Parliamentary debates

Domnul Ludovic Orban:

Trecem la următorul punct pe ordinea de zi, punctul 6, Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind activitatea desfăşurată în anul 2020.

Tot doamna senator Pauliuc, preşedintele Comisiei de apărare din Senat, va prezenta raportul comun al Comisiilor de apărare ale celor două Camere.

Urmează ultimul punct pe ordinea de zi - Raportul CNA-ului.

Rog liderii de grup să îşi invite toţi colegii deputaţi şi senatori să vină în sală sau, dacă votează pe tablete, să fie pregătiţi să voteze.

Poftiţi, doamna senator.

Doamna Nicoleta Pauliuc:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, prin adresa nr.R10/20.04.2021, au fost sesizate spre analiză şi elaborare a raportului comun asupra activităţii desfăşurate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în anul 2020.

În anul 2020, activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării s-a desfăşurat sub semnul continuităţii şi predictibilităţii şi a rămas fundamentată pe aceiaşi piloni ca în anii precedenţi, respectiv creşterea rolului şi profilului României în cadrul NATO şi al Uniunii Europene, întărirea şi extinderea Parteneriatului strategic cu Statele Unite ale Americii şi ataşamentul profund pentru multilateralism şi respectarea dreptului internaţional.

În urma dezbaterilor, comisiile, cu unanimitate de voturi, au avizat favorabil Raportul Consiliului Suprem de Apărare al Ţării privind activitatea desfăşurată în anul 2020 şi au hotărât să-l supună spre examinare plenului Parlamentului, în conformitate cu prevederile art.65 alin.(2) lit.g) din Constituţia României, republicată.

Mulţumesc.

Domnul Ludovic Orban:

Mulţumesc, doamnă senator.

Trecem la dezbateri, dacă există intervenţii.

Vă invit, domnule Chelaru.

Domnul Mircia Chelaru:

Vă mulţumesc, domnilor preşedinţi.

Încep cu regretul că un asemenea raport - capital şi vital pentru naţiunea română - este dezbătut printr-o mimetică prezenţă şi abordare şi iarăşi regret că pe asemenea momente nu găsim numitorul comun, acela pe care l-am invocat de fiecare dată, de a servi interesul naţiunii mai întâi de toate. După acest moment se putea trece la reprizele de păruire politică, într-un mod cât se poate de original.

Încep prin a sublinia calitatea rapoartelor: docte, complete, cât se poate de bine documentate. Dar, am găsit o caracteristică pe care am apreciat-o în plenul comisiilor reunite: este un raport sincer. Reţineţi, un raport de o sinceritate extraordinară, care, pentru ochiul avizat şi mintea penetrantă în acest mediu de ostilitate mondială, înseamnă mai mult decât loialitate faţă de naţiune. Sinceritate, pentru că s-au spus în mai multe momente lucrurilor pe nume. Este pentru prima dată când se constată că mediul de securitate european a deviat de la multilateral la bilateral şi a început să capete şi conotaţii de unidimensional.

În cursul dezbaterilor au reieşit concluzii calificate ca raţionale, dar, vectorial, foarte importante pentru existenţa naţiunii române. Şi vă spun, în succesiunea ideilor: se trece de la un mediu geopolitic care poate fi analizat în limitele raţionalului la unul geopolitic imprevizibil - nu am să folosesc termenii de deductibilitate, fluid, uşor scăpat de sub control -, ci acest mediu, care aparţine uneori absurdului, al impredictibilului.

Aşadar, România se află exact nu în flancul estic al unei viitoare confruntări, ci în frontul de est al Alianţei NATO. Mediul geopolitic... Şi vreau să vă reţin atenţia pentru că trebuie să ştim de fiecare dată ce votăm. Nu aş vrea ca Parlamentul să-şi exprime votul în urma unui mecanicism, al unui mimetism în urma unui raport, fără să ştie că există două rapoarte profunde şi care produc îngrijorare. Noi nu trebuie să fim o mărgeluţă-anexă la Executiv, ci o stare de conştienţă activă, să veghem ca - şi cu aceasta ar fi trebuit să încep - rol determinant al puterii civile care controlează instrumentele de forţă pe care le-a creat puterea civilă. Şi, din acest punct de vedere, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării dă dovadă că îşi ştie locul şi rolul în dispozitivul de securitate naţională.

Ce a rezultat? Şi e foarte important pentru ca şi noi să fim promotorii, factorii activi participanţi la soluţiile securităţii naţionale, nu numai avizatorii, cititorii unor legi făcute în afara noastră. Faptul că, la ora actuală, datorită acestui mediu extins, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este obligat să-şi însuşească conceptul de securitate extinsă, dar este legat de mâini şi de picioare pentru că legea actuală nu-i permite acest lucru. Iată necesitatea reformulării, reaşezării, dacă vreţi, până acolo pot să ajung, a elaborării unei noi legi de funcţionare a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, iar Consiliul de Apărare a Ţării trebuie să fie integratorul, dar, în acelaşi timp, şi instituţia care să impună toate măsurile luate în planul de urmărire a aplicării Cartei Albe a Apărării. Sunt momente şi locuri în care este legat de mâini şi de picioare şi rămâne la latitudinea executanţilor din Executiv dacă fac sau nu.

Dacă vă plictisesc, vă rog să-mi spuneţi, că mă opresc. (Rumoare.)

Nu ştiam că ştiţi atât de multe despre securitatea naţională, mă scuzaţi că vă plictisesc!

De aceea este nevoie, mai ales după un an şi jumătate, doamnelor şi domnilor, în care ţara a trecut prin momente destul de grele, au apărut vulnerabilităţi grave, economia nu că este în picaj, este, în general, societatea într-o distrucţie ca urmare a acestor inadvertenţe, dar mai ales pandemii criminale, este nevoie... şi supun atenţiei celor doi preşedinţi ai Camerelor că e nevoie, domnule preşedinte Orban şi stimată doamnă preşedintă Dragu, ca ţara să afle în ce stadiu se află, unde şi care sunt resursele sale lucrative ca naţiune.

Şi de aceea, solicit, în nume personal, şi al grupului pe care îl reprezint, al Alianţei pentru Unirea Românilor, ca domnul preşedinte Iohannis, în virtutea prerogativelor sale prezidenţiale şi constituţionale, să prezinte Parlamentului României - şi, prin acesta, întregii naţiuni române - Raportul privind starea naţiunii române.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ludovic Orban:

Domnul deputat Grosaru.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am auzit de la acest microfon mai devreme anumiţi termeni: "mediu de securitate european", "volatil", "mediu geopolitic imprevizibil", "noi trebuie să fim promotori activi ai factorului determinant".

Stimate coleg,

Ştiţi foarte bine că România se află într-un sum complex european de securitate dat de Constituţia României. Constituţia României, din punct de vedere al dreptului internaţional, prevalează asupra tratatelor la care România este semnatară.

Vă mulţumesc.

Şi este, într-adevăr, România are o particularitate aici, în zonă.

Domnul Ludovic Orban:

Nu mai sunt intervenţii.

A! Doamna senator Pauliuc.

Doamna Nicoleta Pauliuc:

Stimaţi colegi,

Avem astăzi în dezbatere şi la vot două rapoarte de activitate extrem de importante. E vorba de Raportul privind activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru anii 2019/2020.

Comisiile reunite pentru apărare din Senat şi Camerei Deputaţilor au analizat documentele, aşa cum v-am spus şi mai înainte, şi au dat un aviz în unanimitate. Este pentru prima dată când rapoartele CSAT-ului sunt aprobate în comisiile de specialitate cu un vot în unanimitate.

Doresc să subliniez acest vot unanim şi sper ca el să se regăsească şi astăzi, în vot, în plen. Consider că acest lucru este necesar, pentru că transmite cetăţenilor un mesaj foarte clar: că cel mai important organism de apărare a ţării îşi desfăşoară activitatea la cel mai înalt nivel de profesionalism şi eficienţă, iar exigenţa cu care gestionează problematica securităţii este o constantă care contribuie decisiv la liniştea şi siguranţa cetăţeanului.

Atât în 2019, cât şi în 2020, activitatea CSAT a urmărit o plajă largă de aspecte care ţin de securitatea naţională. Aş vrea să enumăr succint doar câteva dintre ele, pentru a sublinia rolul fundamental şi decisiv pe care-l deţine CSAT în ecosistemul apărării naţionale.

Aşadar, CSAT a integrat politicile de securitate coordonând activităţile legate de apărarea ţării, a coordonat acţiunile care au vizat consolidarea statutului României în cadrul NATO şi al Uniunii Europene, a supervizat activitatea de apărare naţională, protecţia informaţiilor clasificate, securitatea cibernetică şi combaterea terorismului. În 2020, provocările de securitate, care se află oricum în schimbare de paradigmă, au fost dublate de izbucnirea epidemiei de COVID-19. Din analiza raportului de activitate, putem să afirmăm fără nicio urmă de îndoială că CSAT a fost implicat activ şi hotărâtor în gestionarea acestei situaţii de criză.

Stimaţi colegi,

Membrii Comisiilor de apărare din Senat şi Camera Deputaţilor, după o analiză extrem de atentă, putem să venim astăzi în faţa dumneavoastră şi să vă cerem un vot de încredere, asigurându-mă că CSAT, prin acţiunile sale, reuşeşte să creeze climatul de pace, securitate şi siguranţă de care orice democraţie are nevoie.

În încheiere, daţi-mi voie să reiterez speranţa că vom avea astăzi un vot unanim şi că vom transmite astfel un mesaj în care le spunem românilor că sunt în siguranţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ludovic Orban:

Înainte de a trece la ultimul punct de pe ordinea de zi, punctul 7, repet, solicit liderilor de grup din Cameră şi Senat să-şi invite toţi colegii să fie prezenţi în sală, iar dacă votează pe tabletă, să fie pregătiţi pentru exercitarea votului pe tabletă.