Parliamentary debates

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Intrăm în ordinea de zi.

Astăzi, în cadrul Orei Guvernului, potrivit art. 208 din Regulament, avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar AUR, cu tema "Peste trei milioane de familii depind de lemnele de foc pentru încălzire. Suntem la mijlocul lunii noiembrie, temperaturile scad. Românii din mediul rural nu au acces la lemne de foc, fie din cauza preţului, fie din cauza lipsei acestuia".

Din partea Guvernului, participă la aceste dezbateri politice domnul Tánczos Barna, ministrul mediului, apelor şi pădurilor.

Pentru desfăşurarea în condiţii regulamentare a dezbaterilor, vă reamintesc timpul maxim stabilit de Regulament pentru fiecare participant la dezbateri:

- reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - 5 minute, pentru prezentarea temei dezbaterii;

- reprezentantul Guvernului - ministrul vizat - 5 minute, pentru a răspunde;

- reprezentantul grupului parlamentar care a solicitat dezbaterea - 3 minute, pentru lămuriri suplimentare;

- celelalte grupuri parlamentare - câte 3 minute fiecare, pentru a-şi prezenta punctul de vedere, cu excepţia celui mai mare grup parlamentar din opoziţie, care are 5 minute, pentru a-şi prezenta punctul de vedere;

- neafiliaţii - un minut;

- reprezentantul Guvernului - la final, 5 minute, pentru răspunsuri.

Domnul deputat Simion George-Nicolae.

Vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Când am depus solicitarea pentru Ora Guvernului eram în mijlocul lunii noiembrie. Acum s-au făcut două luni de când acea ordonanţă ruşinoasă, pentru plafonarea preţului la lemne, la 400 de lei, şi la peleţi, la 2.000 de lei, a fost introdusă şi a dat peste cap toată piaţa lemnului, bătându-şi joc de familiile de români care se încălzesc cu lemne sau cu peleţi.

Este 5 decembrie, mulţi români nu au bani să cumpere lemne de foc, şi, astăzi, la Ora Guvernului, a venit domnul Tánczos Barna să dea cumva vina pe prim-ministrul Ciucă şi pe Guvern; pentru că asta fac...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Simion...

Domnul George-Nicolae Simion:

...ne plimbă de la Ana...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Simion...

Domnul George-Nicolae Simion:

...la Caiafa...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule deputat, prezentaţi tema, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion:

Păi, prezint tema.

Aveţi vreo propunere, cum aş putea prezenta tema mai bine, mă învăţaţi cum să prezint tema? (Vociferări.)

Am pregătit-o bine, să ştiţi.

În ultimele două luni, de când s-a dat această ordonanţă ruşinoasă, minus un milion de metri cubi de lemn nu au mai fost exploataţi, pentru că nu era rentabil pentru cei care erau în acest domeniu.

Această ordonanţă trebuia dată la începutul anului, nu la sfârşitul anului, pentru a prezenta o oarecare predictibilitate. Suntem în 5 decembrie şi nu s-a revenit asupra acestei ordonanţe de urgenţă. Ea este încă în vigoare şi nimeni nu are curajul să intervină asupra ei. Aşa că ministrul Tánczos Barna trebuie să justifice care sunt planurile pentru români în această iarnă, pentru românii care se încălzesc cu lemne. Sau vrea să îi lase în continuare să moară de frig? A blocat toată piaţa lemnului această ordonanţă de urgenţă, care a fost dată cu semnătura lui Tánczos Barna, cu semnătura lui. Ministrul mediului şi-a asumat această ordonanţă de urgenţă, în ciuda opoziţiei Romsilva. 16.000 de angajaţi de la Romsilva au spus tare şi răspicat faptul că această ordonanţă de urgenţă va bloca piaţa lemnului.

Dar trebuie să-l felicit pe domnul Tánczos Barna, probabil, este cel mai sincer politician - niciodată nu a ascuns dispreţul profund pe care îl are faţă de România, faţă de poporul român, faţă de simbolurile de stat.

Domnul Tánczos Barna, care se joacă pe mobil în momentul acesta, a refuzat să jure pe Constituţie.

Domnul Tánczos Barna a îngenuncheat la imnul unui aşa-zis Ţinut Secuiesc.

Domnul Tánczos Barna - ultima lui sfidare - a dat către presă, de 1 Decembrie, de Ziua Naţională a României, o poză în care el era cu tricoul unui stat vecin. El, ministrul pe care îl ţineţi în funcţie, ministrul mediului, din 2021, din ianuarie, în Guvernările Cîţu şi Ciucă, îl menţineţi în funcţie pe acest ministru.

Îl acuzăm, pe lângă provocarea crizei lemnului, pe Tánczos Barna, de felul în care conduce Ministerul Mediului, ca pe propria feudă.

Ca să vă daţi seama, menţine toate instituţiile ministerului într-un interimat şi într-un provizorat. Din două în două săptămâni dă domnul Tánczos Barna atribuţii celor de la Apele Române. Conduce ministerul de la Sâncrăieni, din Harghita, unde răspunde activiştilor de mediu că el e în Transilvania, şi în Transilvania nu se vorbeşte româneşte. Conduce, prin domnul Levente, discreţionar ministerul şi nu vorbeşte cu secretarii de stat, care nici măcar nu au atribuţii; nu vorbeşte cu directorii din minister. Conduce, prin domnul SPP-ist Corvin, care este ilegal în patru consilii de administraţie, la ROMATSA, la ANM, la Romsilva... (Vociferări.) ...prelungeşte Consiliul de administraţie de la Romsilva, ilegal, din patru în patru luni, şi îl menţine acolo pe directorul general de la Direcţia Silvică Suceava, pe Sorin Ciobanu. Ia 10 milioane de euro pentru a analiza excremente de urs. Aceste excremente de urs, dacă vă vine să credeţi, dragi români - pentru că parlamentarii nu sunt atenţi -, sunt analizate de nişte ONG-uri din Covasna şi Harghita.

Sigur, nu pot să-l acuz de trădare de ţară pe domnul Tánczos Barna, care urăşte tot ce e românesc, dar domnul Tánczos Barna a creat blocajul de la Blue Air, şi avantajată a fost o companie din Ungaria - Wizz Air-ul.

Domnul Tánczos Barna a lovit în 45.000 de familii care şi-au depus dosarele pentru "Casa Verde", şi în vara lui 2021, în vara lui 2022...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul George-Nicolae Simion:

...domnul Tánczos Barna este cel care nu a dat în lucru aceste dosare.

Va răspunde domnul Tánczos Barna întrebărilor noastre sau va face demagogie politică, după care se va duce să cânte imnul unui aşa-zis Ţinut Secuiesc?

Cu ce se încălzesc românii în această iarnă?

M-am dus, l-am întrebat pe Virgil Popescu şi nu mi-a răspuns.

Haideţi să vedem ce răspunde ministrul şovin şi iredentist, Tánczos Barna. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul ministru Tánczos Barna.

Vă rog. (Vociferări.)

Domnul Tánczos Barna (ministrul mediului, apelor şi pădurilor):

Bună ziua!

Doamnelor şi domnilor,

În primul rând, vă mulţumesc pentru invitaţie.

Vă mulţumesc pentru că am ocazia să vorbim despre o problemă atât de importantă cum este încălzirea locuinţelor folosind lemn de foc. (Vociferări.)

Ştim cu toţii că sunt... (Vociferări.) ...milioane de gospodării... (Vociferări.) ...care folosesc această resursă în România. Ştim foarte bine că din cele 6,7 milioane de hectare de păduri... (Vociferări.) ...care sunt aproape jumătate-jumătate în proprietatea statului... (Vociferări.) ...respectiv în proprietatea privată... (Vociferări.) ...se exploatează lemn atât pentru scop industrial, cât şi pentru a asigura lemnul de foc pentru familii.

Trebuie să ştiţi că anul acesta, Romsilva şi proprietarii privaţi, respectiv unităţile administrativ-teritoriale au pus pe piaţă... (Vociferări.) ...lemn de foc... (Vociferări.) ...conform sistemului SUMAL 2... (Vociferări.) ...într-o cantitate de 7 milioane o sută şaptezeci...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Stimaţi colegi,

Vă rog să păstraţi liniştea în sală. (Vociferări.)

Domnul Tánczos Barna:

...într-o cantitate de 7.178.000 m³... (Vociferări.) ...1.000.000 m³ peste cantitatea de anul trecut. Din această cantitate, peste 500.000 m³ sunt asiguraţi suplimentar, faţă de anul trecut, de către Romsilva, în urma constatării crizei de lemn, nu doar în România, ci şi pe celelalte pieţe. Atât în Germania, Franţa, Austria, Italia, pe toate pieţele... (Vociferări.) ...această resursă... (Vociferări.) ...a fost reevaluată, regândită şi foarte mulţi cetăţeni europeni au ales această resursă, acolo unde au avut posibilitatea tehnică de a o folosi.

De asemenea, trebuie să ştim faptul că în perioada 5 octombrie - 5 decembrie s-au pus pe piaţă: în octombrie - 380.000 m³, iar în noiembrie - 340.000 m³, în anul 2021, şi peste 600.000 m³ de lemn de foc în anul 2022. De pe piaţă nu a dispărut această resursă. Şi în octombrie 2022, faţă de 2021, cantitatea chiar a crescut, dacă ne uităm la locul recoltării, adică cantitatea de lemn de foc exploatată din fondul forestier.

Aceste date arată foarte clar că cele spuse adineauri nu sunt valabile şi nu sunt cifre corecte, nu este un adevăr. (Vociferări.)

În acelaşi timp, trebuie să ştim faptul că preţul lemnului de foc variază de la regiune la regiune, de la zona de şes, zona de câmpie, zona de munte, motiv pentru care nu putem să generalizăm. Această situaţie de lipsă de lemn a fost suplinită, a fost rezolvată prin aceste metode, iar preţul a fost, aşa cum ştiţi şi dumneavoastră, plafonat la 400 de lei, prin ordonanţă de urgenţă.

În paralel, Romsilva a luat foarte multe măsuri pentru a asigura, nu doar anul acesta, ci şi anul viitor, lemnul de foc pentru cetăţeni. Am făcut un plan de investiţii prin care vom crea 178 de noi platforme, noi depozite de lemn de foc, pentru a asigura o livrare cât mai aproape de cetăţean a acestei resurse. Vom moderniza cele 240 de centre deja existente, create la Romsilva. Această investiţie va fi una semnificativă, în următorii 2-3 ani vom avea un buget de peste 60 de milioane de euro, buget de investiţii, pentru a asigura reţeaua şi pentru a creşte reţeaua prin care servim această resursă. O aducem mai aproape de cetăţeni.

Vă mulţumesc încă o dată.

Cifrele pe care vi le-am expus sunt cifre oficiale din SUMAL 2, sistemul pe care l-am implementat începând cu 30 ianuarie 2021. Un sistem care monitorizează toate, toate cantităţile de lemn, oferă trasabilitate acestui lemn în România, şi prin acest sistem se vede foarte clar că aceste cantităţi de lemn de foc, faţă de 2021, au crescut. S-a pus mai mult lemn pe piaţă, s-a consumat mai mult lemn, pentru că a existat o cerere mai mare şi, normal, Guvernul a vrut să protejeze cetăţenii în această situaţie de criză. Este şi motivul pentru care ordonanţa de urgenţă a fost emisă.

Aş vrea, de asemenea, să folosesc acest prilej pentru a vă informa că în cadrul Programului "Împădurim România", finanţat din PNRR, cu un buget de 700 de milioane de euro, au fost introduse primele 300 de cereri de finanţare, pentru o suprafaţă de peste 1.200 de hectare de păduri noi care se vor crea. Sunt primele 1.200 de hectare solicitate de beneficiari în cadrul acestui program.

Sunt convins că cele 56.000 vor fi realizate până la sfârşitul anului 2026 din PNRR.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Pentru lămuriri suplimentare, domnul Simion, da?

O am şi pe doamna Gianina înscrisă la cuvânt.

Domnul George-Nicolae Simion:

La grup.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

OK.

Domnul George-Nicolae Simion:

Aţi minţit, domnule Tánczos Barna. Aţi minţit, n-aţi spus nimic legat de această ordonanţă.

Prim-ministrul Ciucă v-a spus să rectificaţi această ordonanţă şi să puneţi lucrurile în regulă. Ordonanţa este încă în vigoare şi nu aţi făcut nicio referire la această ordonanţă de urgenţă.

Conform planurilor de amenajamente din momentul acesta, din România se pot recolta până la 11 milioane de metri cubi din pădurile României, iar această cantitate, într-o situaţie de urgenţă, cum este cea actuală, într-o criză globală, poate ajunge până la 18 milioane de metri cubi. Dumneavoastră aţi făcut referire la 7 milioane de metri cubi, care, evident, sunt insuficienţi şi care pleacă peste hotare, atât lemn de foc, cât şi peleţi. În urma ordonanţei dumneavoastră de urgenţă, din care aţi scos interzicerea exportului pe perioada crizei, în momentul acesta, peleţii fabricaţi în România se vând la Budapesta şi la Viena.

Nu înţelegem de ce la ocoalele deţinute de Romsilva, peste 300 de ocoale silvice, nu se poate ajunge la o înţelegere pentru locuitorii din mediul montan, ca să beneficieze de aceleaşi prevederi ca ocoalele de regim.

În ocoalele de regim s-a putut achiziţiona lemn la 150 de lei/m³ în această iarnă.

Romsilva trebuie să facă şi protecţie socială.

Romsilva trebuie să aibă grijă şi de românii nevoiaşi, nu doar să oferim vouchere, nu doar să oferim bani. Bani care ajung, până la urmă, la cine? La cei care deţin monopolul pe piaţa lemnului din România, la Schweighofer, la Kronospan şi aşa mai departe, la firmele dumneavoastră.

V-aţi bătut joc de fondul de vânătoare, de ursul brun!

V-aţi bătut joc de românii care - într-adevăr, în Suceava, în Bistriţa nu sunt probleme cu lemnul de foc în momentul acesta, preţul este sub 400 de lei, dar ce vă faceţi cu românii care trăiesc în Constanţa, în Giurgiu? Poate pentru dumneavoastră nu sunt importanţi, domnule Barna, pentru că nu sunt în Transilvania, unde nu se vorbeşte limba română, cum aţi spus dumneavoastră în mod repetat, dar şi la Constanţa, şi la Giurgiu, şi în toate judeţele ţării a fost, este şi va fi România!

Modul în care folosiţi dumneavoastră acest discurs revanşard - l-am auzit şi la domnul Csoma Botond, cu ocazia zilei de 1 Decembrie - este descalificant pentru felul în care dumneavoastră vreţi să faceţi politică. Şi cei care vă menţin în funcţia de ministru - al României, nu al Ungariei, nu al unor ţinuturi secuieşti - trebuie să explice acest lucru, de ce este menţinut acest ministru, care a creat actuala criză, în funcţie.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, Stângă George-Cătălin.

Vă rog.

Domnul George-Cătălin Stângă:

Bună ziua, domnule ministru.

Distinse doamne,

Dragi colegi parlamentari,

Încă de la începutul discuţiilor cu privire la asigurarea încălzirii pentru sezonul rece, pentru Guvernul condus de premierul Nicolae Ciucă protejarea populaţiei a reprezentat principala prioritate.

Tocmai din acest motiv, pentru a nu exista probleme cu privire la încălzirea românilor, Guvernul a încercat să găsească soluţii pentru ca aceştia să treacă cu bine peste perioada de iarnă.

Trebuie să recunoaştem că efectele ordonanţei de urgenţă pentru plafonarea preţurilor la lemnul de foc nu au fost cele pe care le aşteptam. Această plafonare avea ca scop stoparea anumitor speculaţii care puteau să apară pe piaţă, în contextul acestei crize energetice, prilej favorabil pentru unii furnizori de materii prime să crească artificial preţul la lemn.

Cu adevărat important este să luăm toate măsurile necesare pentru ca această ordonanţă cu privire la plafonarea preţurilor pentru lemnul de foc să producă cele mai bune efecte pentru români.

Tema pe care o abordăm astăzi este o temă care impactează minimum trei milioane de familii de români, adică cei care se încălzesc cu lemne de foc. Vorbim despre familii care au această sursă de încălzire şi care aşteaptă soluţii de la statul român pentru a putea trece cu bine peste această iarnă.

Pentru a-i proteja pe români, Guvernul României a pregătit această ordonanţă de urgenţă pentru plafonarea preţurilor la lemnul de foc.

Au avut loc analize, au avut lor întâlniri ale grupurilor de lucru de la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, de la Regia Naţională a Pădurilor Romsilva şi s-a ajuns la concluzia că 400 de lei ar fi un preţ optim la care să fie plafonat tariful pentru metrul cub la lemnele de foc.

Din păcate, nu am putut să ducem acest preţ în toate judeţele din România, pentru că unele sunt foarte apropiate de zonele montane, iar altele au acces mult mai greoi la această resursă.

Premierul a comunicat în spaţiul public, după întâlnirea din coaliţie, că îşi doreşte ca acest act normativ să poată fi îmbunătăţit, astfel încât efectele pozitive ale lui să fie simţite de fiecare român.

Sunt convins că în perioada următoare, atât Guvernul, cât şi noi, parlamentarii, prin posibilitatea de a depune amendamente la fiecare act normativ, vom aduce îmbunătăţiri astfel încât la români, la fiecare beneficiar de lemne de foc să ajungă preţul cel mai redus.

Românii trebuie să ştie că vor fi sprijiniţi de către Guvernul României. Grupurile vulnerabile, persoanele cu venituri mici vor beneficia de atenţia Guvernului României, a Partidului Naţional Liberal şi a tuturor celorlalte formaţiuni aflate la guvernare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Grupul PSD, domnul Popa Radu.

Vă rog.

Domnul Radu Mihai Popa:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

N-aş fi vrut să intervin, că sunt atât de multe lucruri de spus în legătură cu Ministerul Mediului, că poate ne-ar trebui mai multe ore dedicate activităţii ministerului pe care-l conduce domnul Tánczos Barna.

Dar văd că suntem chemaţi să discutăm despre preţul lemnelor de foc. Foarte important, de altfel, pentru că eu, domnule ministru, vin dintr-o zonă unde preţul lemnelor de foc este mult mai mare decât cel pe care l-aţi pus dumneavoastră în ordonanţa de urgenţă.

Şi aş avea două întrebări.

Care este studiul de impact pe baza căruia aţi determinat acest preţ? Asta e prima întrebare.

Şi a doua întrebare, domnule ministru, de ce suntem chemaţi să discutăm problema lemnelor de foc, într-o ţară în care dumneavoastră sunteţi ministru în Guvern şi am ajuns la Curtea Constituţională ca să aprobăm microhidrocentralele în România, a căror capacitate însumată ar însemna 900 de megawaţi în plus în sistem.

Ministerul Mediului se ceartă cu Ministerul Energiei şi avem un minus de 15% din capacitatea energetică a României şi pentru că dumneavoastră blocaţi apariţia şi construcţia de noi capacităţi de producţie energetică.

De ce România importă energie din alte surse - şi slavă Domnului că nu le mai importăm din Rusia acum, că nu mai putem, dar până acum asta am făcut - şi de ce dumneavoastră nu vă înţelegeţi, ca doi miniştri în Guvern, cu domnul Virgil Popescu şi să găsim o soluţie ca aceste microhidrocentrale să devină producătoare de energie?

În timpul acesta ne întrebăm dacă 400 de lei, dacă 500 de lei sau dacă alt preţ e bun la mia de metri cubi de lemne.

Nu am ştiut să vă spun toate astea în limba maghiară, probabil că m-aş fi făcut mult mai simpatic pentru dumneavoastră. Vi le spun în limba română, că suntem în Parlamentul României. (Aplauze.)

Voci din sală:

Bravo!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Grupul parlamentar al USR, doamna deputat Buzoianu.

Vă rog.

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

Domnule ministru,

E clar!

Nu trăiţi în aceeaşi Românie în care trăiesc milioane de români care astăzi sunt disperaţi să facă faţă iernii. Pentru că asta este realitatea României din anul 2022.

Practic, în România, anul acesta deja au murit români din cauza frigului, îngheţaţi în propriile case.

Şi pare că ne-am făcut timp să discutăm de absolut toate aberaţiile posibile, în spaţiul public, mai puţin de problemele serioase, reale, ale românilor vulnerabili, ale celor peste 3 milioane de familii care astăzi îşi încălzesc casele cu lemnele de foc.

Am văzut ce soluţii a propus Ministerul Mediului, şi anume plafonarea preţului la lemnele de foc, la pragul de 400 de lei pe metrul cub. Este o măsură susţinută - nu-i aşa?! - şi de către premierul pseudoliberal, domnul Ciucă, care îşi imaginează că este o măsură liberală să plafonezi preţurile ca să obţii şi să rezolvi problemele, crizele din România.

Am văzut, de asemenea, şi care sunt rezultatele acestei măsuri, pentru că, în momentul de faţă, pe piaţă nu se mai găsesc lemne.

Românii sunt disperaţi şi vor cumpăra de pe piaţa neagră. Dar ce s-a întâmplat de fapt în realitate este că a crescut numărul de cazuri de furt de lemn din pădurile din România.

De fapt, ce vă lipseşte dumneavoastră este curajul, pentru că aveţi toate resursele, aveţi toată puterea, aveţi experţii care vă pot ajuta să găsiţi soluţii pentru români, dar nu aveţi curajul să daţi măsurile corecte pentru români.

Şi la Senat, pentru că s-a discutat mai devreme de cum vom îmbunătăţi noi ordonanţa de urgenţă aici, în Parlament.

Păi, haideţi să spunem lucrurilor pe nume!

La Senat a existat atât de mult curaj, încât toţi parlamentarii PSD şi PNL au spus că sunt împotriva acestei ordonanţe de urgenţă, dar când a venit momentul votului, au preferat să treacă tacit proiectul, decât să voteze împotrivă.

La Camera Deputaţilor curajul se vede în momentul în care astăzi proiectul este blocat prin sertare, a ajuns la câteva comisii de aviz, nu-l vedem nicăieri dezbătut cu urgenţa cu care ar trebui să fie dezbătut.

Haideţi să facem un exerciţiu de imaginaţie, domnule ministru!

Sunteţi unul dintre milioanele de români care trăiesc astăzi într-o casă cu pereţii îngheţaţi, la minus grade Celsius, aveţi viaţa pusă în pericol, a dumneavoastră şi a familiei dumneavoastră, din cauza frigului şi nu găsiţi lemne de foc pe piaţă.

Ce-i spuneţi Ministerului Mediului?

Ce faceţi?

Cum vă rezolvaţi problema?

Şi nu vorbesc întâmplător de curaj, pentru că nici dumneavoastră, nici colegii dumneavoastră nu aţi rezolvat această problemă, pentru că realitatea este că nu în casele dumneavoastră s-a simţit frigul din această iarnă.

Dacă discutăm despre curaj, haideţi să discutăm şi despre măsurile care au fost luate, amendamentele care au fost trecute în Camera Deputaţilor recent, în comisiile de raport, pe dezincriminarea de facto a infracţiunilor privind gestionarea deşeurilor.

Arderi ilegale de deşeuri, îngroparea deşeurilor, eliminarea deşeurilor în spaţii neautorizate, toate aceste infracţiuni vor fi - dacă trec aşa cum au trecut în comisia pentru raport, la mediu, dacă trec şi în Camera Deputaţilor - vor fi de facto dezincriminate.

Păi, ce facem?! Murim de frig în casele noastre. Murim prematur din cauza poluării. Suntem otrăviţi în fiecare zi de plasticul din ape.

Unde este Ministerul Mediului în toată această dezbatere?

Care este poziţia Ministerului Mediului pe aceste probleme?

Unde sunt măsurile? Unde sunt măsurile concrete, eficiente pentru români, măsurile reale pe care toată lumea le aşteaptă?

Vedeţi dumneavoastră, românii au nevoie de lideri care să se ridice la nivelul problemelor cu care ei se confruntă.

Din păcate, pe holurile Ministerului Mediului astăzi nu se aud nici vocile celor trei milioane de familii care nu-şi găsesc lemne pe piaţă, nici vocile zecilor de mii de români care mor prematur din cauza poluării.

Aşa că îmi rămâne un singur lucru să vă urez, domnule ministru, şi anume curaj. Curaj, pentru că va trebui în curând să decideţi dacă veţi fi un ministru care va răspunde problemelor reale ale românilor sau dacă veţi fi un struţ care va băga capul în nisip şi se va preface că nu înţelege de fapt realitatea din România.

Doar că întrebarea reală şi finală, căci aici pot să şi închid discursul, de câte vieţi pierdute ale românilor va mai fi nevoie înainte să vă hotărâţi odată să luaţi deciziile cu soluţiile reale pentru români? (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar AUR.

Doamna Gianina Şerban.

Sunt trei persoane înscrise: domnul deputat Nagy, Coleşa Ilie şi doamna Şerban.

Hotărâţi dumneavoastră cine vorbeşte.

Doamna Gianina Şerban.

Vă rog.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aş dori să încep cu o întrebare retorică pentru domnul ministru.

Dacă în ultimul timp v-aţi plimbat prin satele româneşti şi aţi discutat cu ţăranul român, să vedeţi cât de greu este traiul din mediul rural, să vedeţi efectiv câte bucăţi de lemn îşi poate cumpăra ţăranul român din pensia pe care o primeşte lunar?

Cu siguranţă, vă spun eu, domnule ministru, nu aţi fost şi nu aţi observat problemele cu care se confruntă ţăranul român, pentru că, dacă aţi fi fost, probabil că aţi fi luat măsurile necesare în ceea ce priveşte singura sursă de căldură, şi anume lemnul de foc.

Plafonarea preţului la lemnul de foc la 400 de lei nu este un ajutor real pentru românii care locuiesc la sate. Nu este acelaşi lucru cu plafonarea care a fost făcută de ministrul energiei la curent şi gaze.

Până acum am avut răbdare cu dumneavoastră, dar nu sunteţi ministru de ieri, de azi, sunteţi ministru de o perioadă lungă de timp şi nu vedem nicio îmbunătăţire reală a mediului înconjurător şi a calităţii vieţii oamenilor.

Românii mor de frig în case, fie că au sobe, fie că au centrale moderne, că se încălzesc cu gaz, cu lumină, cu lemn, cu peleţi.

Nu aveţi soluţii!

Până acum a fost, să spunem, o iarnă blândă, dar ce se va întâmpla în continuare? Ce se va întâmpla în continuare cu ţăranul român, cu bunicii noştri, cu oamenii care locuiesc în mediul rural?

Problemele sunt multe în ministerul dumneavoastră şi le cunoaşteţi foarte bine, vi le-am semnalat în nenumărate interpelări şi întrebări şi aţi răspuns foarte evaziv şi niciodată asumat.

Dar aş vrea să vă întreb doar despre blocarea programelor ce au ca scop utilizarea energiilor regenerabile, precum instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice, "Casa verde fotovoltaice". Este un program blocat. Şi astăzi auzim că apare o nouă taxă. Ce veţi face? Taxa pe soare, da? Le veţi da siguranţa românilor că nu vor plăti taxe şi impozite, instalându-şi aceste panouri fotovoltaice sau se vor trezi cu noi taxe, cu noi impozite, pentru că şi-au montat aceste panouri fotovoltaice?

Pe această cale vă spun că oamenii sunt extrem de nemulţumiţi de evoluţia şi gestionarea tuturor problemelor enumerate şi de colegii mei, anterior, şi trebuie să găsiţi soluţii rapide, domnule ministru, pentru că suntem în luna decembrie.

A mai trecut un an peste dumneavoastră la guvernarea Ministerului Mediului. Este timpul să veniţi cu măsuri concrete, realiste şi cu adevărat în sprijinul cetăţenilor. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar al UDMR, domnul deputat Farago Petru.

Vă rog.

Domnul Farago Petru:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Da, într-adevăr, în România trăiesc trei milioane de familii care se încălzesc cu lemn de foc, însă nu este adevărat enunţul formulat de către colegii noştri de la AUR, conform căruia trei milioane de români nu au lemn de foc pe perioada iernii.

Atunci când Guvernul a decis plafonarea preţului de lemn de foc, dorea susţinerea cetăţenilor care, pentru sezonul de iarnă, folosesc lemnul ca resursă în gospodărie.

Coaliţia de guvernare, împreună, a luat această decizie.

Pe masa discuţiilor se aflau mai multe posibilităţi, din care s-a ales această variantă, respectiv preţul la lemnul de foc, tocătură provenită din lemn, rumeguş şi resturi de lemn să se stabilească la 400 de lei pe metrul cub cu TVA inclus, respectiv la brichete un preţ maxim de 1.500 de lei pe tonă şi la peleţi maximum 2.000 de lei pe tonă.

Stimaţi colegi,

Guvernul a plafonat preţul lemnelor de foc la 400 de lei pe metrul cub şi trebuie să spunem că acest sistem este funcţional în unele zone.

Da, într-adevăr sunt regiuni unde apar discrepanţe. Apar pentru că lemnul de foc este mai scump decât plafonul, iar comercianţii caută soluţii. Dar nu putem susţine la modul general că 3 milioane de români nu au lemn de foc pe perioada iernii.

Suntem cu toţii de acord cu faptul că acest sistem adoptat pentru plafonarea lemnului trebuie optimizat. Trebuie să găsim de urgenţă soluţii pentru ca fiecare cetăţean să aibă acces la lemn de foc.

Cel mai important factor în decizia Guvernului cu privire la plafonarea lemnului de foc a fost ca cetăţeanul să aibă acces la încălzire în aceste vremuri tulburi. Încălzirea nu poate fi ceva de lux, iar statul are responsabilitatea de a veni în ajutorul cetăţenilor. Este de datoria noastră să găsim o soluţie viabilă, cât mai curând posibil, pentru a veni în ajutorul familiilor.

Domnul ministru Tánczos a şi declarat, de altfel, şi săptămâna trecută, că pe masa coaliţiei se află deja o propunere, care a venit de la Ministerul Mediului, iar această propunere este de a oferi compensaţii financiare pe bază de vouchere, care pot fi acordate direct către furnizor sau beneficiar. Acesta ar fi un sistem mai predictibil, în opinia mea.

Sunt sigur că vom lua cât mai repede decizia corectă pentru a debloca această situaţie.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Deputaţii neafiliaţi. Doamna deputat Oana Cambera.

Vă rog.

Doamna Oana-Alexandra Cambera:

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Problema deciziilor privind lemnele de foc este doar o picătură într-un ocean de decizii cel puţin nefericite.

Voi profita de prezenţa domnului ministru, astăzi, aici, pentru a ridica şi alte teme, teme pe care înregistrăm eşecuri sau nu găsim nicio explicaţie pentru lipsa de acţiune sau, din contră, pentru propunerile ministerului.

Avem două teme care ard efectiv, în România: calitatea aerului pe care-l respirăm şi gestionarea deşeurilor. Şi de ce ard aceste teme? Pentru că ne costă bani şi ne costă sănătatea noastră, a tuturor românilor.

Cu privire la calitatea aerului, avem un proiect de lege în Camera Deputaţilor care a fost adoptat de Senat şi pentru care, totuşi, Guvernul are un punct de vedere negativ. Şi asta pentru că ministerul nu a contestat fondul acestui proiect, ci a decis să facă un comitet.

Domnule ministru,

Ce a făcut concret acest comitet în anul 2022 pentru calitatea aerului, pentru români, pentru că, în timp ce dumneavoastră vă întâlniţi în acest comitet să discutaţi, românii mor şi se îmbolnăvesc?

Arderea de deşeuri.

Domnule ministru,

Particulele rezultate din arderea de deşeuri sunt de 40 de ori mai nocive faţă de cele rezultate din arderea lemnului, iar plasticul ars are o toxicitate de patru mii de ori mai mare.

Ce a făcut Garda de Mediu pentru asta?!

Şi, nu în ultimul rând, aveţi în consultare publică o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea unor acte normative din domeniul apelor, prin care îi scăpaţi de răspundere penală pe cei ce au construit pe sau în preajma apelor fără aviz sau fără autorizaţie de mediu, precum şi pentru funcţionarii statului care trebuiau să ia măsuri.

Ce beneficii aduceţi...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Finalizaţi, vă rog!

Doamna Oana-Alexandra Cambera:

...prin această ordonanţă, domnule ministru?

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule ministru, vă rog.

Domnul Tánczos Barna:

Mulţumesc pentru întrebări.

S-a pus o întrebare cu privire la studiul de impact.

Analiza preţurilor s-a făcut în baza datelor statistice deţinute de Romsilva pentru cantităţile de lemn de foc vândute din pădure sau din depozite în zonele de munte, şes şi de deal. Aceasta este analiza pe care am făcut-o.

Cu privire la microhidrocentrale.

Astăzi sunt 326 de microhidrocentrale funcţionale în România, 15 dintre ele sunt în revizuire sau în retehnologizare, două sunt în reabilitare şi o microhidrocentrală trebuie să primească autorizaţie. Deci, cele 326 sunt funcţionale şi sunt în diverse faze.

Cu privire la cantitatea de lemn de foc pe piaţă, vă repet încă o dată, în SUMAL 2, anul trecut au fost puse pe piaţă 6.184.000 de metri cubi de lemn de foc, anul acesta, tot prin SUMAL 2, cantitatea este de 7.170.000 de metri cubi. Deci avem un plus de un milion de metri cubi de lemn de foc pus pe piaţă, datorită RNP şi datorită proprietarilor privaţi.

Fotovoltaice.

Din cele 45.000 de dosare, 30.000 au fost analizate, beneficiarii au fost anunţaţi, zeci de mii de sisteme au fost deja instalate, restul de 14.000 şi ceva vor fi finalizate până la sfârşitul anului 2022, adică până pe 31 decembrie.

În privinţa calităţii aerului, aş vrea să întreb care sunt măsurile luate, de exemplu, de autoritatea municipală din Bucureşti, autoritate care răspunde de calitatea aerului şi care trebuie să ia măsurile de îmbunătăţire a calităţii aerului, la fel şi în celelalte municipii: Timişoara, Iaşi, Cluj şi celelalte. Ministerul stabileşte reguli, ministerul controlează, aplică amenzile, dar politicile de calitate a aerului sunt în sarcina autorităţii publice locale.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am încheiat dezbaterile politice de astăzi.

Potrivit programului de lucru, de la ora 17.00 avem primirea de răspunsuri la întrebări şi prezentarea de interpelări adresate membrilor Guvernului.

Vă mulţumesc.