Parliamentary debates

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, domnule coleg. Nu vă aud. N-aţi primit răspuns scris, dar probabil că nu sunteţi programat astăzi. (Se referă la domnul deputat Ştefan Baban.)

Nu vă văd, veniţi să vedem aici împreună.

S-a transmis răspuns scris poate. Nu e adevărat. Şi atunci, chemăm la microfon. Haideţi să ne uităm împreună. Domnul Baban. Scrie că s-a transmis răspunsul în scris. N-aţi primit, nu? Deci, domnul deputat Ştefan Baban, deşi figurează că a primit răspuns scris, spune că n-a primit răspuns scris şi nici la... are două întrebări, una la care trebuie să răspundă domnul Adrian Ciocănea, secretar de stat la Ministerul Integrării, la care domnul Baban nu a primit răspuns scris şi insistă să primească răspuns oral astăzi, şi încă una de la Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, domnul Cătălin Ionel Dănilă, secretar de stat, care trebuie să dea răspuns domnului Ştefan Baban.

Domnul ministru Nicolăescu nu a venit încă.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Ciocănea, de la Ministerul Integrării Europene.

Domnule Baban, vreţi să dezvoltaţi întâi interpelarea sau răspunde direct domnul secretar de stat.

Domnule secretar de stat, aveţi microfonul.

Sunteţi de acord să răspundă domnul secretar de stat? Da.

Vă rog.

Domnul Adrian Ciocănea (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene):

Da. Mulţumesc.

Domnule deputat, am să vă înmânez şi răspunsul scris, pentru că l-am trimis. Nu ştim din ce motive n-a ajuns.

În legătură cu interpelarea dumneavoastră vă putem spune următoarele: costurile aderării României la Uniunea Europeană se definesc pe termen mediu şi lung. Toate extinderile precedente au demonstrat faptul că pe aceste termene, aderarea a fost profitabilă pentru statele membre, exemple fiind Irlanda, Spania sau Portugalia.

În principal, aderarea României reprezintă un cost de oportunitate.

Opţiunea pentru neaderare, deci, inversul acestui cost de oportunitate, sau un scenariu izolaţionist nu este valabil pentru că în condiţiile globalizării Uniunea Europeană reprezintă singurul răspuns al statelor naţionale la aceste provocări.

Costurile aderării României la Uniunea Europeană reprezintă eforturile României pentru procesul de modernizare a sistemului economic şi social. Prin aderarea României la Uniunea Europeană, acest efort de modernizare care poate fi cuantificat va fi susţinut în parte de Uniunea Europeană şi a fost susţinut atât prin fondurile de preaderare, cât şi ulterior vor fi susţinute aceste eforturi prin fondurile structurale şi de coeziune, aceste fonduri sunt disponibile după încheierea negocierilor privind previziunile financiare pentru 2007-2013.

Problema pe care România o are, pentru a fi în momentul de faţă beneficiar net în ceea ce priveşte fondurile comunitare, este să poată absorbi aceşti bani, prin prevederile despre care am vorbit mai devreme.

Eforturile financiare pentru susţinerea aderării la Uniunea Europeană sunt graduale în timp, în funcţie de perioadele de tranziţie obţinute, un alt element de care trebuie să ţinem seama.

Aceste eforturi au început deja să fie făcute în perioada de preaderare şi vor continua şi după 2007.

Beneficiile aderării la Uniunea Europeană vizează pe de o parte stabilitatea macroeconomică, stabilitatea legislativă, creşterea economică şi creşterea nivelului de trai. Cetăţenii României se vor putea bucura la data aderării de beneficiile pieţei unice. Aceasta însemnând în principal cele patru libertăţi: a mărfurilor, a persoanelor, a capitalurilor şi a serviciilor.

Pe termen mediu şi lung, beneficiile aderării se vor reflecta cu siguranţă în nivelul de trai, fiind un cost de oportunitate, este dificil de făcut o cuantificare exactă a costurilor aderării, dar vă pot spune că un scenariu de neaderare ar însemna pentru România o pierdere de circa 1,8 miliarde euro, cel puţin pentru un an de zile.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Baban. 30 de secunde.

Domnul Ştefan Baban:

Domnule preşedinte,

Îi mulţumesc domnului secretar de stat pentru răspuns, nu e ceea ce aşteptam. N-aş vrea să păţească şi România ce a păţit Ungaria, fiindcă ei au fugit de acolo şi au venit la noi să cumpere mărfuri alimentare. Nu ştiu, noi încotro am putea s-o luăm să cumpărăm mărfuri alimentare?

În orice caz, după opinia mea, eu mă îndoiesc că putem adera în 2007 la Uniunea Europeană cu un salariu de 3.100.000 lei.

Vă mulţumesc pentru atenţie. Şi poate că răspunsul scris va fi mai cuprinzător şi mai clar. Ce îl aşteaptă pe cetăţeanul român în momentul în care vom adera.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul secretar de stat de la Ministerul Muncii, domnul Dănilă.

Domnule Baban, direct răspunsul, da? Da.

Domnul Cătălin Ionel Dănilă (secretar de stat, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La întrebarea formulată de către domnul Ştefan Baban, aparţinând Grupului parlamentar al P.R.M., formulăm următoarele: coşul minim de consum a operat în perioada 2002-2003, până la apariţia Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.11/2004 privind stabilirea unor măsuri de organizare în cadrul administraţiei publice centrale, când s-a abrogat art.2 din Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.217/2000 care reglementa faptul că evaluarea coşului minim de consum lunar se efectuează trimestrial de către Institutul Naţional de Statistică, iar valoarea acestuia se aprobă prin hotărâre de Guvern.

Prin Hotărârea de Guvern nr.939/2002 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale pentru indexarea şi fundamentarea valorii coşului minim de consum, s-a constituit un organ tripartit consultativ, cu următoarele atribuţii: analizează evoluţia efectivă şi prognozată a preţurilor de consum, propune spre aprobare Guvernului valoarea coşului minim de consum lunar, face propuneri pentru perfecţionarea metodologiilor care stau la baza stabilirii coşului minim de consum lunar, respectiv, prezintă Guvernului, patronatelor şi sindicatelor informări periodice referitoare la evoluţia preţurilor de consum.

În luna septembrie 2003, Executivul a aprobat valoarea coşului minim de consum pentru trimestrul II al anului 2003 prin H.G.1079 din 2003, valoarea calculată de Institutul Naţional de Statistică, la tarifele şi preţurile din iunie 2002, fiind de 5.526.344 de lei vechi pentru o gospodărie medie formată din 2,804 persoane.

La nivelul comunităţii europene nu sunt stabilit legături între salariul de bază minim brut şi coşul minim de consum. Coşul minim de consum nu este reglementat, fiecare stat membru fiind suveran în a găsi modalităţi de rezolvare a acestei problematici, corespunzător obiectivelor şi intereselor sale pe termen scurt şi/sau mediu.

În contextul politicilor sociale proprii, fiecare stat european utilizează coşul minim de consum numai pentru comensurarea pragului de sărăcie, prin instituţii competente în domeniul statistic.

Biroul de statistică al Comisiei europene EUROSTAT nu utilizează indicatorul coşul minim de consum. De asemenea, coşul minim de consum nu este utilizat ca bază de calcul în fundamentarea politicilor salariale.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, aveţi un minut.

Domnul Ştefan Baban:

O jumătate de minut.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

30 de secunde, domnule deputat.

Domnul Ştefan Baban:

Voi fi foarte scurt, domnule preşedinte.

Vreau să îl informez pe domnul secretar de stat, cu tot respectul, că datorită faptului că n-am mai dat atenţia cuvenită coşului minim de consum într-o ţară săracă şi sărăcită ca România, acum învăţământul a ieşit în stradă şi urmează şi alţii.

Eu zic că nu este bine. Mai pot să vă informez o chestiune de la această înaltă tribună a Parlamentului: un tânăr care se angajează după ieşirea după băncile şcolii, cu tot sprijinul dat de stat pentru dezvoltarea IT-ului, primeşte un salariu de aproximativ 3.300.000 lei. Cum se descurcă acest tânăr cu aceşti bani ar putea doar Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei să ne răspundă.

În orice caz, este trist ce se întâmplă şi eu cred că trebuie luate măsurile drastice.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.