Parliamentary debates

Doamna Natalia-Elena Intotero:

18. Proiectul de Lege privind evidenţa şi administrarea infrastructurii digitale publice, precum şi crearea Platformei Naţionale a Infrastructurii Digitale Publice; PL-x 128/2026.

Avem şi amendamente admise.

Din partea iniţiatorilor îl avem prezent, alături de noi, pe domnul senator Ciprian Rus.

Vă rog.

Domnul Vasile-Ciprian Rus (senator):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă rog să privim această lege dincolo de limbajul tehnic.

Nu discutăm astăzi doar despre o platformă informatică, discutăm despre o întrebare simplă.

Ştie statul român ce infrastructură digitală are?

Ştie ce domenii oficiale foloseşte, câte site-uri şi portaluri administrează, ce aplicaţii rulează, ce licenţe software plăteşte, ce numere de telefon şi adrese de e-mail sunt oficiale? Cine răspunde de ele?

Astăzi, răspunsul, de prea multe ori, este nu. Nu ştie. Sau nu ştie suficient de clar.

Oamenii ajung să se întrebe care este site-ul oficial, care este adresa corectă, care este canalul real de comunicare cu o instituţie publică.

Iar această lege vine cu o soluţie de bun-simţ - inventarul digital al statului.

Prin Platforma Naţională a Infrastructurii Digitale Publice, instituţiile publice vor avea obligaţia să-şi înscrie resursele digitale într-un cadru unitar: domenii, subdomenii, site-uri, portaluri, aplicaţii, licenţe, echipamente IT, proiecte digitale, adrese de e-mail şi numere de telefon oficiale.

Vreau să fie foarte clar: nu vorbim despre acces la conţinut, nu vorbim despre supraveghere, nu vorbim despre colectarea datelor personale ale cetăţenilor, vorbim doar despre nişte metadate administrative, adică ce există, cui aparţine, cine răspunde şi care este statusul acelei resurse.

Este o lege care pune ordine, o lege care ajută statul să reducă risipa, o lege care ajută la securitatea cibernetică, o lege care creează baza pentru interoperabilitate reală şi pentru o digitalizare coerentă.

Stimaţi colegi,

Nu putem construi servicii digitale moderne pe haos, nu putem securiza ceea ce nu cunoaştem, nu putem reduce risipa dacă nu avem o evidenţă clară a ceea ce plătim şi folosim.

De aceea, vă rog frumos să susţinem această lege. Este un pas necesar pentru un stat organizat, mai sigur şi mai respectuos cu cetăţenii săi.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul comisiei sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Domnul Octavian Oprea:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege privind evidenţa şi administrarea infrastructurii digitale publice, precum şi crearea Platformei Naţionale a Infrastructurii Digitale Publice

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a fost sesizată, spre dezbatere în fond, cu prezentul proiect de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului juridic pentru evidenţa, administrarea, utilizarea şi securitatea infrastructurii digitale publice a României, în scopul garantării interesului public şi al consolidării încrederii cetăţenilor în serviciile digitale publice şi reglementarea creării, operaţionalizării şi administrării Platformei Naţionale a Infrastructurii Digitale Publice, ca instrument unic de evidenţă, coordonare şi supraveghere a infrastructurii digitale publice.

Membrii Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au reexaminat proiectul de act normativ în şedinţa din 28 aprilie 2026. La şedinţa comisiei deputaţii au fost prezenţi, conform listei de prezenţă.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind evidenţa şi administrarea infrastructurii digitale publice, precum şi crearea Platformei Naţionale a Infrastructurii Digitale Publice, cu amendamente admise, redactate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Dezbateri generale, domnul deputat Dan Tanasă, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Vom susţine şi noi Proiectul de Lege privind crearea Platformei Naţionale a Infrastructurii Digitale.

Sigur că da, statul trebuie să ştie care este întinderea infrastructurii digitale publice, însă cred că e un bun prilej, dacă tot vorbim despre digitalizare, AI, despre stocare de date, cred că e un bun prilej să reamintesc un veritabil act de trădare naţională. Să dai fără licitaţie unei companii private 196 de milioane de euro, tu, ca stat român, dintr-un pix, tu, Bolojan, să dai 196 de milioane de euro din pix, fără licitaţie publică, unei companii private care n-are absolut nicio legătură cu domeniul, în timp ce tu ai o companie de stat, respectiv Telecomunicaţii CFR, o companie de stat care are şi infrastructură, are şi personal, are şi know-how, are tot ce-i trebuie pentru a desfăşura exact aceeaşi chestiune pentru care tu dai bani unei companii private.

Repet, Telecomunicaţii CFR, o companie care se autosusţine, o companie de specialişti, o companie de stat, pe care vă pregătiţi să o îngropaţi, şi o companie care ar fi putut, fără probleme, să deruleze un proiect de genul celui pentru care aţi dat 196 de milioane de euro.

Ăsta e un nou model, un nou exemplu a ceea ce înseamnă un veritabil act de trădare naţională.

În loc să dai unei companii publice de stat, să o ajuţi să crească, dai bani unei companii private.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Octavian Oprea, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Octavian Oprea:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această iniţiativă legislativă este un proiect de bun augur de care statul român avea nevoie de câţiva ani de zile.

Din păcate, în urmă cu câţiva ani, statul român a luat decizia de a crea cloudul guvernamental, o infrastructură hardware a statului român care a costat peste 500 de milioane de euro şi care nu a avut capacitatea, nici măcar până astăzi, să încorporeze sisteme naţionale importante, precum sistemele Ministerului de Interne şi ale Ministerului de Finanţe.

Tot astăzi, când vorbim, cloudul guvernamental nu are capacitatea de a interconecta bazele de date ale statului român, problemă despre care cred că discutăm de peste 20 de ani de zile.

Dacă această iniţiativă legislativă ar fi devenit lege înainte ca statul român să ia decizia de a face cloudul guvernamental, cu siguranţă astăzi am fi ştiut şi noi care sunt echipamentele pe care le deţine statul român, care sunt platformele şi care e întreaga infrastructură a statului român, pentru a nu mai cheltui sute de milioane de euro, bani pe fiare, aş putea spune, pe care în vreo 3-4 ani de zile va trebui să le înlocuim şi să ţinem cont de faptul că nu vom avea un alt Plan naţional de redresare şi rezilienţă la dispoziţie.

Partidul Naţional Liberal susţine această iniţiativă legislativă, o va vota şi speră cu tărie că la următoarea investiţie de un astfel de nivel al statului român să se ţină cont de nevoia clară a statului, nu de nevoia unor companii de a câştiga contracte cu statul şi de a face profit de pe urma statului român. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimaţi colegi,

Sigur că vorbim despre eficienţă şi eficientizare, în sensul de a folosi resursele existente în ţară sau care vor fi achiziţionate eficient, o spun încă o dată. Pentru că pe foarte multe astfel de infrastructuri deja se depune praful, altele nu se cunosc şi, din acest motiv, o actualizare, o gestionare optimă a acestor resurse este una mai mult decât benefică.

Spre exemplu, dacă un minister îşi cumpără câteva servere, ar putea să cunoască ce se întâmplă la alt minister, care deja şi-a cumpărat, şi ar putea să le folosească împreună. Dau doar un exemplu.

Cu atât mai mult cu cât în această infrastructură e nevoie de investiţii cu atât mai serioase.

E vorba şi de infrastructura ce ţine de AI, o infrastructură care are o altă gestiune, o altă definiţie a costurilor, şi de securitate naţională.

Toate acestea trebuie foarte bine fundamentate, cunoscute şi prinse într-o bază de date unitară.

Nu ştiu, nu cunosc sau nu am văzut într-o profunzime adecvată dacă se face o delimitare între resursele acestea naţionale, a bazelor de date ce ţin de inteligenţa artificială şi infrastructura în general, hardware, şi cele care ţin de securitate, separat, de armată, sau de alte servicii speciale din ţară, pentru că acestea trebuie foarte bine fundamentate şi bine prezentate într-o structură şi o arhivare la nivel naţional. Mă refer la o strategie, evident.

Deci o astfel de lege este benefică şi trebuie să avem mult mai multă rigoare şi eficienţă în accesarea fondurilor de aici încolo, pentru a avea un sistem competitiv, măcar la nivelul celor din vecinătatea noastră.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 35 de amendamente admise. Dacă există observaţii? Nu. Adoptate.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de lege rămâne pentru votul final.

Pe procedură, domnul Szabó Ödön, vă rog.