Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Ilie Merce, Grupul parlamentar al PPRM. E în sală? Da. Răspunde tot ministrul justiţiei, doamna Monica Macovei.

Doamna ministru, vă aşteptăm la microfon.

Doamna Monica Macovei:

Stimate domnule deputat Merce,

O primă interpelare din partea dumneavoastră se referă la strategia Ministerului Justiţiei pentru reintegrarea socială a tinerilor care, după împlinirea vârstei de 18 ani, părăsesc centrele de reeducare.

Pentru asigurarea reintegrării sociale a minorilor internaţi în centrele de reeducare sau aflaţi în unităţi penitenciare pentru executarea unor pedepse cu închisoarea, în anul 2003, la nivelul Ministerului Justiţiei, s-a realizat un protocol de colaborare la nivel naţional între Direcţia de integrare socială şi supraveghere. În prezent, se numeşte Direcţia de protecţia victimelor infracţiunilor şi reintegrare socială şi Direcţia generală a penitenciarelor, care acum se numeşte Administraţia naţională a penitenciarelor.

Unul din elementele componente ale acestui protocol este colaborarea cu cele două instituţii menţionate, astfel încât procesul de reinserţie socială a persoanelor private de libertate să fie unul integrat, adică continuu. Să înceapă încă de când persoana, tânărul este în penitenciar sau în centrul de reeducare, tocmai pentru ca, în momentul în care părăseşte un astfel de loc, să poată fi asigurate măsurile pentru reinserţia socială.

În concret, Ministerul Justiţiei, prin această direcţie, în colaborare cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor, întreprinde acţiuni de mediere între minorii internaţi în centrele de reeducare sau deţinuţi în penitenciare şi familiile lor, atunci când astfel de legături sunt rupte sau comunicarea este foarte slabă.

De asemenea, cu trei luni înainte de punerea în libertate, se desfăşoară activităţi de asistenţă şi reconsiliere, conform particularităţilor socio-psiho-comportamentale ale minorilor delicvenţi, iar cu o lună înainte de momentul punerii în libertate se realizează o evaluare psiho-comportamentală care este trimisă serviciilor de reintegrare socială de pe lângă tribunalul din judeţul unde domiciliază minorul.

În plus, înainte de punerea în libertate, educatorii şi consilierii de reintegrare socială şi supraveghere informează minorii din centrele de reeducare cu privire la posibilitatea de a contacta serviciul de reintegrare socială şi supraveghere de pe lângă tribunal, tocmai pentru a fi incluşi în programele de consiliere vocaţională, pentru a ocupa un loc de muncă sau a continua studiile.

De asemenea, se încearcă organizarea unui suport în cadrul comunităţii şi serviciilor de reintegrare socială şi supraveghere de pe lângă tribunale, încearcă să identifice permanent la nivel local organismele publice private care pot contribui la reintegrarea în societate a minorilor liberaţi din centrele de reeducare.

Vă putem spune că, potrivit datelor deţinute de Ministerul Justiţiei, în cursul anului 2004, serviciile de reintegrare socială şi supraveghere au avut în evidenţă 445 de minori care au solicitat sprijinul acestor servicii.

De asemenea, există un grup la nivel înalt pentru copiii României, din a cărui componenţă fac parte primul-ministru, membri ai cabinetului, reprezentanţi ai organismelor internaţionale implicate în această problematică. O întâlnire a acestui grup a avut loc în luna martie a acestui an şi s-a decis constituirea unui grup interdisciplinar de lucru în care va fi reprezentat şi Ministerul Justiţiei, tocmai cu scopul de a înlesni reintegrarea în comunitate a tinerilor care la împlinirea a 18 ani nu mai beneficiază de protecţie în sistemul rezidenţial sau în centrele pentru copii delincvenţi. Acest grup îşi propune să urmărească evoluţia în societate a tinerilor care fac parte din această categorie.

Mulţumesc.

Şi dacă-mi permiteţi să răspund şi la a doua interpelare tot a domnului deputat Ilie Merce.

Doamna Daniela Popa:

Vă rog, doamna ministru, sigur!

Doamna Monica Macovei:

Cea de-a doua interpelare se referă la "abuzul incalificabil al conducerii Consiliului judeţean Satu-Mare, care a dispus ocuparea unui imobil", ceea ce a născut întrebarea din partea dumneavoastră dacă Guvernul României este capabil să întroneze respectarea Constituţiei şi a legilor pe întreg teritoriul ţării.

În ceea ce priveşte abuzul Consiliului judeţean Satu-Mare, ocuparea imobilului din Satu Mare, strada 1 Decembrie 1918, nr.11, şi "de un comando format din funcţionari ai Consiliului judeţean Satu Mare, poliţişti şi jandarmi, în lipsa unui titlu executoriu", am dedus că această acţiune a avut ca punct de pornire acţiunea civilă depusă de Consiliul judeţean Satu Mare la Judecătoria Satu Mare, astfel că pe rolul acestei instanţe, această cauză se află în curs de soluţionare.

Potrivit art.372 din Codul de procedură civilă, executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti, ori al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.

În situaţia în care activitatea de executare s-a desfăşurat cu încălcarea prevederilor legale, ori a încălcat drepturile procesuale ale anumitor persoane, cei interesaţi sau vătămaţi prin executare pot formula contestaţie împotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare.

Nerespectarea dispoziţiilor privind executarea silită însăşi sau efectuarea oricărui act de executare atrage sancţiunea anulării actului legal. Prin admiterea contestaţiei la executare, instanţa, după caz, poate dispune anularea actului de executare contestat sau îndreptarea acestuia, precum şi anularea ori încetarea însăşi a executării.

Ministerul Justiţiei şi nici o altă autoritate administrativă a statului nu au competenţa legală de a interveni în procesul de executare silită a unui titlu executoriu şi nici de a da îndrumări sau indicaţii în ceea ce priveşte executarea unei hotărâri judecătoreşti. Acesta este atributul instanţelor judecătoreşti şi al executorilor judecătoreşti.

Din cele prezentate de dumneavoastră, deducem că pe rolul Judecătoriei Satu Mare se află în curs de soluţionare o acţiune civilă de evacuare formulată de Consiliul judeţean Satu Mare. În aceste condiţii, întrucât se află pe rolul judecătoriei o astfel de acţiune, nu avem dreptul să formulăm un punct de vedere asupra acestei problematici, pentru că este vorba de un proces care nu s-a finalizat.

Prin urmare, vă rugăm să apelaţi la mijloacele prevăzute de lege pentru a proceda la o executare legală. Dacă apreciaţi că s-au săvârşit fapte de natură penală, în cursul acestui proces sau al unui act de executare, atunci vă rugăm să vă adresaţi cu o plângere penală organului de cercetare competent.

În ceea ce priveşte a doua întrebare, "dacă Guvernul României este capabil să întroneze respectarea Constituţiei şi a legilor ţării pe întreg teritoriul ţării sau judeţele aflate sub administrarea UDMR au un alt regim juridic", răspunsul este următorul: potrivit dispoziţiilor art.11 lit.m) din Legea nr.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, între atribuţiile Guvernului se află şi aceea de a asigura administrarea proprietăţii publice şi private a statului. Aceste prevederi legale trebuie privite în raport cu cele ale art.53 din Legea nr.90/2001, potrivit cărora miniştrii organizează, coordonează şi controlează aplicarea legilor, ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului, a ordinelor şi instrucţiunilor emise potrivit legii, cu respectarea limitelor de autoritate şi a principiilor autonomiei locale, instituţiilor publice şi agenţilor economici.

Astfel cum a fost formulată, întrebarea dumneavoastră nu-şi găseşte răspunsul în prevederile Hotărârii de Guvern nr.83/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei. Prin urmare, răspunsul nostru este în sensul că administrarea teritorială nu intră în competenţa materială a acestui minister.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, doamna ministru.

Domnule deputat, doriţi să interveniţi? Da. Poftiţi, aveţi cuvântul.

Domnul Ilie Merce:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Mulţumesc şi doamnei ministru pentru efortul făcut. Într-adevăr, am adresat două interpelări la ministrul justiţiei.

La prima interpelare, în ansamblu, răspunsul m-a satisfăcut. Eu am întrebat dacă Ministerul Justiţiei are o strategie privind reinserţia minorilor după ce ies din centrele de reeducare. Dânsa a insistat mai mult pe ceea ce se face în centrele de reeducare. Într-adevăr, ştim cu toţii că sunt o seamă întreagă de organe şi organisme care se ocupă de minori, dar după ce aceşti copii ies din centrul de reeducare, mulţi dintre ei n-au nici un punct de sprijin. Centrul le asigură inclusiv biletul de tren până la destinaţie. Or, acolo nu găseşte pe nimeni, nu are părinţi, nu are rude, nimeni nu se ocupă de aceşti copii. Atunci, se pune problema, totuşi, ce trebuie făcut, că statul investeşte în aceste centre de reeducare fonduri importante, se face treabă. Eu, personal, am vizitat asemenea centre de reeducare, au condiţii corespunzătoare pentru a face şcolarizarea necesară de toate gradele, inclusiv să obţină o calificare profesională în raport de aptitudinile fiecăruia, dar pleacă din centrele de reeducare unii dintre ei care, cum spuneam, nu au nici un punct de sprijin şi dacă nu se ocupă cineva măcar un an de zile să le asigure un acoperiş, să le asigure un loc de muncă, să facă reinserţia socială reală despre care am vorbit, a vorbit şi doamna ministru, aceşti copii redevin clienţii poliţiei, ai instanţelor şi aşa mai departe. Şi, efectiv, statul a făcut nişte eforturi de pomană.

Deci, bine ar fi dacă aceşti copii, după ce ies din penitenciare, nu vreau să mă refer la un timp anume, o perioadă anume, să fie urmăriţi şi să fie sprijiniţi în nişte probleme esenţiale de viaţă.

Cu privire la a doua interpelare, cu abuzurile, doamna ministru nu a menţionat şi instituţiile care au fost supuse de ani întregi la un şir de abuzuri şi ilegalităţi, pentru că este important şi acest lucru. Este vorba de sediul în care se află Filiala PPRM judeţeană Satu-Mare, Fundaţia Holocaustul din Ardealul de Nord - 1940-1945, şi acestea au drept de locaţie acolo, stau cu contract, au fost evacuate, sediile lor au fost sigilate, documentele luate, bunurile tot aşa confiscate, funcţionarii primăriei, funcţionarii Consiliului judeţean împreună cu poliţia, cu jandarmii şi aşa mai departe, fără să existe un document executoriu de evacuare din aceste spaţii.

Abuzurile acestea trenează de ani de zile. S-au făcut sesizări la parchet, la poliţie, la justiţie, nu s-a dat curs acestor sesizări.

Eu speram că acum după ce se schimbă, după ce a venit noua putere la conducere, totuşi se acţionează, se pun lucrurile în legalitate, dar se continuă parcă cu şi mai multă înverşunare, şi lumea a ajuns la disperare, efectiv. Şi se pune întrebarea: ce fac organele abilitate ca să ia măsuri, ca terminăm odată şi-odată cu asemenea abuzuri, cu asemenea ilegalităţi.

În sfârşit, eu sper că esenţa s-a reţinut. Nu trebuie să ne ascundem după deget şi nu trebuie să prezentăm situaţia, că nici eu n-am prezentat-o, altfel decât ea este în realitate. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Nicolae Bănicioiu, Grupul parlamentar al PSD. Nu este în sală. Răspunsul se va da în scris.

Doamna Daniela Popa:

Şi mai aveţi un răspuns pentru domnul deputat Ilie Merce, Grupul parlamentar al PPRM, care este aici. Poftiţi!

Domnul Ioan Andreica:

Domnule deputat Ilie Merce,

Referitor la interpelarea dumneavoastră adresată ministerului nostru şi înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.185 B/2005, vă comunicăm următoarele.

Pe tronsoane de drum care traversează Craiova - Herculane - Caransebeş - Lugoj - Timişoara - Arad - Oradea - Satu-Mare sunt prevăzute a se efectua următoarele lucrări. pentru DN6 Craiova -Herculane - Lugoj - Timişoara se vor executa: plombări gropi 17.500 mp; reabilitări cu finanţări externe rambursabile pentru varianta ocolitoare Craiova, reabilitare Lugoj - Timişoara, varianta ocolitoare Timişoara. Aceste sume sau aceste lucrări au (nu se regăseşte în text, de aceea îmi permit să vă informez) un volum financiar, deci o sumă totală de 4.538 miliarde lei.

DN69 Timişoara - Arad se vor executa plombări gropi 35.000 mp, respectiv 12,2 miliarde lei; DN79 Arad - Oradea se vor executa plombări gropi 17.500 mp şi, respectiv, reciclare 8,6 km, total 20,1 miliarde lei. şi ultima, DN19 Oradea - Satu-Mare se vor executa plombări gropi 61.300 mp, tratamente bituminoase la km.99 plus 300, la 127 plus 800, consolidare pod km.184 plus 874 Certeze şi, respectiv, pasaj denivelat km. 108 plus 746 Moftin, 242,5 miliarde lei, total suma alocată din buget pentru acest an 4.813 miliarde lei.

De asemenea, precizăm faptul că Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a angajat în 2004 lucrări fără a avea resurse financiare, respectiv a înregistra cheltuieli peste prevederile bugetare aprobate, fapt care face ca factura anului 2004 să fie achitată din bugetul alocat pentru 2005, ceea ce nu permite să executăm lucrări privind îmbunătăţiri ale stării tehnice a reţelei de drumuri, sigur, altele decât cele precizate.

Menţionăm că Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului face eforturi deosebite în scopul asigurării fondurilor financiare necesare şi din alte surse decât cele bugetare, pentru asigurarea altor condiţii de circulaţie pe drumurile publice. Cu deosebită consideraţie, semnează domnul ministru Dobre.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc.

Domnule deputat, sunteţi mulţumit de răspuns. Mulţumesc.

Vreau să vă informez că pentru răspunsul la interpelarea domnului deputat Mircea Costache, Grupul parlamentar al PPRM, AVAS-ul solicită amânare.

La fel şi pentru răspunsurile la interpelările domnilor deputaţi Mircea Costache, Grupul parlamentar al PPRM, şi Emil Radu Moldovan, Grupul parlamentar al PSD, din partea Ministerului Finanţelor Publice.

Domnul deputat Alexandru Mazăre, Grupul parlamentar PSD, nu este în sală. Din partea Autorităţii Naţionale pentru Turism, vă rog să-i predaţi răspuns în scris, domnul deputat nefiind în sală.

La fel, tot pentru domnul deputat Alexandru Mazăre, tot în scris, din partea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor.

Tot de la Ministerul Mediului, aveţi un răspuns pentru domnul Ilie Merce. Poftiţi.

Doamna Lucia-Ana Varga (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor):

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor din data de 14.04.2005 nr.182 B/2005, vă comunicăm următoarele: S.C. "ALUM" S.A. - Tulcea a fost pusă în funcţiune în anul 1973, cu profilul său de activitate - producerea aluminei calcinate.

Societatea funcţionează în baza autorizaţiei de mediu nr.6.803/29.11.2004 cu program de conformare, care cuprinde măsuri şi investiţii de protecţie a factorilor de mediu, în valoare de 22 milioane de euro.

Autorizaţia de mediu nr.6.803/29.11.2004 cu program de conformare a fost emisă în baza bilanţului de mediu nivel doi, elaborat de ICIM Bucureşti. Obţinerea aluminei calcinate are la bază procesul BAYER alcalin, care constă în principal din dizolvarea conţinutului de alumină din bauxită, cu leşie fierbinte concentrată şi eliminarea sterilului. Procedeul tehnologic prevede eliminarea sterilului prin operaţii de purificare a soluţiei de aluminat, iar hidroxidul de sodiu purificat este calcinat, rezultând produsul finit.

Din procesul tehnologic, prin extragerea oxidului de aluminiu din bauxită rezultă două componente: componenta utilă (alumina calcinată) şi componenta sterilă şlam (nămol roşu) care, conform HG nr.852/2002, Anexa 2 se încadrează în categoria nămolurilor roşii de la producerea aluminei, nefiind considerat deşeu periculos.

Şlamul roşu este transportat printr-un sistem de conducte la halda de şlam, care este situată la circa 4 km de uzină. Halda are o suprafaţă de 54 ha, capacitate de stocare 9,2 milioane mc. Halda a fost realizată prin bararea unei băi nenaturale, cu baraj din loes, în timp fiind lăsat cu anrocamente, în vederea stabilirii şi înlăturării exfiltraţilor în aval. Halda de şlam face parte integrantă din circuitul tehnologic al uzinei şi serveşte pentru depozitarea şlamului roşu rezultat din procesul de fabricaţie al aluminei. Apa limpezită din haldă este recirculată în uzină.

Pentru respectarea prevederilor legale în domeniul siguranţei barajelor, halda intrând în această categorie, unitatea a întocmit program de etapizare, prin care s-a stabilit luna iulie 2005 ca lună pentru finalizarea documentaţiei de evaluare a stării de siguranţă în exploatarea haldei de şlam şi obţinere a autorizaţiei de funcţionare.

În prezent, halda se află în a treia etapă de supraînălţare, până la cota finală plus 45 m, S.C. "ALUM" S.A. - Tulcea demarând procedura de obţinere a acordului de funcţionare în condiţii de siguranţă, a avizului de gospodărire a apelor şi a acordului de mediu pentru lucrările de supraînălţare la cota finală.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, doriţi să intervenţi? Poftiţi.

Domnul Ilie Merce:

Eu cunosc din informaţii sigure că la această uzină este o situaţie de un pericol grav, din punct de vedere al poluării mediului. Halda de deşeuri de aluminiu, zidul, deci, este pe cale să cedeze. Acolo sunt depozitate, printre altele, reziduuri de metale grele, cu efecte dezastruoase pentru Delta Dunării şi chiar pentru Marea Neagră; că nici la ora actuală nu există autorizaţie de mediu şi ar fi bine să mai verificaţi; că în 2001 a fost un contract între autorităţile române şi patroni (am spus că acolo este vorba despre o firmă de nu ştiu pe unde, o firmă incertă); din contractul respectiv nu s-a făcut mai nimic, în 2005 trebuia terminat ca să primească autorizaţia respectivă. Deci, problema este următoarea: ca Ministerul Mediului - după părerea mea - (dumneavoastră faceţi ce credeţi, dar ferească Dumnezeu să ne pomenim cu un eveniment major de poluare a mediului în zonă) să facă o deplasare acolo cu specialişti, să vadă efectiv despre ce este vorba. Că dacă ne limităm la a face nişte aprecieri de la distanţă, cu privire la o asemenea problemă, şi nu pătrundem realitatea care există, s-ar putea să avem surprize, ceea ce nu doreşte nimeni.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mai doriţi să intervenţi, doamnă secretar de stat? Poftiţi!

Doamna Lucia-Ana Varga:

Aş vrea să precizez că referitor la stabilitatea haldei de deşeuri, în urma bilanţului de mediu nivel doi, nu a reieşit acest pericol, nefiind solicitat de către firma care a întocmit bilanţul de mediu nivel doi, o evaluare de risc.

În ceea ce priveşte investiţiile care trebuie realizate la halta de steril, acestea, aşa cum am precizat, sunt cuprinse în programul de conformare, care este anexă la autorizaţia de mediu şi în care sunt cuprinse toate investiţiile, sumele alocate investiţiilor respective şi termenele de realizare a acestor investiţii.

Domnul Ilie Merce (din sală):

În 2001, dar în 2005 trebuie date!

Doamna Lucia Ana Varga:

Deci, autorizaţia are nr. 6.803 din 29.11.2004, cu program de conformare.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, doamna secretar de stat.

În mod normal la ora 19,30 se termina şi şedinţa noastră, dar ţinând cont că pe listă avem 42 de răspunsuri la interpelări şi profitând de prezenţa secretarilor de stat, vă cer un supliment de efort şi să începem cu răspunsurile la interpelări către Ministerul Sănătăţii.