Parliamentary debates

Domnul Cătălin Drulă:

Trecem la cealaltă întrebare adresată aceluiaşi ministru.

Din partea domnului deputat Adrian Giurgiu, întrebarea nr. 414A, cu tema "Plata anticipată şi refinanţarea creditelor bancare prin intermediul aplicaţiilor de mobile banking".

Dacă domnul deputat doreşte să reia, pe scurt, întrebarea? Nu.

Vă rog, domnule subsecretar de stat, să-i oferiţi răspunsul, la fel, în trei minute.

Domnul Marius Viorel Poşa:

Vă mulţumesc.

Referitor la solicitarea domnului deputat Giurgiu Adrian, privind digitalizarea plăţilor anticipate şi a refinanţării tuturor tipurilor de credite, transmisă domnului ministru Bogdan-Gruia Ivan, vă răspundem următoarele.

Regulamentul nr. 3/2018 privind monitorizarea infrastructurilor pieţei financiare şi a instrumentelor de plată, denumit în continuare "regulament", al cărui emitent este Banca Naţională a României, stabileşte cerinţele pentru:

a) autorizarea şi monitorizarea infrastructurilor pieţei financiare, denumite în continuare IPF;

b) monitorizarea participanţilor la aceste infrastructuri şi a prestatorilor de servici de plată care emit, pun în circulaţie şi/sau acceptă instrumente de plată pe teritoriul României;

c) punerea în circulaţie, emiterea, acceptarea şi monitorizarea instrumentelor de plată.

BNR este instituţia responsabilă cu evaluarea notificărilor, în vederea emiterii instrumentelor de plată electronică, inclusiv a celor cu acces la distanţă, pe care toţi prestatorii de servicii de plată au obligaţia de a le transmite BNR, împreună cu orice informaţii, date, documente şi declaraţii necesare, solicitate de BNR în acest sens.

Fişa de produs a instrumentului de plată electronică cu acces la distanţă trebuie să conţină, printre altele, informaţii referitoare la descrierea, caracteristicile funcţionale, limitele de tranzacţionare şi modalitatea de modificare a acestora, după caz, precum şi aria de utilizare.

Instrumentele de plată electronică cu acces la distanţă sunt definite ca fiind un set de proceduri, care se bazează pe o soluţie informatică, de tipul: internet-banking, home-banking, phone-banking, mobile-banking, care permit utilizatorului iniţierea de operaţiuni de plată, în baza fondurilor de care dispune.

Implementarea unui sistem online de plată anticipată/refinanţare care să permită accesul facil la informaţii despre costurile şi termenii în care să decurgă respectivele acţiuni, integrată într-o platformă accesibilă prin aplicaţiile de mobile banking, sunt aspecte care ţin de politica comercială a prestatorului de servicii de plată, acestea putând fi implementate doar cu respectarea prevederilor legale în vigoare, inclusiv în ceea ce priveşte punerea în circulaţie a instrumentelor de plată electronică, sub stricta evaluare şi monitorizare a BNR.

În ceea ce priveşte respectarea prevederilor legale în vigoare, cu privire la protecţia consumatorilor, în cazul în care sunt puse la dispoziţie produse sau servicii financiare, inclusiv instrumente de plată electronică - carduri sau instrumente de plată electronică cu acces la distanţă -, de către prestatorii de servicii de plată, ANPC, prin pârghiile legale pe care le are la dispoziţie, se asigură că toţi consumatorii sunt complet şi precis informaţi, atât în faza precontractuală, cât şi în cea contractuală.

Domnul Cătălin Drulă:

Să finalizaţi, vă rog!

Domnul Marius Viorel Poşa:

Da. OK.

Pe scurt.

Sunt respectaţi în totalitate termenii contractuali, clienţii sunt protejaţi împotriva practicilor comerciale incorecte şi sunt sancţionate orice abateri cu privire la prevederile legale.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Următoarele 4 răspunsuri sunt din partea Ministerului Afacerilor Interne, apoi urmează două răspunsuri de la Agenţia Naţională pentru Sport, două răspunsuri de la Ministerul Mediului şi trecem la formularea interpelărilor.

Am primit mai multe întrebări din sală.

Din câte reuşesc să-mi dau seama, o să avem timp cu toţii să susţinem ce avem de susţinut.

Domnul Cătălin Drulă:

Trecem la întrebarea, din partea domnului deputat Giurgiu Adrian, nr. 455A, cu tema "Sesizări la 112 privind furturile de lemn şi transporturile ilegale de lemn din România".

Dacă domnul deputat doreşte să reamintească întrebarea? Nu.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul pentru răspuns.

Domnul Silviu Nicu Macovei (fără microfon):

Citim şi răspunsul la întrebare, chiar dacă nu este domnul deputat?

Domnul Cătălin Drulă:

Da, da, da, pentru că suntem în sistem hibrid...

Domnul Silviu Nicu Macovei:

OK. E în regulă!

Domnul Cătălin Drulă:

... conceptul e că e toată lumea aici.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Mulţumesc frumos.

În legătură cu întrebarea dumneavoastră - "Sesizări la 112 privind furturile de lemn şi transporturile ilegale de lemn din România", precizăm următoarele.

Potrivit informaţiilor primite de la Inspectoratul General al Poliţiei Române, în anul 2024, la nivel naţional, au fost înregistrate 501 apeluri la nr. 112 pentru sesizarea furturilor de lemn şi transporturilor ilegale de lemn. 182 au fost confirmate şi 319 neconfirmate. Situaţia cuprinzând defalcarea pe judeţe a acestor apeluri la 112 şi rezultatele obţinute, ca urmare a intervenţiei poliţiştilor la aceste apeluri, sunt prezentate în anexă.

În vederea asigurării unui mecanism eficient de intervenţie şi gestionare a situaţiilor privind sesizările referitoare la transporturi de materiale lemnoase, realizate prin SNUA12, există o cooperare permanentă între Inspectoratul General al Poliţiei Române, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

De asemenea, la nivelul Inspectoratului General al Poliţiei Române, sunt iniţiate şi implementate proiecte, campanii, activităţi de prevenire a criminalităţii, în domeniul sus-menţionat, în funcţie de situaţia operativă şi de priorităţile naţionale de intervenţie preventivă ale Poliţiei Române.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă domnul deputat doreşte să intervină? Nu.