Parliamentary debates

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

14. Proiectul de Lege pentru instituirea zilei de 14 mai ca Ziua Solidarităţii şi Prieteniei dintre România şi Statul Israel; PL-x 147/2024.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Vexler, vă rog.

Domnule deputat Vexler, aveţi cuvântul.

Domnul Silviu Vexler:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Relaţia României cu Statul Israel are o importanţă unică, atât istoric, cât şi din punct de vedere simbolic. România şi poporul român fac parte cu adevărat integrantă din ADN-ul Statului Israel. Îndelungata colaborare între ţările noastre, între România şi Statul Israel, cel mai apropiat aliat al nostru în Orientul Mijlociu şi un partener de încredere la nivel global, se bucură de un succes constant, fiind bazată pe încredere, respect şi durabilitate.

Statul Israel a sprijinit în permanenţă ţara noastră şi poporul român, aducând contribuţii majore care s-au concretizat în numeroase domenii de interes naţional.

România este, de asemenea, singurul stat european cu care Israelul are relaţii diplomatice neîntrerupte. De-a lungul anilor, colaborarea dintre ţările noastre a transformat cele două societăţi şi a îmbunătăţit viaţa tuturor cetăţenilor. Acest proces continuă în fiecare clipă.

În prezent, între noi există o cu totul altă legătură, o prietenie adevărată, testată şi validată din nou şi din nou, nu doar în momente aniversare, nu doar atunci când totul este bine, ci, mai ales, aşa cum s-a văzut, în momente grele.

Cooperarea foarte bună dintre România şi Statul Israel în plan internaţional, în ceea ce priveşte priorităţile politicii externe ale României şi mai ales în cazul dosarelor sensibile pentru interesele naţionale, avut rezultate remarcabile.

Cel mai recent a putut fi observată şi apreciată susţinerea acordată României pentru aderarea la spaţiul Schengen şi pentru susţinerea candidatorii noastre la Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică.

Relaţia specială dintre România şi Israel trece dincolo de raţiunile de stat, fiind o relaţie bazată pe tradiţie şi pe un profund sentiment de prietenie.

În acelaşi fel pot spune, fără rezerve, că şi cultura şi istoria comunităţilor evreieşti reprezintă un reper important şi o parte integrantă din această realitate.

Adoptarea prezentei propuneri legislative va institui un cadru excelent pentru a dezvolta relaţiile de prietenie cu Statul Israel, va reafirma caracterul special şi dinamic al parteneriatului nostru şi va pune în evidenţă valorile comune pe care cele două state le împărtăşesc.

Ziua Solidarităţii şi Prieteniei dintre România şi Statul Israel va reprezenta atât un simbol pentru continuarea relaţiilor noastre, cât şi un îndemn pentru a dezvolta noi dimensiuni ale cooperării viitoare, fiind în acelaşi timp şi un gest emblematic, care va consolida prestigiul ţării noastre în plan internaţional.

Vreau, în încheiere, să-mi exprim recunoştinţa faţă de toate grupurile parlamentare, pentru susţinerea acordată acestui proiect, şi să salut în mod special prezenţa alături de noi a Excelenţei Sale, domnul Reuven Azar, ambasadorul Statului Israel în România, unul dintre cei mai dedicaţi diplomaţi care au fost acreditaţi de-a lungul timpului în ţara noastră, şi să profit de ocazie pentru a-i mulţumi, alături de dumneavoastră, pentru tot ceea ce a făcut şi continuă să facă pentru România şi nu doar pentru Statul Israel.

Domnule ambasador, vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Bine aţi revenit, Excelenţa Voastră, domnule ambasador, în Parlamentul României!

Comisia pentru politică externă, vă rog, prezentarea raportului.

Domnul Andi-Lucian Cristea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Salut, la rândul meu, prezenţa domnului ambasador al Statului Israel în plenul Camerei Deputaţilor.

Comisia pentru politică externă a fost sesizată, spre dezbatere, în fond, cu Proiectul de Lege pentru instituirea zilei de 14 mai ca Ziua Solidarităţii şi Prieteniei dintre România şi Statul Israel, transmis cu adresa PL-x 147 din 18 martie 2024.

Camera decizională este Camera Deputaţilor, aşadar.

Iar Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 11 martie 2024.

Proiectul de Lege are ca obiect de reglementare instituirea zilei de 14 mai ca Ziua Solidarităţii şi Prieteniei dintre România şi Statul Israel.

La lucrările şedinţei Comisiei pentru politică externă din data de 19 martie 2024 a participat, în calitate de invitat, doamna secretar de stat Janina Sitaru, din partea Ministerului Afacerilor Externe.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru politică externă au hotărât, cu unanimitate de voturi, să transmită plenului un raport de adoptare asupra Proiectului de Lege pentru instituirea zilei de 14 mai ca Ziua Solidarităţii şi Prieteniei dintre România şi Statul Israel, în forma adoptată de Senat.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Intervenţii.

Şi începem cu domnul Albişteanu Mihail, Grupul AUR.

Vă rog.

Domnul Mihail Albişteanu:

Excelenţa Voastră, domnule ambasador al Statului Israel,

Stimaţi colegi,

Grupul AUR susţine acest proiect de lege. Am votat şi în comisie.

România şi Statul Israel au relaţii privilegiate şi foarte vechi, care datează din 11 iunie 1948, când au fost stabilite relaţii diplomatice depline.

De asemenea, România a fost singurul stat din Blocul estic care în anul 1967 nu a rupt legăturile cu Statul Israel în momentul Războiului de Şase Zile, ba, mai mult, 2 ani mai târziu, în 1969, a ridicat aceste relaţii la nivel de ambasadă.

Aş aminti şi momentul recent, în 7 octombrie 2023, când România şi-a exprimat sprijinul deplin faţă de Statul Israel, în momentul acelui atac al grupării teroriste Hamas asupra cetăţenilor israelieni nevinovaţi.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Roman Florin-Claudiu, Grupul PNL.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota acest proiect de lege.

Excelenţa Voastră, domnule ambasador,

Doamnelor şi domnilor colegi,

România şi Partidul Naţional Liberal şi forţele democratice vor fi întotdeauna alături de dorinţa de libertate, dorinţa de a trăi paşnic, de dorinţa de a ne opune răului.

România este cel mai fidel şi cel mai bun prieten al Statului Israel, mai ales atunci când Israelul este la greu. Pentru că la bine sunt mulţi prieteni. Prietenii adevăraţi se văd atunci când este un moment greu.

Vă rugăm să transmiteţi poporului evreu că nu există un aliat mai fidel la ora actuală decât România. Vom fi tot timpul alături de dumneavoastră. Vom fi tot timpul împotriva terorismului.

Felicităm pe domnul deputat Vexler pentru iniţierea acestui proiect de lege care de astăzi devine literă de lege.

Şi închei prin a mulţumi Statului Israel pentru modul în care protejează cetăţenii români, cetăţenii români cu dublă cetăţenie.

Suntem alături de dumneavoastră şi vom fi mereu.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Csoma Botond, Grupul UDMR, vă rog.

Domnul Csoma Botond:

Excelenţa Voastră, domnule ambasador,

Doamnelor şi domnilor,

Uniunea Democrată Maghiară din România sprijină acest proiect şi salutăm această iniţiativă ca ziua de 14 mai să devină Ziua Solidarităţii şi Prieteniei dintre România şi Statul Israel.

Recunoaştem şi noi dreptul Statului Israel de a se apăra.

Am avut ocazia de a face parte din delegaţia României care a vizitat Statul Israel după atacurile oribile ale Hamas şi am văzut cu ochii mei şi eu ce s-a întâmplat în acea ţară atunci.

Şi doresc, de asemenea, să transmit poporului evreu, domnule ambasador, că comunitatea maghiară din România are sentimente de prietenie faţă de statul evreu şi faţă de poporul evreu. În foarte multe ipostaze filosemite au fost menţionate aceste sentimente de prietenie.

Vom vota, desigur, acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Varujan Pambuccian, din partea deputaţilor aparţinând minorităţilor naţionale.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Excelenţele Voastre, sigur, ar însemna să repet tot ce s-a spus aici şi n-am să fac asta. Pentru că s-a spus cam tot ce se putea spune pozitiv în ceea ce priveşte relaţiile României cu cele două state. Vorbesc şi la acest proiect de lege şi la cel de dinainte, mai ales că ele au fost făcute de doi colegi de-ai mei cu care grupul nostru se mândreşte şi care sunt foarte buni prieteni unul cu celălalt şi lucrează mult unul cu celălalt.

Eu aş dori să vorbesc despre puterea simbolului, pentru că ceea ce au realizat colegii mei, aici îşi are, după părerea mea, cea mai mare importanţă.

Simbolurile nu sunt doar lucruri la care să privim cu admiraţie, sunt lucruri care modelează viaţa de zi cu zi, şi, în momentul în care ai simboluri puternice, ele te călăuzesc.

Cele două legi ne spun ceva despre apartenenţa noastră la un anumit tip de civilizaţie, la un anumit tip de cultură, pe care o afirmăm, iată, şi simbolic, şi acum.

Şi lucrul acesta este un lucru pe care cred că cei doi colegi ai mei şi grupul parlamentar care i-a susţinut în toate aceste demersuri îl face pentru România, în primul rând, ...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Varujan Pambuccian:

... pentru că această apartenenţă este o apartenenţă pe care noi o susţinem cu toată tăria.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Adrian Wiener, Grupul USR.

Domnul Adrian Wiener:

Grupul USR susţine această iniţiativă, desigur o vom vota.

Salut prezenţa domnului ambasador!

Relaţiile dintre România şi statul evreu, la nivel instituţional, au fost întotdeauna puternice, dar la nivel individual au fost particulare, au fost întotdeauna construite pe... Avem foarte mulţi pelerini români care vizitează Israelul, români care lucrează în Israel. Există o relaţie specială a românilor, ca indivizi, cu statul evreu.

Cred că orice român cunoaşte pe cineva care a fost în Israel, care a lucrat, are pe cineva în familie.

Îl avem pe Raoul Şorban.

Cu siguranţă suntem şi cu inima alături de acest proiect şi cu inima alături de Statul Israel.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Chelaru Mircia, al doilea vorbitor din partea Grupului AUR.

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Spuneţi că recunoaşteţi Holocaustul în România şi votaţi cu inima curată, că altfel nu vă credem! (Se adresează domnului deputat Mircia Chelaru.)

Domnul Mircia Chelaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinşi colegi,

Am luat cuvântul fiind foarte atent atât la simbolistica pe care o invoca colegul nostru Pambuccian, dar mai ales la coincidenţele de excepţie care se produc şi cam nimic nu este întâmplător în existenţa noastră.

Orice iniţiativă, din partea oricui ar fi, prin care se promovează prietenia, pacea, buna înţelegere este un dar pentru umanitate şi de aceea suntem întru totul de acord ca asemenea momente să se petreacă întruna. Am văzut, în schimb, având proprietatea termenilor şi adâncimea semantică, folosind în titlul legii cuvintele Statul Israel.

Prieteniile între oameni şi instituţii sunt mai greu de rezolvat. Consider că în intenţia legiuitorului, aşa cum a spus domnul Vexler, este prietenia între naţiuni, între popoare, între oamenii vii care "îmbracă", care sunt substanţa existenţială a statelor.

ADN-ul românesc din interiorul acestor state vibrează din toate punctele de vedere - a prieteniei, a înţelegere şi a foarte bună înţelegere.

Şi mă surprinde, chiar în jocul sorţii, cum în aceeaşi zi, în Parlamentul României, se votează atât prietenia cu Israelul, cât şi cu Germania Federală. Poate că e un semn în care şi între Germania Federală şi Statul Israel să se stabilească o zi a prieteniei, a totalei concilieri în această lume.

Mi-aş dori, domnule preşedinte, şi poate că colegii noştri să preia această idee şi să informeze, atât Bundestagul, cât şi Knessetul, asupra prezenţei acestei zile. Şi n-ar fi deloc lipsit de interes ca aceeaşi zi a prieteniei, pe care noi o votăm astăzi aici, să fie celebrată şi în parlamentele ţărilor pe care noi astăzi le-am invocat.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Domnul Miuţescu.

Domnul Gheorghe Adrian Miuţescu:

Domnule preşedinte,

Domnule ambasador,

Mă bucur că am ocazia să spun că atât eu, cât şi colegii mei din Partidul Forţa Dreptei putem spune că suntem întru totul de acord şi vom susţine cele două proiecte de lege.

Astăzi, în zilele acestea, când se promovează ura, duşmănia, teroarea, cred că prietenia trebuie să reprezinte nu numai un simbol şi o dovadă că se poate şi altfel, o dovadă că există oameni care se pot iubi, care pot colabora şi care zic eu că vor demonstra, în perioada următoare, că aceasta este soluţia, prietenia între popoare, prietenia între ţările noastre.

De aceea, vom vota cu mare bucurie cele două proiecte şi îi felicit pe cei doi colegi parlamentari, iniţiatorii acestor proiecte.

Vă mulţumim. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Alfred Simonis.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Excelenţa Voastră, domnule ambasador al Statului Israel,

Marcăm astăzi, la nivel parlamentar, o nouă ilustrare a ataşamentului profund faţă de relaţiile speciale româno-israeliene, prin votul în Camera Deputaţilor a Proiectului de Lege pentru instituirea zilei de 14 mai ca Ziua Solidarităţii şi Prieteniei dintre România şi Statul Israel.

Este bine cunoscut faptul că România şi Statul Israel se bucură de relaţii puternice, neîntrerupte, de la stabilirea lor, în 1948.

Totodată preţuim în mod deosebit marele potenţial al legăturilor umane reprezentate de cetăţenii israelieni originari din România şi respectiv de comunitatea evreiască din România.

Delegaţia Parlamentului României, delegaţia Camerei Deputaţilor, care a fost în vizită, în luna noiembrie, în Israel, a fost una dintre primele delegaţii parlamentare care au vizitat Statul Israel după atacurile Hamas de anul trecut.

Acolo, împreună cu colegii mei deputaţi, am vizitat, imediat după atacurile teroriste, un kibuţ. Am fost cuprinşi de emoţie şi de revoltă imediat ce am intrat în zona de graniţă cu Gaza. Ceea ce au făcut acei terorişti ai Hamas, în Israel, este de neînţeles.

Spuneam, în discuţia cu prietenul şi colegul meu, preşedintele Knessetului, domnul Amir Ohana, că ceea ce au făcut acele "animale" este de neconceput. Iar domnul Ohana mi-a spus că nu sunt animale, pentru că animalele nu fac aşa ceva şi că ceea ce s-a întâmplat acolo este făcut de nişte monştri. Şi este adevărat, ceea ce au făcut acei monştri este de neînţeles, trebuie condamnat, trebuie urmăriţi cei care au comis astfel de atrocităţi şi trebuie pedepsiţi.

În încheiere, pentru că vreau să închei într-o notă pozitivă, doresc să vă spun că ne dorim să construim pe mai departe o cooperare extinsă, spre beneficiu reciproc, şi, cu siguranţă, instituirea Zilei Solidarităţii şi Prieteniei dintre România şi Statul Israel va avea un aport determinant în avansarea acestui obiectiv şi, cu siguranţă, prin astfel de momente simbolice, împreună putem deveni cu toţii mai buni.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Domnul Bulai.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate doamne,

Stimaţi domni,

Stimaţi ambasadori,

S-au spus multe de la acest microfon, multe adevărate.

Felicit iniţiatorul pentru acest proiect care pecetluieşte această prietenie între cele două state.

Cu toate acestea, acest moment trebuie să fie şi un moment al adevărului, un moment în care, de la această tribună, se pot spune lucruri frumoase şi curate despre această prietenie, dar şi despre un mare elefant din cameră, anume că există un grup parlamentar şi există politicieni de la un partid extremist care neagă Holocaustul, care nu admit că au fost făcute crime împotriva unei minorităţi evreieşti, în România, şi care militează pentru asta. Lucrul acesta trebuie spus, dacă este un moment zero, şi trebuie asumat. Pentru că nu poţi să vii la acest microfon şi să susţii aceste cauze, dar să negi cele întâmplate, ca şi cum morţii nu ar conta.

De aceea, trebuie asumare din partea dumneavoastră, stimaţi colegi de la dreapta extremistă, AUR, pentru a şti că, da, susţineţi, dar luaţi distanţă faţă de declaraţiile dumneavoastră care neagă Holocaustul în România.

De asemenea, sunt membri ai Parlamentului şi sunt majorităţi în multe municipalităţi din toată România care păstrează mai departe persoane care au dat nume unor străzi, persoane care au fost membre ale unui guvern care au deportat evrei. Lucrul acesta este grav.

Acestea fiind spuse, da, sărbătorim prietenia, celebrăm această relaţie istorică, dar avem nevoie şi de un moment în care cei care acum neagă Holocaustul să-şi pună cenuşă în cap, să-şi ceară scuze, să-şi ceară iertare şi să meargă mai departe.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.

Stimaţi colegi,

Mai avem încă trei proiecte pe ordinea de zi de astăzi.

Continuăm.