bogdan-Andrei este prezent? Nu.

Stimaţi colegi,

Pentru cei care sunteţi prezenţi în sală.

Domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, Acatrinei Dorel, AUR - Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale solicită amânare.

Pentru domnul Manta Claudiu, Benga Tudor-Vlad, Brian Cristian - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei solicită amânare.

Pentru domnul Brian Cristian - Ministerul Finanţelor solicită amânare.

Pentru doamna Intotero Natalia-Elena - Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului solicită amânare.

Pentru domnul Dămureanu Ringo - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor solicită amânare.

Pentru domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe, Lucian-Florin Puşcaşu - Ministerul Energiei solicită amânare.

Şi, de asemenea, pentru domnul Dămureanu Ringo -Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor solicită amânare.