Parliamentary debates

Doamna Natalia-Elena Intotero:

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate, adoptată şi deschisă spre semnare la Faro, la 27 octombrie 2005, semnată de România la Strasbourg, la 17 februarie 2025; PL-x 233/2025; caracter ordinar; raport fără amendamente.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului, Guvernul României.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Diana-Ştefana Baciuna (secretar de stat, Ministerul Culturii):

Vă mulţumesc foarte mult, stimată doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Convenţia a fost semnată de România la Strasbourg, la 17 februarie 2025, în baza Memorandumului intitulat "Aprobarea semnării de către România a Convenţiei-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate, adoptată la Faro, la 27 octombrie 2005", document adoptat de Guvern şi aprobat de către Preşedintele României.

Obiectivele Convenţiei se referă la recunoaşterea faptului că dreptul la patrimoniul cultural este inerent dreptului de a participa la viaţa culturală, astfel cum este definit în Declaraţia universală a drepturilor omului.

Mai mult decât atât, se afirmă necesitatea punerii în valoare a importanţei conservării patrimoniului cultural.

Contribuţia documentului este extrem de pozitivă, întrucât majoritatea articolelor Convenţiei tratează patrimoniul cultural ca resursă pentru dezvoltarea socială şi economică durabilă - o temă actuală şi importantă în sectorul managementului cultural.

Documentul este supus Parlamentului spre a fi adoptat.

Vă mulţumim.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, colega noastră, doamna vicepreşedinte al comisiei, vă rog.

Doamna Lidia Vadim-Tudor:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată, spre dezbatere, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate, adoptată şi deschisă spre semnare la Faro, la 27 octombrie 2005, semnată de România la Strasbourg, la 17 februarie 2025.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au hotărât, cu unanimitatea voturilor parlamentarilor prezenţi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate, adoptată şi deschisă spre semnare la Faro, la 27 octombrie 2005, semnată de România la Strasbourg, la 17 februarie 2025, în forma prezentată de iniţiator.

În raport cu obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare, domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Valoarea patrimoniului cultural este una inestimabilă şi cred că acesta este principalul lucru cu care trebuie să începem atunci când vorbim de patrimoniul cultural.

Perspectiva Convenţiei-cadru semnate la Faro a Consiliului Europei presupune, în primul rând, o creştere a implicării cetăţeneşti şi civice în raport cu bunurile şi valorile, în esenţă, care ţin de patrimoniul cultural; încearcă să introducă o componentă de dezvoltare durabilă absolut esenţială asupra a ceea ce reprezintă patrimoniul. Pentru că patrimoniul nu trebuie să fie redus la muzealitate; patrimoniul înseamnă trecut, viitor, prezent şi înseamnă conştiinţă, înseamnă identitate, înseamnă perenitate.

Iar valorile reprezentate de patrimoniul cultural mondial transcend dincolo de elementul acesta, să-i spunem, clasic, pe care avem cu toţii tendinţa să-l vedem atunci când vizităm un muzeu ori un obiectiv cultural-istoric de anvergură.

Patrimoniul înseamnă economie, înseamnă dezvoltare locală şi dezvoltare chiar naţională, atunci când vorbim de marile simboluri ale patrimoniului mondial.

Patrimoniul, de asemenea, înseamnă istorie, înseamnă identitate, înseamnă cultură şi înseamnă viaţă socială.

Şi este foarte important ca generaţiile viitoare să fie educate în perspectiva acestui acces la patrimoniu şi acestei legături indisolubile existente între cetăţean şi valorile patrimoniului cultural naţional şi universal.

Identitatea este fundamentală, atât din perspectivă universală, cât şi din perspectivă naţională, iar valorile culturale trec dincolo de orice diferenţe.

Şi cred că, până la urmă, unul dintre lucrurile care dau naştere unei perspective durabile îl reprezintă inclusiv vectorul educaţional şi ştiinţific derivat din o bună cunoaştere şi aprofundare a patrimoniului.

Partidul Naţional Liberal va vota pentru.

Mulţu... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Neamţu George-Mihail.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Distinşi colegi,

Cuvinte frumoase, pe care le salut.

În acelaşi timp, în timp ce vorbim despre patrimoniul şi despre resursa pe care patrimoniul naţional o poate reprezenta, inclusiv din punct de vedere economic, pe surse, diferite publicaţii vorbesc despre intenţia Ministerului Culturii de a comasa Institutul Naţional al Patrimoniului cu ministerul - o formă de preluare a instituţiei prin transformarea ei în departament.

Înainte de a vorbi despre valoarea patrimoniului, despre tezaurul pe care România îl are, ar trebui iarăşi să ne punem o întrebare: Ce s-a întâmplat totuşi cu acel faimos Coif de la Coţofeneşti? Coiful dacic a fost pierdut, s-au plătit nişte bani, o sumă derizorie, undeva la 5-6 milioane de euro, în timp ce, bineînţeles, probabil că pe piaţa neagră respectivul obiect valorează undeva la 30-40 de milioane.

Vă reamintesc că un obiect de artă produs de Brâncuşi s-a putut vinde la Christie's, New York, cu 79 de milioane de euro.

Adică noi, în timp ce sărăcim patrimoniul României, prin neglijenţă gravă în serviciu, fără ca cineva să plătească cu adevărat pentru această pierdere, inclusiv a Coifului dacic, sigur că ne lăudăm că facem şi că dregem.

Este foarte trist că asemenea forme de abandon al identităţii naţionale rămân nesancţionate de către actuala Coaliţie.

Este foarte trist rolul pe care cultura îl are astăzi în România, în care vedem tot soiul de sorosişti care reprezintă culoarul antinaţional şi anticreştin al ideologiei neomarxiste.

Este foarte trist, spuneam, să vedem unde a ajuns cultura - este Cenuşăreasa, pentru dumneavoastră.

Şi totul se va schimba când AUR, împreună cu alte forţe cu adevărat patriotice, va ajunge să pună cultura la un loc de cinste, aşa cum se cuvine.

Mulţumim. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Vedinaş Verginia, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

Vorbim despre un domeniu care înnobilează şi dă identitate unei naţiuni, dar care, din păcate, în istoria noastră recentă - şi mă refer la cea de după Decembrie 1989 - a fost marginalizată, sfidată, ignorată, şi epitetele pot să continue.

Vreau să vă spun aşa, pentru ca să nu uităm că după Revoluţie, după Decembrie 1989, februarie 1990, prima lege care a fost abrogată, printre legile care au fost abrogate, s-a aflat şi Legea patrimoniului cultural naţional - aia din regimul trecut, dar era un veritabil cod al patrimoniului -, ceea ce a făcut ca o perioadă lungă, ani de zile, noi să n-avem o lege care să ocrotească patrimoniul cultural naţional. N-am avut cadru nici să incriminăm ca şi infracţiuni anumite fapte, pentru că infracţiunile se reglementează prin lege specială, prin lege organică, iar noi aveam nişte hotărâri ale Guvernului.

Toate lucrurile astea trebuie să ne pună pe gânduri.

În continuare legislaţia privind patrimoniul este disparată, este fragmentată. Ştiţi că există principiul acela, "Divide et impera", da? Cu cât fragmentezi componentele unui domeniu, în speţă, ale patrimoniului, cu atât slăbeşti puterea statului de a-l protegui, de a-i garanta eternitatea, în corelaţie cu eternitatea poporului român.

De aceea, dincolo de această convenţie, va trebui să ne angajăm, ca Parlament, să adoptăm un cod al patrimoniului, să fie un legământ al tuturor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Rigman Ciprian-Doru.

Domnul Ciprian-Doru Rigman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Grupul USR va vota acest proiect.

Mă bucur că îl discutăm şi că îl vom aproba. Cultura e ceva care a fost exilată din zona noastră de interes, de mult prea mult timp, iar dacă vrem ca societatea românească să funcţioneze aşa cum trebuie, cultura trebuie revalorizată.

Vorbim de o declaraţie de intenţie, dar nu trebuie să uităm că în precedentul buget avem 0,079% din PIB pentru cultură, şi asta ar trebui să ne facă să gândim mai profund în direcţia culturii, să oferim sume mai generoase în viitorul buget pe care îl vom aproba.

E nevoie de cultură. Mă bucur că toată lumea vorbeşte frumos despre ideea de cultură. Ea ne pune la adăpost de intoleranţă, de extremism; ea ne înarmează cu valorile corecte şi principiile corecte pentru viaţă. Şi cred... cred că avem nevoie de o cultură care să fie funcţională şi să valorizeze aşa cum trebuie patrimoniul.

Cultura română cred că ar merge mai bine şi dacă ar avea un alt preşedinte al Comisiei pentru cultură a Camerei Deputaţilor, care ar înţelege ce înseamnă respectul... (Aplauze.) un respect care a stat întotdeauna la baza dezvoltării culturii.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, din partea minorităţilor naţionale.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Evident, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota în favoarea ratificării documentului, dar nu ca pe un gest formal, ci pentru că suntem direct interesaţi. Parte a patrimoniului naţional sunt şi acele obiecte de patrimoniu care ţin de etniile pe care le reprezentăm în Parlament, deci avem un interes direct ca atenţia publică să fie şi asupra acestora îndreptată.

Însă constatăm, evident, ca şi dumneavoastră, faptul că, în decursul timpului, fondul alocat de la bugetul de stat pentru Ministerul Culturii este absolut insuficient, deci pledăm şi noi, în măsura posibilităţilor, ca acest buget să crească, pentru că este absolut inadmisibil nivelul la care a scăzut acest buget până în prezent.

Credem că lipsa acestor resurse poate fi compensată prin recurgerea la fonduri europene, dar şi aici constatăm că, pe măsură ce a trecut timpul, fondurile alocate pentru refacerea unor monumente de categorie A au fost din ce în ce mai reduse.

Deci, fac apel la Ministerul Fondurilor Europene ca, în viitorul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene, România să solicite mai multe fonduri pe această axă, pentru că, pornind de la exemplul bisericilor săseşti fortificate din Transilvania, dintre care unele fac parte din patrimoniul mondial UNESCO, am constatat că sunt din ce în ce mai puţini bani pentru acest lucru.

Totodată, e nevoie de bani şi pentru refacerea centrelor istorice ale unor oraşe mai mici, care nu dispun de asemenea resurse, cum ar fi, de exemplu, Rupea, unde am fost sesizat cu această problemă.

Rog, deci, Ministerul Fondurilor Europene să facă bine şi să propună Uniunii Europene fonduri mai multe pe această axă.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.