Parliamentary debates

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul secretar de stat Botănoiu.

Am avut acuzaţii grave din partea pescarilor amatori.

Domnul Dumitru Daniel Botănoiu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Politica privind pescuitul în habitatele piscicole naturale se realizează de către Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură prin: măsuri de conservare a resurselor acvatice vii, prin reglementarea echipamentelor de pescuit, a efortului de pescuit, precum şi a altor măsuri care determină starea resurselor.

De asemenea, alte măsuri sunt cele legate de protejarea şi regenerarea resurselor acvatice vii, prin stabilirea anuală a TAC-ului, a cotelor de pescuit, a perioadelor de prohibiţie, a zonelor protejate şi a zonelor de cruţare, precum şi a măsurilor preventive.

În sensul celor precizate, a fost elaborat Ordinul comun al ministrului agriculturii, dezvoltării rurale şi ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr.368/391/2015, pe baza studiului privind aprobarea măsurilor de reglementare a efortului de pescuit şi a cotelor de pescuit alocate pentru anul 2015, pe specii şi zone.

Acest document a fost întocmit de către Staţiunea de Cercetare Piscicolă Nucet, în baza solicitării Departamentului pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, care a şi achitat contravaloarea acestuia şi a fost avizat de către Academia Română.

La Anexa IV din acest document sunt prezentate cotele de pescuit şi efortul de pescuit pe toate lacurile de acumulare de pe râul Olt.

Atribuirea dreptului de pescuit comercial în habitatele piscicole naturale, cu excepţia ariilor protejate natural se face având în vedere următoarele: cota şi efortul de pescuit stabilite prin studiu anual de TAC pe toate zonele de pescuit, raportările şi monitorizarea capturilor la ANPA, tradiţie şi continuitate în activitatea de pescuit comercial, domiciliul solicitantului să fie în zona atribuită la pescuit, precum şi îndeplinirea obligaţiilor cerute de Uniunea Europeană, întocmirea de chestionare, raportarea electronică a capturilor, sistemul de monitorizare a vaselor, după caz.

Şi ultimul: completarea corectă şi transmiterea la timp a documentelor de pescuit, jurnale de pescuit, documentaţii, descărcare, note de primă vânzare, note de transport.

Punctajul şi alte măsuri referitoare la atribuirea dreptului şi efortului de pescuit comercial se stabileşte prin decizia preşedintelui ANPA.

Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură, ANPA, a susţinut şi susţine necesitatea alocării de fonduri financiare pentru programele de refacere a potenţialului piscicol natural cu material de populare obţinut prin reproducerea artificială, alături de măsuri de reabilitare ecologică şi de protejare a resurselor piscicole naturale.

În contextul celor de mai sus, considerăm că protecţia, conservarea şi menţinerea biodiversităţii populaţiilor piscicole din lacurile de acumulare de pe râul Olt trebuie să se bazeze pe o etapă iniţială reprezentată de studii şi acţiuni de cercetare ştiinţifică, atât prin caracterizarea din punct de vedere al stării de conservare, cât şi prin identificarea ameninţărilor asupra biodiversităţii.

Problema pescuitului pe râul Olt şi în alte habitate piscicole naturale o reprezintă braconajul, în condiţiile în care numărul de inspectori piscicoli este redus.

Din datele şi informaţiile transmise de către Filiala Regională Oltenia, în 2015 activitatea de pescuit comercial în judeţul Olt a fost efectuată de un număr de 64 de ambarcaţiuni, pe care activează un număr de 129 de pescari autorizaţi ca societăţi comerciale, PFA, II şi IF -, societăţi care, în marea lor majoritate, au fost înfiinţate strict pentru activitatea de pescuit comercial.

Pentru protejarea bio-faunei, Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură a luat în considerare posibilitatea adoptării unor reglementări privind instituirea obligativităţii de eliberare a peştilor capturaţi în stare vie, precum şi interzicerea totală a pescuitului pentru anumite lacuri de acumulare de pe râul Olt, pe baza unor studii şi acţiuni de cercetare ştiinţifică.

Un aspect deosebit de important îl constituie eficientizarea activităţii de control şi inspecţie, prin suplimentarea numărului de inspectori ANPA şi dotarea lor cu mijloace logistice.

În concluzie, apreciem că principalele măsuri care vizează protejarea şi conservarea populaţiei piscicole din lacurile de pe Râul Olt sunt: realizarea studiilor privind starea de conservare a resurselor şi identificarea ameninţărilor, identificarea speciilor şi populaţiilor de peşti vulnerabile, refacerea potenţialului piscicol prin popularea cu puiet, instituirea unor zone de protecţie şi refacere a habitatelor de reproducere, echilibrarea activităţilor de pescuit cu capacitatea de suport a resursei acvatice vii, precum şi susţinerea comunităţilor de pescari pentru refacerea fondurilor prin POPAM 2014-2020 - Programul Operaţional de Pescuit şi Afaceri Maritime.

Aceste măsuri trebuie să constituie baza unui plan de management integrat elaborat într-un mod participativ, cu implicarea tuturor factorilor interesaţi, asumarea planului de către comunităţile locale fiind o condiţie importantă pentru dezvoltarea durabilă a zonei.

Vă mulţumesc frumos.