Parliamentary debates

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Întrerupem lucrările aici şi continuăm cu partea a doua a programului nostru de astăzi.

Aş dori să ştiu dacă a venit vreunul dintre cei care trebuie să răspundă. Poftim? Da.

Deci, este prezent pentru partea a doua a şedinţei: "Răspunsuri la interpelările adresate de deputaţi" domnul secretar de stat Aurel Pană, de la Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei. Este vorba de o interpelare făcută de domnul deputat Traian Dobre.

Îl întreb pe domnul deputat dacă este în sală? Da. Este în sală. Doriţi să mai citiţi interpelarea? Nu. Doriţi doar răspunsul de la minister.

Domnul secretar de stat Aurel Pană. Vă rog.

Domnul Aurel Pană:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La interpelarea adresată Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei de către domnul deputat Traian Dobre, privind plata despăgubirilor pentru calamităţile înregistrate în anul 1997 la plantaţiile viticole din judeţele Botoşani, Neamţ şi Iaşi, vă prezint următorul răspuns: situaţia semnalată de dumneavoastră, domnule deputat, privind înregistrarea unor calamităţi la plantaţiile de vii din judeţele Botoşani, Neamţ şi Iaşi, ca urmare a unor temperaturi deosebit de scăzute, este cunoscută şi analizată deja la Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei.

La momentul respectiv, situaţia a fost constatată şi la faţa locului de către domnul secretar de stat Adorian Kovacs.

În urma verificărilor făcute a reieşit că în judeţele Iaşi, Vaslui, Neamţ şi Botoşani, ca urmare a îngheţului, sunt afectate 11.377 hectare plantate cu viţă mobilă, din cele 18.090 hectare existente.

Cheltuielile aferente acestor suprafeţe, efectuate de producătorii agricoli pentru întreţinerea plantaţiilor în anul agricol 1996-1997 şi cele privind lucrările de refacere a capacităţii de producţie, s-au estimat la 44 miliarde lei.

În vederea acoperirii lor din fondul de intervenţie aflat la dispoziţia Guvernului, pentru despăgubirile menţionate, a fost elaborată de către Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei o ordonanţă de urgenţă, care s-a înaintat Ministerului Finanţelor la data de 20 octombrie anul curent.

În prezent, proiectul de act normativ se găseşte în analiză la Ministerul Finanţelor, neprimind până acum nici un punct de vedere oficial către Ministerul Agriculturii, faţă de propunerea elaborată.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Mai doriţi o intervenţie? Sunteţi mulţumit de răspuns?

Domnul Traian Dobre (din sală):

Aş vrea să mi se dea răspunsul scris!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, domnul deputat Traian Dobre doreşte şi răspunsul în scris. O să vă rog să i-l înmânaţi.

Domnul deputat Dumitru Bălăeţ a interpelat Ministerul pentru Relaţiile cu Parlamentul. Este de faţă domnul ministru Bogdan Niculescu - Duvăz.

Domnule deputat Bălăeţ,

Doriţi să citiţi interpelarea sau doriţi răspunsul?

Vă rog, atunci, poftiţi la microfon.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Pentru că ne aflăm mai mulţi în sală şi socotesc lucru potrivit, cred că este cazul să discutăm cu domnul Bogdan Niculescu - Duvăz, ministrul relaţiei Guvern-Parlament, o problemă foarte serioasă, şi anume, această tendinţă continuă a Guvernului de a prezenta într-o lumină foarte proastă, în faţa opiniei publice, Parlamentul, prin aceste ordonanţe de urgenţă, care, vedem, continuă într-un ritm din ce în ce mai puternic.

De aceea, eu aş vrea să dau citire, în faţa dumneavoastră, interpelării pe care am adresat-o domnului ministru Bogdan Niculescu - Duvăz şi mă bucur că dânsul chiar în persoană se află aici şi putem angaja o dezbatere pe această temă.

Deci, domnule ministru, credem că sunteţi îngrijorat şi dumneavoastră de faptul că, în loc să se trimită Parlamentului spre dezbatere şi legiferare iniţiative legislative din diverse domenii, aşa cum prevede Constituţia, art. 73, Guvernul Ciorbea bombardează ţara cu un potop de ordonanţe de urgenţă cu valoare de lege, care, însă, potrivit art. 114 pct. 4 din Constituţie "... pot fi date numai în cazuri excepţionale".

Având în vedere faptul că asemenea cazuri nu au existat, dar ordonanţele de urgenţă au curs gârlă, ca ministru răspunzător de relaţiile înrăite între Guvern şi Parlament, vă rugăm să răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Care este numărul total al ordonanţelor de urgenţă date de Guvernul Ciorbea până în prezent?

2. Câte dintre acestea atacă domenii de legiferare organică?

3. Câte ordonanţe de urgenţă modifică legi realizate de Parlament în ultimii ani şi cum se justifică acestea?

4. Dacă mania ordonanţelor de urgenţă continuă şi în sesiunea de toamnă a acestui an parlamentar şi când credeţi că Guvernul îi va pune capăt?

5. Cum apreciaţi situaţia?

6. Ce întreprindeţi pentru remedierea ei?

Vă rugăm a ne da răspuns scris la aceste probleme şi unul oral, de la tribuna Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul ministru Bogdan Niculescu - Duvăz. Vă rog...

Domnul Bogdan Niculescu - Duvăz:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În legătură cu interpelarea formulată de domnul deputat Dumitru Bălăeţ, o să răspund exact în termenii pe care dânsul i-a folosit, şi, respectiv, pe punctele pe care le-a formulat în mod explicit, ceea ce îmi dă prilejul să fiu şi eu suficient de concret în răspunsul pe care-l dau.

La întrebarea: "Care este numărul total al ordonanţelor de urgenţă dat de acest Guvern până în prezent", răspunsul este: până la 10 noiembrie Guvernul a emis 74 de ordonanţe de urgenţă.

Dintre acestea, îi spun domnului deputat, în mod detaliat, şi în acelaşi timp îi pun la dispoziţie răspunsul scris, deci dânsul va avea şi scris:

- 25 au devenit legi, prin adoptarea lor de către Parlamentul României;

- 3 sunt în fază de promulgare;

- 4 sunt în fază de mediere;

- 2 sunt adoptate de Camera Deputaţilor şi sunt transmise la Senat;

- 1 este pe ordinea de zi şi cealaltă în comisiile Senatului;

- 1 este adoptată de Senat şi se află în lucru în comisiile Camerei Deputaţilor;

- 2 se află pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor;

- 3 sunt pe ordinea de zi a Senatului;

- 14 sunt în lucru la comisiile Camerei Deputaţilor şi

- 20 sunt în lucru la comisiile Senatului.

În legătură cu cea de-a doua întrebare: "Câte dintre acestea atacă domenii de legiferare organică?", răspunsul este: din cele 74 de ordonanţe, 31 se referă la domenii de legiferare organică. Şi, dintre acestea, domnule deputat:

- 11 se referă la cadrul general al reformei şi au avut ca iniţiator Departamentul de Reformă al Guvernului;

- 9 se referă la protecţia socială;

- 3 în domeniul industriei;

- 2 în domeniul învăţământului;

- 2 în domeniul politicii externe;

- 1 se referă la administraţia publică locală;

- 1 se referă la domeniul apărării naţionale;

- 1 se referă la amenajarea teritoriului şi

- l la justiţie.

La cea de-a treia întrebare: "Câte ordonanţe de urgenţă modifică legile realizate de Parlament în ultimii ani şi cum se justifică aceasta?", vă voi spune că din cele 74 de ordonanţe, 26 au ca obiect modificarea şi completarea unor legi votate anterior de Parlament. Dintre acestea, 6 se referă la cadrul general al reformei, 4 la protecţia socială, 4 la finanţe, 3 în domeniul transporturilor, una în domeniul învăţământului, una în domeniul agriculturii, una la adminsitraţia publică locală, una la domeniul apărării naţionale, una se referă la amenajarea teritoriului, alta la justiţie, una la cultură, una la comunicaţii şi una la industrie.

Explicaţia o voi da cu ocazia răspunsului la întrebarea nr. 4, care sună: "Dacă...", sigur probabil între ghilimele, spune domnul deputat, eu am luat ca atare, "... mania ordonanţelor de urgenţă continuă şi în sesiunea de toamnă a acestui an parlamentar şi când credeţi că Guvernul îi va pune capăt?"

Aici, răspunsul meu va fi mai amplu puţin şi mai puţin sec.

Nu este vorba "de o manie a ordonanţelor de urgenţă", ci de o modificare fundamentală a unor politici în sectoarele cheie ale vieţii social-economice, unele chiar aparţinând domeniului legilor organice.

Trebuie să înţelegem urgenţa, în momentul în care schimbarea nu a însemnat o simplă schimbare de Guvern, ci o profundă schimbare de orientare politică, produsă de o nouă majoritate parlamentară, care a trebuit să se regăsească în schimbări profunde şi rapide de politici generale sau sectoriale.

Conform art. 114 alin. 4 din Constituţie, "... în cazuri excepţionale, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă".

Putem considera un caz excepţional în politica României, aşa cum s-a desfăşurat ea, schimbarea pentru prima dată, prin vot democratic, a orientării politice, prin venirea la putere a opoziţiei.

De altfel, în ţări cu tradiţii democratice, cum ar fi Franţa, există prevederi regulamentare sau constituţionale stipulând expres, că: "... un nou Guvern are dreptul să emită ordonanţe timp de 6 luni de la instalare", tocmai pentru a permite declanşarea rapidă de noi politici, în diverse domenii, în viziunea noului Guvern şi a noii majorităţi parlamentare.

Întrebarea nr. 5 se adresează direct, spune: "Cum apreciaţi situaţia?"

În principiu, este o situaţie care a fost lămurită prin explicaţia de la întrebarea nr. 4, este o situaţie tranzitorie şi acest lucru se vede prin scăderea drastică a numărului de ordonanţe de urgenţă, începând cu această sesiune, 28 în intervalul 1 septembrie - 10 noiembrie, faţă de 46 în perioada decembrie 1996 - august 1997, sigur, ordonanţele de urgenţă de fapt n-au fost adoptate în timpul vacanţei parlamentare, ci până la vacanţa parlamentară, deci, până în jur de 1 iulie 1997.

La întrebarea nr. 6: "Ce întreprindeţi?", care, tot aşa, mi se adresează direct, răspunsul este că Departamentul pentru Relaţiile cu Parlamentul insistă ca în activitatea guvernamentală să se emită proiecte de legi în procedură ordinară, adică supuse dezbaterilor normale în Parlament.

Legat de aceasta, intervenţiile mele, ca ministru pentru relaţiile cu Parlamentul, nu au încetat să fie făcute, mai ales în ultima vreme, către toţi membrii Executivului şi în plenul şedinţelor de Guvern.

Aş vrea să spun însă, pentru a nu se acredita, în continuare, ideea că Guvernul s-a sustras controlului parlamentar, şi aş vrea să adaug, domnule deputat, acest lucru, cu toată responsabilitatea reprezentantului relaţiilor Guvernului cu dumneavoastră, că Guvernul s-a supus controlului parlamentar, fie şi prin răspunsul pe care l-a dat la cele 7 moţiuni, dintre care una de cenzură, şi mai ales, prin asumarea răspunderii Guvernului în faţa Camerelor Parlamentului, lucru care, trebuie să recunoaştem, a fost o premieră în viaţa politică românească şi a fost iniţiat de acest Guvern.

Deci, una este să schimbi politici sectoriale, să schimbi o serie de legi deja adoptate, dar care n-au fost în viziunea acestui guvern, şi alta este să vorbim, - să zicem, nu-i aşa, - "de o sustragere a Guvernului de la controlul parlamentar".

Guvernul a fost în faţa dumneavoastră, va şi mâine în faţa unei dezbateri de fond a problemelor economice româneşti, privind problema industriei, şi va fi, de câte ori este nevoie, chiar şi din proprie iniţiativă, aşa cum a făcut-o cu ocazia asumării răspunderii, care ştiţi foarte bine, fără să fi fost urmată de un vot de neîncredere, ca să spunem aşa, reprezintă, de fapt, un program şi o obligaţie pentru actualul Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Bălăeţ,

Sper că sunteţi mulţumit de acest răspuns...

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule ministru,

Eu vă mulţumesc foarte mult pentru sinceritatea pe care aţi avut-o în răspunsul dat de dumneavoastră, şi pentru datele concrete care arată că, într-adevăr, dumneavoastră aţi privit cu multă seriozitate această interpelare, şi pentru faptul că insistaţi să se revină la condiţii normale în raporturile dintre Guvern şi Parlament, dar nu sunt de acord cu dumneavoastră în unele privinţe şi aş vrea să ne clarificăm. În primul rând...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Bălăeţ,

Permiteţi-mi să vă spun că în şedinţele consacrate dezvoltării răspunsurilor la interpelări, nu există şi dreptul la replică, prevăzut în Regulamentul nostru.

Deci, rugămintea mea este, dacă aveţi anumite probleme, foarte pe scurt, să le spuneţi de la microfon, în aşa fel, încât să nu apară din nou drept la replică ş.a.m.d., deoarece nu sunt prevăzute în regulamentul nostru. Această procedură există numai pentru întrebările adresate de dumneavoastră.

Vă rog, domnule deputat Bălăeţ.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Da, sigur. Nu pentru drept la replică, şi nici măcar pentru a face polemică aici, dar totuşi aş vrea să ne clarificăm cu domnul Duvăz asupra unor chestiuni. Situaţiile excepţionale prevăzute de Constituţie nu sunt acelea pe care le consideră Guvernul. Guvernul poate apela la această Majoritate parlamentară, pe care o are în Camera Deputaţilor şi în Senat, şi să promoveze, în mod logic, prin Parlament şi prin dezbatere parlamentară, aceste urgenţe pe care vrea să şi le propună, şi nicidecum prin acest apel continuu, la sfidarea Parlamentului. Din răspunsul pe care l-a dat domnul Duvăz, se vede clar că este vorba de o tendinţă continuă de a socoti reforma ceva excepţional şi de a nesocoti faptul că şi Parlamentul trecut a fost ales prin libera voinţă a poporului, a votului. Aceasta înseamnă că raporturile între Partea majoritară şi Opoziţie din Parlament duc la realizarea unor legi care trebuie să fie valabile pentru partea care urmează, iar modificarea acestora nu trebuie să se facă decât prin legiferări, încontinuu, adică prin schimbarea acestor raporturi între Majoritate şi Opoziţie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Bălăeţ,

La interpelări există doar întrebarea, interpelarea citită şi răspunsul. Nu există nimic după aceea. Eu n-aş vrea ca prin această intervenţie a dumneavoastră să apară o nouă practică, nestatutată în Regulamentul nostru, iar rugămintea mea a fost ca să vă limitaţi la ceea ce trebuia să fie interpelarea. Aţi spus interpelarea, aţi primit răspunsul. Deci, eu vă rog foarte mult să ţineţi cont de faptul că în Regulamentul nostru nu există dreptul acesta la o nouă intervenţie, după răspunsul la interpelare. Numai la întrebări există acest drept.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Deci, numai la întrebări putem apela?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Nu am făcut eu Regulamentul, dar vă spun, pe urmă riscăm să prelungim foarte mult întreaga şedinţă.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Bine, domnule preşedinte, vom apela şi la întrebări, unde avem posibilitatea să dezbatem mai serios lucrurile. Îmi pare rău că interpelarea este interpretată numai ...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îmi pare foarte rău, nu am creat eu Regulamentul. Îmi pare foarte rău şi mie de lucrul acesta, dar, fiindcă aţi spus de o chestiune suplimentară, pentru a mă menţine în modul în care am condus şedinţele până acum, o să-l rog pe domnul ministru Duvăz să vă dea răspunsul şi la această a doua chestiune pe care aţi ridicat-o acum.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Bine, mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cu plăcere.

Domnule ministru Duvăz, vă rog.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Domnul deputat Bălăeţ insistă, interpretând într-un fel prevederea constituţională a situaţiilor excepţionale.

Domnule Bălăeţ, acestea nu sunt, după cum bine ştiţi, explicit stabilite prin Constituţie, dar dacă aveţi cunoştinţă de aceasta, sigur că ne puteţi comunica, pentru a orienta activitatea Guvernului în ceea ce priveşte ordonanţele în sensul celor prevăzute de Constituţie. Constituţia nu scrie decât atât "în situaţii excepţionale". Eu am prezentat condiţia de excepţie în aprecierea Guvernului.

În ceea ce priveşte consideraţiile politice, în 30 de secunde, sper să vă spun că, într-adevăr, aici nu suntem de acord, pentru că - în principiu - Parlament a fost, şi cel trecut, ales de populaţie prin votul său, dar populaţia s-a exprimat în 1996 ca nefiind de acord cu ceea ce a legiferat Parlamentul acesta dintre 1992 şi 1996, respectiv, nefiind în acord cu această Majoritate parlamentară. Din această cauză, votul a schimbat-o şi - în principiu - înseamnă că această schimbare nu a făcut decât să gireze o nouă Majoritate să adopte alte măsuri, care să fie - eventual - preferate, eventual, spun, şi asta vom vedea, sigur, tot în faţa urnelor, în principiu, preferate celor luate între 1992 - 1996.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În continuare, de la Ministerul Apărării Naţionale, a venit cineva? Nu.

De la Ministerul Justiţiei, cine a venit, domnul secretar de stat Clocotici.

Domnule deputat Viorel Burlacu, aţi făcut o interpelare. Acceptaţi doar răspunsul sau vreţi să puneţi din nou interpelarea?

Domnul Viorel Burlacu:

Care dintre ele?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aici este sesizarea viciului de fond al Ordinului Ministerului de Finanţe nr. 91.071 din 10.01.1994. Are numărul 138 b).

Domnul Viorel Burlacu:

Accept răspunsul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, acceptaţi răspunsul.

Domnule secretar de stat, vă rog să prezentaţi răspunsul la interpelare, iar răspunsul scris, am să vă rog să i-l înmânaţi domnului deputat Viorel Burlacu.

Vă rog, poftiţi la microfon, ca să-l citiţi, domnule secretar de stat.

Domnul Dorin Clocotici (Ministerul Justiţiei):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Este vorba de un articol apărut în Tribuna Economică, în 1994, semnat de domnul Dumitru Vrânceanu, iar domnul deputat, în interpelarea pe care a prezentat-o, afirmă faptul că, împotriva acestui autor de articol s-ar fi pornit urmărire penală şi că între timp, s-ar fi clasat dosarul, se afirmă, de Poliţie şi Parchet. De fapt, Parchetul este cel care face lucrurile acestea.

Ministerul Justiţiei, după ce a primit această interpelare, a cerut, în scris, Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie să verifice opisul alfabetic al tuturor parchetelor din Bucureşti, inclusiv de la Parchetul General. Comunicarea pe care ne-o trimite Ministerul Public este cu următoarea concluzie: "rezultă că nu se află în evidenţele parchetelor de sector şi al Capitalei vreo cauză soluţionată sau în curs de cercetare faţă de Dumitru Vrânceanu, pentru publicarea în Tribuna Economică nr. 6/1994 a acelui articol.

Deci, răspunsul la interpelare este: nu avem nici un fel de date din care să rezulte că ar fi fost urmărire penală care, după aceea, ar fi fost terminată printr-o nuanţă de clasare şi, în răspunsul scris pe care l-am prezentat, l-am rugat pe domnul deputat să ne furnizeze alte date, în completare, pentru a verifica eventualele rezoluţii de neurmărire care s-ar fi dat. Deci, dacă ne puteţi furniza şi alte date, cu multă plăcere vom verifica cele pe care ni le veţi semnala. Cât priveşte afirmaţia, în sensul că ar fi vorba de fraudă, sigur, dacă este aşa, iarăşi, dumneavoastră, dacă ne puneţi la dispoziţie documentarea necesară, vom putea să trimitem la Parchet pentru urmărire penală. Altfel, este vorba de un articol care enunţă câteva propoziţiuni numai. Vedeţi şi dumneavoastră cât de mare este. Deci, este un articol deosebit de mic, în care sunt câteva afirmaţii. Aşadar, atât este articolul. (Arată sălii pagina în care se află articolul.)

Altceva nu am de comunicat. Este scris şi în răspunsul pe care l-am predat domnului deputat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Burlacu, mai aveţi, cumva, alte informaţii cu care puteţi, eventual, să clarificaţi problema?

Domnul Viorel Burlacu:

Domnule secretar de stat,

Eu, în interpelarea mea, chiar am spus, dacă se citea mai cu atenţie, că s-a întocmit un dosar penal cusut cu aţă albă, care fiind "albă", Poliţia şi Parchetul au clasat dosarul. Nu asta era important. Era importantă sesizarea şi, în final, eu solicitam să preluaţi sesizarea şi să finalizaţi această problemă, în sensul celor relatate şi expuse în acele două articole publicate, atât înainte de 1996, cât şi cel de după 1996.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aici, în materialul pe care îl am eu, în lista miniştrilor care vor răspunde, era vorba despre un răspuns la o interpelare a dumneavoastră privind sesizarea viciului de fond al Ordinului Ministerului de Finanţe nr. 91.071 din 10.01.1994, or, răspunsul domnului secretar de stat Clocotici nu a fost la acest material.

Vă rog, poftiţi, domnule secretar de stat.

Domnul Dorin Clocotici:

Domnule preşedinte,

Noi nu controlăm activitatea Ministerului de Finanţe, deci nu ne putem referi la aceste precizări, iar în ceea ce priveşte articolul, eu pot să-l las să fie examinat de oricine doreşte. Este o problemă teoretică, tratată foarte scurt. Nu este nici o referire la situaţii clare, din care să rezulte că ar fi vorba de fraude, de cine anume le-a făcut. Nu este posibil, un denunţ penal are în conţinutul său o serie de referiri care trebuie să existe, altfel cine să cerceteze pe cine? Este vorba de o afirmaţie cu caracter teoretic.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar de stat,

Îmi permiteţi să intervin. Ordinul Ministerului de Finanţe nr. 91.071 din 10.01.1994, e vorba că ar avea un viciu de fond, care nu ştiu exact, este de natură legislativă? Eu nu cunosc acest ordin, ca să ştiu despre ce este vorba, însă răspunsul dumneavoastră trebuie să vină pe această problemă. Dacă aţi studiat acest ordin, dacă are un viciu de fond de tip juridic sau de altă natură, acest răspuns cred eu că ar trebui să-l daţi dumneavoastră, pentru că altminteri ... Aici nu scrie nicăieri de vreo acţiune penală împotriva vreunui autor al unui articol sau aşa în această interpelare.

Domnul Dorin Clocotici:

Îmi permiteţi, domnule preşedinte, eu am interpelarea domnului deputat în faţă, dumnealui se referă la faptul că împotriva autorului s-ar fi pornit proces penal, iar apoi ar fi fost încetat procesul penal şi, în penultimul alineat, se afirmă că, din discuţiile purtate cu autorul articolelor, acesta apreciază că prezumptiva pagubă este de circa 50 de miliarde, în cursul anului 1993, deci - în prezent - de sute de miliarde. Cu un paragraf mai sus, se afirmă că ... Se vede că nici actualele autorităţi nu citesc publicaţiile de specialitate şi, deci, nu s-a sesizat nimeni. Deci, ceea ce pot să concluzionez este că noi suntem criticaţi pentru faptul că nu ne-am autosesizat în legătură cu o fraudă de peste 50 de miliarde de lei, care ar fi mult mai mare la banii cu valoarea actuală, fiindcă era vorba de 1993, or, - dacă vă prezint articolul - veţi vedea că sunt nişte referiri cu caracter teoretic la acest ordin al Ministerului de Finanţe. Nu se afirmă, însă, în concret, cine este cel care ar fi săvârşit asemenea fapte penale, când au fost săvârşite, unde anume au fost săvârşite, deci, nici un element pe care să-l poată avea cineva în considerare şi să declanşeze urmărirea penală. Nu am văzut până acum ca un articol cu caracter pur teoretic să poată sta la baza declanşării unei urmăriri penale.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să-l rog pe domnul deputat Burlacu, în cazul în care consideră că există, într-adevăr, posibilitatea ca, prin aplicarea acestui ordin, să fi apărut o serie de pierderi pentru stat, să adreseze - eventual - o întrebare corespunzătoare Ministerului de Finanţe.

Continuăm cu o interpelare adresată de domnul deputat Bejinariu, Ministerului de Externe. Este în sală?

Deci, a venit de la Ministerul de Externe, dar nu este cel care a adresat interpelarea. Aşadar, aveţi un răspuns scris la această interpelare, pe care vă rog să-l lăsaţi la secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul pentru a-l înmâna domnului deputat Bejinariu.

Cu părere de rău ..., trebuie să vă mulţumim că aţi venit.

Trecem mai departe. Sunt trei interpelări adresate Ministerului Educaţiei Naţionale.

Domnul ministru al Educaţiei Naţionale este aici? Da, nu vedeam din cauza tribunei.

Aşadar, domnul deputat Mihai Vitcu este aici? Da.

Doriţi să repetaţi interpelarea sau trecem direct? Direct.

Domnule ministru, vă rog, răspunsul dumneavoastră.

Domnul ministru Virgil Petrescu.

Domnul Virgil Petrescu:

Vă mulţumesc.

Bună seara,

Domnului deputat Mihai Vitcu, Grupul parlamentar al P.D.S.R.:

Concursul pentru desemnarea inspectorilor şcolari generali din judeţele ţării a fost făcut public prin mass-media, precum şi prin anunţarea directă a persoanelor care şi-au depus candidatura. Acesta s-a desfăşurat până la data de 8 noiembrie 1997. S-a respectat prevederea art. 24 alin. 3 din statutul personalului didactic, privind componenţa comisiei, din momentul în care a început desfăşurarea concursului. Toţi reuşiţii la acest concurs au obţinut la proba scrisă între 20 şi 30 de puncte. Punctajul realizat la proba orală s-a obţinut prin însumarea celor maximum 14 puncte, acordate de fiecare dintre cei 5 membri ai comisiei. Este normal ca o mare parte din inspectorii şcolari generali, numiţi cu delegaţie, la începutul acestui an, să reuşească la acest concurs, fiind dovada unei bune selecţii iniţiale. La concurs, sigur, nu toţi au câştigat, dintre cei care au fost numiţi cu delegaţie. La concurs au fost acceptaţi să se prezinte toţi doritorii care au îndeplinit condiţiile prevăzute de lege, fără vreo discriminare, cu sau fără avizul prefectului.

Deoarece organizarea, desfăşurarea concursului a respectat legea, nu se pune problema anulării lui de către conducerea Ministerului Educaţiei Naţionale.

Aceasta ar fi prima interpelare din seara aceasta, venită din partea domnului deputat Mihai Vitcu.

Dacă aţi dori să mergem mai ...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunteţi mulţumit, domnule deputat?

Domnul Mihai Vitcu (din sală):

Vreau să intervin după răspunsurile date de domnul ministru la toate întrebările.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Neculai Popa, acceptaţi răspunsul?

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Virgil Petrescu:

Atunci să continui cu cele trei şi după aceea.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule ministru, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Virgil Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, interpelarea adresată de domnul deputat Neculai Popa.

Domnul Virgil Petrescu:

Întrucât răspunsul este adresat domnului Duvăz trebuie să mă uit. Da, Alba: La scrisoarea dumneavoastră nr. ..., prin care ne trimiteţi interpelarea formulată de domnul..., vă comunicăm următoarele:

În baza prevederilor art. 144 din Legea învăţământului, ministrul Educaţiei Naţionale numeşte inspectorii generali, pe baza criteriilor de competenţă profesională şi managerială.

Din datele pe care le deţinem, vă informăm că nu am înregistrat aspecte care să conducă la concluzia că, prin numirea domnului Nicolae Crainic, în funcţia de inspector şcolar general al judeţului Alba, s-a creat haos în organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ din judeţul Alba. De altfel, nici domnul deputat Neculai Popa nu prezintă, în conţinutul interpretării domniei sale, date concrete.

În ceea ce priveşte schimbarea inspectorilor şcolari şi a directorilor de şcoli, din informaţiile furnizate şi cunoscute de noi, rezultă că nu au fost schimbaţi toţi inspectorii şcolari. Dintre cei schimbaţi, mulţi şi-au prezentat demisia, iar alţii au fost trecuţi la catedră, deoarece nu s-au adaptat cerinţelor conducerii inspectoratului şcolar, referitoare la reforma învăţământului. Se confirmă faptul că au fost numiţi de către inspectorul general directori cu delegaţie, conform prevederilor statutului personalului didactic, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârşitul acestui an şcolar - art. 21, alin. 5 din statut.

Întrucât prin interpelare nu sunt nominalizate cazuri concrete, nu se poate susţine afirmaţia potrivit căreia persoanele numite în funcţia de directori sunt oameni de slabă calitate profesională şi nu ar fi susţinute în activitatea lor de colectivele didactice. Cu consideraţie (semnătura mea)."

Dacă-mi permiteţi, este vorba de interpelarea formulată de domnul deputat Vasile Miclăuş.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La ultima interpelare este cea adresată de domnul deputat Vasile Miclăuş, aici de faţă.

Am să-l rog pe domnul ministru să răspundă şi la aceasta, iar pe urmă, având în vedere că, totuşi, este bine să existe anumite clarificări, sigur vor mai fi nişte intervenţii ale celor care doresc acest lucru, chiar dacă în regulamentul nostru nu este specificată această posibilitate de dialog.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Virgil Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

La scrisoarea dumneavoastră, prin care ne trimiteţi interpelarea formulată de domnul deputat Vasile Miclăuş, din data de 3.XI.1997, vă comunicăm următoarele: Ministerul Educaţiei Naţionale, în baza art. 158 din Legea învăţământului nr. 84/1995, la solicitarea inspectoratelor şcolare din judeţele Covasna şi Harghita, precum şi din proprie iniţiativă, a aprobat constituirea şi funcţionarea unor clase de elevi cu efective sub cel minim, prevăzut de lege. Astfel, în anul şcolar 1997 - 1998, sunt organizate şi funcţionează 14 clase sub efectivul minim, cu predare în limba română, în judeţul Covasna, iar în judeţul Harghita 22 de asemenea clase.

În ceea ce priveşte înfiinţarea şcolilor cu predare în limba română, acestea sunt reglementate de art. 11, din regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ general obligatoriu.

Cu privire la istoria românilor şi a geografiei României, Ministerul Educaţiei Naţionale nu dispune de date concrete din care să rezulte că aceste discipline nu se predau. Menţionăm că atât istoria României, cât şi geografia României se predau după manuale unice, în limba română, tipărite înainte de apariţia Ordonanţă de urgenţă nr. 36 din 10 iulie 1997.

Comentariile le putem face ulterior.

În ce priveşte folosirea manualelor şcolare, precizăm că în unităţile de învăţământ se folosesc numai cele aprobate de minister. Utilizarea altor manuale decât cele aprobate, conform art. 104 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ general obligatoriu, se consideră abatere de la disciplina învăţământului şi se sancţionează potrivit statutului personalului didactic.

Asigurarea, pe de altă parte, a unei baze materiale corespunzătoare pentru învăţământul în limba română a fost în permanenţă în atenţia M.E.N. Numai în acest an, au fost alocate fonduri pentru unităţile şcolare cu limba de predare română, în sumă de 6,5 miliarde de lei, din care - suplimentar - cu ocazia rectificării bugetului, în august 1997, 2,3 miliarde de lei. Aceste fonduri au avut în vedere atât obiectivele de investiţie aflate în execuţie, ca de exemplu Liceul "Octavian Goga" din Miercurea-Ciuc, Liceul "Marin Preda" din Odorheiul Secuiesc, consolidarea sălii de gimnastică a Şcolii nr. 1 din oraşul Bălan, cât şi achiziţionarea a trei locuinţe de serviciu, pentru profesorii Liceului "Marin Preda", precum şi dotarea cu tehnică de calcul a Liceului "Sf. Nicolae" din Gheorghieni şi a Grupului Şcolar minier - Bălan. Grupul şcolar minier Bălan a fost dotat şi cu un microbuz pentru transportul personalului didactic şi al elevilor".

Acestea sunt răspunsurile, pe scurt, la cele trei interpelări. Desigur, domniile dumneavoastră puteţi să comentaţi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, eu cred că este bine ca, dacă sunt comentarii, v-am spus, domnule deputat Vitcu, regulamentar nu este, dar cred că este bine să lămurim lucrurile aici. Vă rog

Domnul Mihai Vitcu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

Totodată, adresez mulţumiri domnului ministru Virgil Petrescu pentru faptul că şi-a găsit timp pentru a da răspuns unei întrebări care frământă, de fapt, cadrele didactice din ţară şi, nu întâmplător, m-au desemnat să fac această interpelare în plenul Parlamentului.

De fapt, de la ce plecasem? Plecasem de la o discuţie pe care am avut-o în cadrul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, unde domnul ministru Virgil Petrescu, în una din zile, spunea: "nu se va clinti un fir de păr în domeniul învăţământului, decât pe criteriul valorii", ca nu după mult timp, într-o singură zi, să fie destituiţi 34 de inspectori generali din ţară.

Sigur că argumentele care ni s-au adus au fost cele cunoscute şi, în primul rând, era vorba de nerespectarea legii, atunci când s-a ţinut concursul pentru desemnarea inspectorilor generali, din toamna anului l996. Acum a avut loc un nou concurs. La acest concurs trebuia stabilită o comisie şi de aici pleacă interpelarea mea. Această comisie trebuia să respecte legea, şi anume, statutul personalului didactic. Întreabarea era: s-au respectat prevederile statutare cu privire la constituirea comisiei? Eu spun nu. Dumneavoastră spuneţi da. Din cei 5 membri ai comisiei, nu au făcut parte 3 inspectori generali din ţară, aşa cum este prevăzut expres în statutul personalului didactic şi toţi membrii comisiei pentru desemnarea inspectorilor generali sunt oameni din minister, oameni care nu aveau experienţă decât de 2 - 3 luni, în materie de management şcolar.

În aceste condiţii, mă îndoiesc de calitatea aprecierilor care s-au făcut în vederea desemnării inspectorilor generali şi dovada este că, mulţi din ei sunt contestaţi de către cadrele didactice din diferite judeţe.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Neculai Popa. Am să vă rog să încercaţi să puneţi din întrebările scurte, acolo unde aveţi problema, pentru că altminteri riscăm să depăşim timpul.

Domnul Neculai Popa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnule ministru, Virgil Petrescu,

Vă mulţumim că sunteţi alături de noi pentru a da răspuns la interpelările noastre. Încă o dată se dovedeşte că Ministerul Învăţământului este serios, deci Ministerul Învăţământului este o instituţie serioasă care niciodată nu a trimis directori sau alte persoane să răspundă la interpelări.

Cu tot respectul pe care vi-l port, domnule ministru, aş vrea să vă informez că aceste întrebări pe care vi le-am pus dumneavoastră, în legătură cu situaţia de la Alba Iulia, deci din judeţul Alba, nu au fost făcute gratuit, nici cu intenţia de a destabiliza sau de a mă amesteca într-un sector destul de important pentru societatea noastră.

Aş vrea să vă spun că am exemple concrete, o să vi le dau dumneavoastră, dacă doriţi, o să mai aduc, din cadrul judeţului Alba, că sunt foarte multe, dar ceea ce mi se pare anormal este chiar atitudinea domnului inspector general şcolar, domnul Crainic care, în loc să găsească un dialog cu parlamentarii pentru lămurirea acestor probleme - pentru că criticând şi atenţionând pe cineva nu este nici un fel de... nu încălcăm absolut nici un statut şi mi se pare democratică această formă de dialog -, a publicat în presa locală un răspuns tendenţios, jignitor la adresa mea, chiar cu nişte aprecieri care nu-l privesc pe domnia sa şi, din acest punct de vedere, dacă nu vine în public, deci în presă, cu scuzele de rigoare, eu o să-i solicit schimbarea din funcţie. În sfârşit, o să vedem dacă o să reuşim acest lucru, dar nu voi permite nimănui să încalce statutul de parlamentar şi de demnitar de stat, pentru că s-a mai făcut acest lucru şi de către Executiv, când am fost substituiţi şi consideraţi un fel de anexă.

Deci vrem să ne recâştigăm demnitatea noastră de parlamentari şi, dacă inspectorii generali nu cunosc statutul de parlamentar şi atribuţiile noastre, ale deputaţilor, vă rog să-i chemaţi la un instructaj şi prezentaţi-le aceste probleme.

Eu, cu permisiunea dumneavoastră, o să vă prezint, acum, câteva exemple şi, dacă îmi îngăduiţi, săptămâna viitoare, să vin cu toate probele în care să se adeverească cele prezentate de mine în interpelare.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Miclăuş, vroiaţi să interveniţi şi dumneavoastră.

Domnul Vasile Miclăuş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte şi mulţumesc, de asemenea, domnului ministru, pentru că şi-a găsit timp să răspundă la interpelare.

Sigur, este un lucru benefic faptul că s-au aprobat 14 clase cu limba de predare română în Covasna şi 22 de clase cu limba de predare română în Harghita, clase sub numărul de elevi prevăzut de lege, însă, domnule ministru, din deplasările noastre în zona respectivă, nu suntem convinşi că aceste clase funcţionează. Astfel, în majoritatea localităţilor în care s-a deplasat acea delegaţie parlamentară, însoţită şi de reprezentanţi ai presei, s-a constatat că nu există astfel de clase în limba română şi că cetăţenii români sunt îngrijoraţi pentru că nu au unde să-şi dea copiii la şcoală pentru ca să înveţe româneşte. De asemenea, în aceste sate, am constatat că predarea istoriei românilor şi geografiei patriei nu este asigurată, în sensul că nici manualele nu sunt asigurate la elevi. De exemplu, în satul Reci, în satul Belin, elevii spuneau că nu deţin aceste manuale de istorie a românilor şi, de asemenea, nici de geografie a patriei, dar am întâlnit şi ne-au confirmat directori din aceste şcoli, în mod special directori de la Belin, că, din dispoziţia inspectorului de specialitate de la Covasna, se predă istoria maghiarilor, în aceste şcoli, într-o oră alocată de la disciplinele tehnologice. Este dispoziţia dată de inspectorul de specialitate la şedinţa cu directorii din şcoli. Or, nu cred că există cadru legal pentru ca să se predea istoria maghiarilor. Mai mult, am găsit şi am găsit şi un manual tipărit în 1991 la Budapesta, care purta o ştampilă cu inscripţia "Ministerul Învăţământului, Inspectoratul şcolar Covasna", pentru clasele 5 - 8 şi o broşură tipărită la Sf. Gheorghe.

Deci aceste lucruri au fost confirmate, în mod special, de directorii de la şcoala generală din Belin şi din Reci.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule ministru Virgil Petrescu, vă rog să răspundeţi şi acestor întrebări suplimentare.

Domnul Virgil Petrescu:

Domnule preşedinte,

În legătură cu comentariul domnului deputat Vitcu, nici un moment nu am spus "exclusiv valoarea", ci am spus "conform legii", "capacitate managerială, valoare şi calităţi morale, conform legii", după cum ştiţi foarte bine acest lucru, deci nu exclusiv valoarea, ci şi apetitul către reforma care urmează să fie făcută de noul guvern.

În legătură cu comisia, cu o singură excepţie, nici unul nu avea, dintre inspectorii şcolari generali, decât delegaţie. Deci, pentru primele 3 zile, pentru a putea, în mod efectiv, să existe 3 inspectori şcolari generali... şi probabil că nu ştiţi că, într-adevăr, în următoarele 4 comisii au fost câte 3 inspectori şcolari generali, deja după ce au semnat contractul de management. Pentru primele 3 zile, în 11 judeţe am mers pe această soluţie de a introduce oameni cu mare experienţă din cadrul ministerului, un director general, îl numesc pe domnul Rădulescu, care se pricepe foarte bine la probleme de dotare, deci lucrul pe care un inspector general trebuie să-l cunoască, şi încă 2 inspectori, de asemenea din cadrul ministerului, pentru primele 3 zile, după care a fost o întrerupere de circa 10 zile, pentru ca să se finalizeze concursurile respective, în ideea ca să se semneze şi contractul de management educaţional. După aceea au fost 4 rânduri de comisii, nu puteai să ţii o persoană sau, mă rog, trei persoane din judeţe, câte o săptămână, la concursurile pentru următorii şi, atunci, s-a mers pe ideea câte 3 - 4 zile, după care se schimba comisia, rămânând, bineînţeles, preşedintele comisiei, care este secretarul de stat pe probleme universitare din Departamentul preuniversitar, şi directorul general din Departamentul învăţământului preuniversitar.

În ce mă priveşte, nu am participat la nici o asemenea comisie, nici nu am intrat decât să-i felicit, mă rog, la început, să-i încurajez şi, la urmă, să-mi spună dacă, cumva, s-au mai întâlnit cu mine, cum a fost, mă rog, discuţii în afara subiectului.

Aşa cum nu a intrat presa nu a intrat nici ministrul, pentru că, în conformitate cu legea, eu aveam dreptul doar să primesc posibile contestaţii, şi au fost câteva contestaţii, din care unele sunt justificate, unele mai puţin justificate şi pe acelea, într-adevăr, conform legii, aveam dreptul să le analizez, dar nu să particip la concursul propriu-zis, cu atât mai puţin să pun note. Desigur, am fost informat de rezultatele concursului.

În legătură cu domnul deputat Popa, lipsa dialogului, de care dumneavoastră vă plângeţi, într-adevăr, se simte şi poate nu numai în judeţul Alba, poate chiar şi în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale. Nu este o scuză a noastră, dar lipsa de comunicare, pe undeva, este una din cauzele unor disfuncţii în cadrul sistemului de învăţământ şi ştiu acest lucru, chiar dacă, în ce mă priveşte, întotdeauna am încercat să am un dialog cu cine a dorit, într-adevăr, să discute cu mine şi, dacă doriţi, chiar pe conţinut, inclusiv cu dumneavoastră, putem vorbi în continuare.

În ceea ce priveşte probele care, sigur, au apărut în ziar, nu l-am citit, am vrut să ascult intervenţia domnului deputat Miclăuş, dar, desigur, nu este o rezolvare ca într-o relaţie dintre un parlamentar, indiferent de unde provine, şi o structură administrativă, o structură descentralizată a unui minister să nu existe o discuţie. Poţi să nu ajungi la un consens, poţi să nu ajungi la un punct de vedere comun, dar o discuţie pe conţinut este absolut obligatorie, după părerea mea.

În momentul de faţă, toţi cei 41 de inspectori şcolari generali sunt în Bucureşti, până la sfârşitul săptămânii, la o şcoală managerială privind desfăşurarea activităţii în învăţământ, inclusiv cu statutul personalului didactic, cu Comisia 608, ştiţi despre ce vorbesc, cu miliardele acelea pentru drepturi suplimentare şi altele, iar în ultimele două zile, vineri şi sâmbătă, vom avea o întâlnire la Tg.Jiu, la solicitarea Inspectoratului şcolar din Tg.Jiu. Este o întâlnire pe care dânşii o organizează de mai multe ori, având ca temă reforma, şi continuăm şi noi această activitate.

Deci, personal, o să discut mâine, foarte devreme, pentru că după aceea ne întâlnim aici, cu domnul Crainic, în legătură cu interpelarea la care am răspuns şi credem că, deocamdată, lucrurile pot fi aduse într-o stare de normalitate, repet, nu de a avea aceleaşi păreri, că nici nu se poate. Toate persoanele să aibă aceleaşi păreri ar fi cumplit, nici nu ar fi bine, ne-am şi plictisi, dacă doriţi, dar, în orice caz, un dialog normal mi se pare corect, şi nu atacuri pe sub centură.

Domnule deputat Miclăuş, eu nu sunt, în momentul de faţă, în situaţia să spun că cele 14 plus 22 de şcoli din Covasna şi Harghita, având clase sub 10 persoane, între care câteva le-au înfiinţat la iniţiativa noastră, mă rog, în Covasna şi Harghita, nu ar funcţiona, pentru că, sigur, în momentul în care o echipă, o delegaţie trece, este posibil să fie sau să nu fie. Este posibil să le găsească sau să nu le găsească. Nu ştiu dacă aţi avut dumneavoastră informarea exact cu locul unde au fost înfiinţate, în acele comune. Este posibil, însă, ca şi în comune pe care dumneavoastră le-aţi vizitat, să fi fost necesar să fie înfiinţate asemenea şcoli. Daţi-mi şi mie aceste informaţii. Pentru că, de fiecare dată când am auzit numai, am intervenit şi am introdus în reţea aceste şcoli. Vă rog să mă înţelegeţi exact ce spun. Mai mult, există o circulară, care a fost transmisă, de exemplu, în judeţul Covasna, tuturor directorilor de şcoală, dacă utilizează alte şcoli alte manuale decât cele oficiale şi, în momentul de faţă, cele oficiale sunt cele redactate în limba română, altele nu sunt traduse, se lucrează la ele, dar acestea care sunt şi s-au împărţit prin Difuzarea cărţii, s-au împărţit la toţi elevii, vorbesc de cele două cărţi în discuţie, nu de altele, ele trebuiau să se afle pe pupitrele copiilor dacă ora era de istorie a românilor sau de geografie a României, iar în măsura în care cadre didactice folosesc alte manuale, sancţiunile sunt până la eliberarea din învăţământ. Am comunicat acest lucru foarte clar inspectorilor şcolari generali şi i-am rugat să-mi transmită şi mie acea circulară pe care au transmis-o în teritoriu şi am primit circulara.

Domnul Vasile Miclăuş (din sală):

Exact acest lucru l-am constatat noi.

Domnul Virgil Petrescu:

Lăsaţi-mă să termin.

În ceea ce priveşte istoria maghiarilor, nu am cunoştinţă că o asemenea disciplină este în planul de învăţământ. Deci istoria maghiarilor nu este disciplină în planul de învăţământ, este, într-adevăr, în şcolile româneşti, la care învaţă circa 70.000 de elevi maghiari din 205.000, deci unul din trei învaţă în şcolile româneşti, conform legii, este posibilă, la cerere, această disciplină care se numeşte istoria tradiţiilor minorităţii respective, aceasta este disciplina, nu alta, şi numai în şcolile româneşti în care învaţă elevi maghiari, mă rog, ai minorităţii naţionale. Noi vorbim acum, că mi-aţi spus direct şi, iertaţi-mă, am vorbit aşa.

Deci, repet, dacă dumneavoastră aveţi date concrete, şi v-aş ruga să mi le daţi, pentru că, în continuare, nu este prima oară, înaintea dumneavoastră, înaintea celor care au fost, eu am fost de vreo trei ori şi în Cluj, şi în Tg.Mureş, nu am ajuns în Satu Mare, dar şi în Mureş, şi în Harghita, şi în Covasna şi în multe locuri, inclusiv la Liceul românesc din Odorheiul Secuiesc şi care se va termina în vara lui 1998.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să-i mulţumesc domnului ministru, o să-i rog pe cei care i-au adresat interpelări, dacă au date şi alte informaţii, să le discute cu dânsul, cât mai este aici.

Domnul deputat Radu Mazăre a avut două interpelări, amândouă reprogramate, adresate Ministerului Apărării Naţionale. Cum astă seară domnul deputat Radu Mazăre nu este aici, o să-l rog pe domnul ministru Victor Babiuc, care este aici, să transmită răspunsurile în scris, la cele două interpelări.

Îi mulţumim domnului ministru.

Continuăm cu interpelarea domnului deputat Dumitru Bălăeţ, adresată Ministerului Culturii.

Domnul deputat Dumitru Bălăeţ a acceptat să primească răspunsul în scris şi o să rog Ministerul pentru Relaţiile cu Parlamentul să oficieze acest lucru, în aşa fel încât domnul deputat să primească acest răspuns scris. Continuăm cu Ministerul Comunicaţiilor, domnul deputat Viorel Burlacu, are o interpelare adresată acestui minister.

Acceptaţi răspunsul direct, da?

Domnule ministru Sorin Pantiş, vă rog.

Domnul Sorin Pantiş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Una dintre primele probleme pe care am încercat să le rezolv, ca economist, a fost să înţeleg foarte bine care este raţiunea acestei garanţii percepute agenţilor economici. Fac o paranteză, această garanţie, de care foarte bine aminteşte domnul deputat, este percepută numai pentru agenţii economici, nu şi pentru persoanele fizice.

Din punct de vedere economic, raţiunea acestei garanţii sau explicitarea acestei garanţii vine doar din posibilitatea utilizării a doi termeni, respectiv garanţie de bună execuţie sau o plată în avans, forfetară, pentru serviciile prestate. Explicaţia corectă este că ceea ce, acum, se numeşte garanţie este, indiscutabil, mult mai bine încadrată în categoria de plată în avans, plată forfetară în avans pentru serviciile prestate. De ce plată în avans, pentru că, nepercepându-se această garanţie, pseudogaranţie, dacă vreţi, există un decalaj foarte mare între momentul în care se prestează serviciul şi momentul în care se încasează prestaţia de serviciu. Pentru că Romtelecom-ul, de exemplu, unui abonat căruia abia i s-a instalat telefonul începe să îi presteze servicii, deci abonatul vorbeşte, şi acest serviciu se regăseşte în factura telefonică abia după 45 - 50 de zile, Romtelecom nu poate să factureze preluând în acea factură după 45 - 50 de zile şi dobânda la vedere sau dobânda la termen pentru astfel de prestare de serviciu. Şi atunci, iniţial, s-a introdus acest concept al garanţiei de bună execuţie. Chiar şi în cazul garanţiei de bună execuţie, nu se poate da, celui care plăteşte garanţia de bună execuţie, respectiv agentului economic, nu i se poate da nici un fel de dobândă, pentru că, în conformitate cu legislaţia noastră, garanţia de bună execuţie, în momentul în care prestaţia s-a încheiat, se returnează la aceeaşi sumă; ea nu este purtătoare de dobândă. Dar corect este că ceea ce acum se înţelege prin garanţie este, de fapt, o plată în avans pentru serviciile prestate, o plată forfetară. De ce, pentru că, din când în când, aşa cum aţi prezentat şi dumneavoastră, această sumă se reîntregeşte, mergându-se pe media pe care o vorbeşte agentul economic respectiv. Este, indiscutabil, un răspuns aproximativ la ceea ce, în mod normal, trebuie să aibă agentul economic. Adică se poate merge pe alte percepte.

Din păcate, experienţa din ultimii ani face Romtelecom-ul, şi m-a făcut şi pe mine să accept această idee de garanţie, să păstreze exact acest sistem, pentru că există foarte mulţi agenţi economici care, în continuare, dispar şi nu mai plătesc, şi atunci singura cale este această garanţie, să-i spunem în continuare, de bună execuţie.

Vreau să vă amintesc numai că acum doi ani, din cauza acestui minus, nu s-a urmărit foarte bine ceea ce se întâmplă, nu s-a contorizat foarte bine şi nu s-a fotografiat la timp numărul de convorbiri telefonice, Romtelecom a avut o pagubă de 800 de milioane de lei. Nu vreau să intru în amănunte asupra acestui aspect, este o problemă şi recuperarea ei, pentru că a fost vorba de un agent economic, sigur, persoană juridică română, dar de origine arabă care a dispărut, inclusiv cu suma respectivă, pentru că şi-a recuperat-o, probabil, afară.

Aceasta este situaţia acum. Ceea ce, pe bună dreptate, dumneavoastră spuneţi că ar trebui să se ia în considerare ca o sumă pusă, undeva, deoparte şi purtătoare de dobândă, de fapt, este o garanţie de bună execuţie, acum, care nu este purtătoare de dobândă sau poate fi interpretată, şi este normal să fie interpretată ca o plată în avans, o plată cu o sumă forfetară pentru serviciile prestate, datorită acestui decalaj de 45 - 50 de zile.

Acum, odată cu transformarea Romtelecom în societate naţionale şi introducerea, să spunem, unui nou mod de a privi abonatul, de a privi consumatorul, punând consumatorul foarte clar în centrul atenţiei şi punând Romtelecom-ul şi angajaţii Romtelecom-ului în slujba abonaţilor şi a celor care creează trafic, încercăm să găsim o cale, un modus vivendi pentru a rezolva această problemă.

Vă repet, din păcate, chiar dacă am merge pe ideea aceasta de garanţie de bună execuţie, având în vedere că în România toate plăţile se fac în lei şi garanţiile de bună execuţie nu sunt purtătoare de dobânzi, ele nu pot fi reactualizate decât ca o medie şi nu pot fi date înapoi, la sfârşitul prestaţiei, nu pot fi date înapoi decât la suma care există realmente ca garanţie de bună execuţie. Nu este situaţia numai în Romtelecom, este o situaţie valabilă pentru toate garanţiile de bună execuţie din economia românească, şi sunt mii şi mii de cazuri. Este o problemă care apare chiar şi în cazul achiziţiilor publice, când se percep garanţii de bună execuţie şi, din păcate, în momentul încheierii prestaţiei, ele se returnează la aceeaşi valoare.

Sistemul nostru, lipsit de instrumentele de indexare, şi sistemul nostru contabil care, deocamdată, este un sistem care impozitează şi inflaţia, fac ca agenţii economici să fie păgubiţi şi într-un caz şi în altul.

După părerea mea, soluţiile vor apărea, nu este o soluţie care depinde, însă, de Ministerul Comunicaţiilor. Noi încercăm să ne rezolvăm bucătăria noastră, să devenim mai flexibili şi să nu indexăm din ce în ce mai mult această medie.

Singurul efort pe care am reuşit să-l facem a fost să nu cerem, în nici un caz, o astfel de garanţie pentru persoanele fizice, unde riscul este şi mai mic, fără discuţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Burlacu.

Domnul Viorel Burlacu:

Mulţumesc domnului ministru Pantiş că a venit şi mi-a răspuns.

Eu m-am adresat, în interpelarea mea, atât domnului ministru al telecomunicaţiilor, Sorin Pantiş, cât şi domnului ministru al finanţelor. Deci problema trebuie rezolvată între cele două ministere.

Domnul ministru îmi sugerează că în curtea altcuiva este pisica, dar acel altcineva, domnul ministru Ciumara, nu a preluat-o.

În al doilea rând, v-aş ruga să-mi daţi şi un răspuns scris.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci o să vă rog să-i daţi un răspuns scris, la cerere, domnule ministru Sorin Pantiş.

Domnul Sorin Pantiş:

Sigur, o să vă transmit şi un răspuns scris, însă, repet, este o problemă puţin mai vastă, nu este relaţia numai între Ministerul Finanţelor şi Ministerul Comunicaţiilor.

În general, dacă o abordăm ca o garanţie de bună execuţie, atunci este o problemă care priveşte absolut toate sectoarele.

Eu am să vă prezint răspunsul scris în care am să vă dau şi varianta pe care, eu, personal, merg, aceea de facturare în avans pentru serviciile prestate, cu o sumă forfetară.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi mulţumim domnului ministru al comunicaţiilor, Sorin Pantiş.

Tot domnul deputat Viorel Burlacu a adresat o interpelare Ministerului Finanţelor şi am să-l rog pe domnul ministru secretar de stat Dan Radu Ruşanu să răspundă acestei interpelări.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Referitor la interpelarea domnului deputat Viorel Burlacu, adresată, de fapt, domnului prim-ministru Victor Ciorbea, aş vrea să menţionez următoarele. În conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă privind unele măsuri pentru asigurarea stocurilor de păcură şi combustibil lichid uşor pentru iarna 1997 - 1998, s-a aprobat ca subvenţiile cuvenite pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif la energia termică livrată populaţiei până la sfârşitul anului 1997 să fie acordate din bugetele locale, în avans, regiilor autonome de interes local, serviciilor publice şi agenţilor economici care furnizează energie termică la populaţie, pentru constituirea stocurilor de păcură şi combustibil lichid uşor pentru iarna 1997 - 1998. Totodată, vor fi alocate în avans şi în acelaşi scop, începând cu 1 ianuarie 1998, şi subvenţiile cuvenite pentru perioada ianuarie - martie 1998. Pentru acordarea subvenţiilor respective, va fi alocat în avans şi transferul de la bugetul de stat către bugetele locale, pentru asigurarea protecţiei sociale a populaţiei pentru energia termică.

Concluzionând, aş vrea să-l informez pe domnul deputat că, în şedinţa de joi, s-a aprobat această ordonanţă de urgenţă, sâmbătă a fost semnată de domnul prim-ministru, deci astăzi sau mâine trebuie să-i fie dat număr şi va fi publicată. Prin intermediul ei s-a găsit această formă de a se evita măsurile care se luau până acum de către regiile de interes local pentru a-şi face stocurile de combustibil pentru iarnă, subvenţionarea cu 25% a dobânzii şi celelalte. Am găsit această formă, am spus noi, mai simplă, să acordăm, pentru noiembrie - decembrie, în avans, aceste subvenţii. Dumneavoastră, probabil că, mai bine decât mine, cunoaşteţi că la sfârşitul fiecărei luni de iarnă, deci la 30 noiembrie, la 30 decembrie trebuia ca regiile de interes local să vină cu acele facturi, să le prezinte Ministerului Finanţelor, respectiv directorilor generali de finanţe din teritoriu, şi abia după aceea să-şi recupereze banii. Ca să scurtcircuităm acest fenomen, am dat drumul şi am dat aceşti bani în avans. Prin această ordonanţă, deci se dau banii în avans, nu s-au hotărât nici dobânzi la creditele respective şi avem fonduri pentru noiembrie - decembrie 1997 şi, după aceea, pentru exerciţiul financiar 1998, ianuarie - martie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Viorel Burlacu.

Domnul Viorel Burlacu:

Mulţumesc domnului ministru că întrebarea mea şi-a găsit un răspuns foarte rapid, are efecte într-un viitor foarte apropiat.

La ora actuală, regiile care prestează aceste servicii de furnizare de căldură nu au aceşti bani. Înseamnă că, săptămâna viitoare, după ce apare ordonanţa, să sperăm că vor avea aceşti bani.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Deja săptămâna aceasta.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Viorel Miclăuş mai este aici? Nu este, a plecat, între timp. A adresat o interpelare Secretariatului de Stat pentru Culte şi o să rog ca răspunsul să i se transmită în scris, prin intermediul Ministerului pentru Relaţiile cu Parlamentul.

De asemenea, ca să nu-i facem pe alţi colegi să rămână de pomană aici, Ministerul Industriei şi Comerţului solicită amânarea răspunsului la interpelarea adresată de domnul deputat Petre Naidin şi sper că acceptaţi soluţia aceasta.

Domnul Petre Naidin (din sală):

Nu am altă soluţie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Petre Naidin:

Domnule preşedinte, eu sunt serios şi mă ţin de această activitate, care îmi place şi, de fapt, aici mănânc şi o pâine, - nu? -, pentru treaba aceasta. Nu ştiu de ce colegii mei nu au venit, de ce au venit miniştrii şi nu au avut cui să dea răspunsuri, dar eu cred că, dacă îmi place, cei cu care doresc să dialoghez prin intermediul microfonului, trebuie s-o şi facă. Deci vreau să vă spun că Guvernul îmi este restanţier, de o lună de zile, cu răspunsul la o întrebare scrisă, în special ministrul Petrescu, două întrebări adresate pe probleme care am zis eu că sunt deosebite şi trebuie dezbătute şi ştiute de toţi, sunt întârziate cu două săptămâni, iar la interpelarea de astăzi, pe o problemă deosebită, iar, zic eu, distribuţia de gaz metan, asigurarea presiunii, inclusiv pentru municipiul Călăraşi, ce să mai vorbesc de Tulcea, Reşiţa, Târgovişte şi Oradea, nu primesc răspuns.

Deci, efectiv, ori este desconsiderare, ori Guvernul s-a încărcat cu prea multe sarcini şi nu poate să le ducă.

Oricum, apelez la seriozitatea dumneavoastră, ca vicepreşedinte al Biroului permanent şi al Camerei Deputaţilor, ca, oarecum, să se facă ordine în această problemă.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, o să vă rog domnule deputat Naidin, să transmiteţi aceste informaţii şi să verificăm cu Ministerul pentru relaţia cu Parlamentul, pentru ca răspunsurile pe care eventual nu le-aţi primit, să le primiţi, este posibil să fie o încurcătură de natură birocratică şi o să vă rog şi pe dumneavoastră de la Ministerul pentru relaţia cu Parlamentul să rezolvaţi aceste întârzieri în activitatea dumneavoastră.

Doamna deputat Daniela Popa a adresat o interpelare Ministerului Sănătăţii şi acceptă răspunsul scris din partea domnului ministru Ştefan Iosif Drăgulescu. De asemenea, domnul deputat Romulus Raicu, care a adresat o interpelare Ministerului Finanţelor, acceptă răspunsul scris, semnat de domnul secretar de stat Petru Mihai Gorcea.

Continuăm acum cu interpelările adresate Secretariatului General al Guvernului. Este prezent domnul director Dragoş Tănăsoiu, da?

Doamna deputat Viorica Afrăsinei, vă rog şi vă întreb dacă acceptaţi să vă răspundă din partea Secretariatului de Stat domnul director. Vă rog.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Adresez această interpelare domnului ministru Remus Opriş, având în vedere funcţia pe care domnia sa o are în Guvernul României, dar mai ales, având în vedere obligaţiile care îi revin în exercitarea funcţiei de ministru delegat pe lângă primul-ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului şi Departamentului pentru administraţia publică locală.

Doresc să fac, de asemenea, menţiunea că interpelarea mea, în contextul ei, se adresează şi domnului ministru Alexandru Athanasiu, ministrul muncii şi protecţiei sociale, domnului ministru Popescu Tăriceanu, ministrul industriei şi comerţului, domnului Vlad Roşca, secretar de stat în relaţia cu sindicatele, şi domnului Grigore Lăpuşanu, secretar de stat al Departamentului pentru administraţie publică locală.

Domnilor miniştri,

Am lansat repetate apeluri membrilor Guvernului în vederea sensibilizării acestora privind gravele probleme economice şi sociale cu care se confruntă judeţul Botoşani şi care depăşesc sfera de competenţă a administraţiei locale.

În interpelările adresate, am prezentat situaţia unor societăţi comerciale botoşenene, care, prin eforturile unor oameni competenţi din conducerea acestora, bucurându-se în perioada 1994-1996 de atenţia Guvernului şi conducerii F.P.S. de atunci, au reuşit să-şi retehnologizeze linii de fabricaţie, să modernizeze sectoare care au rămas în funcţiune în urma unui riguros proces de restructurare şi relansare, dar ale căror eforturi au fost zădărnicite de politica de lichidare a economiei româneşti promovată în momentul actual, concertată de politica băncilor româneşti care au devenit dintr-o dată capitaliste fără însă a parcurge procesul de adaptare la realităţile economiei româneşti.

Mă adresez dumneavoastră, domnule ministru, amintindu-vă faptul că atât dumneavoastră cât şi alţi miniştri ai Guvernului mi-aţi răspuns la interpelările anterioare, arătându-vă interesaţi de situaţia grea existentă în judeţul Botoşani, ca şi în alte câteva judeţe ale ţării, dar dincolo de interesul declarativ de la tribuna Parlamentului a urmat numai tăcere, un vid de acţiune. În toată această perioadă, în Botoşani, se închid zilnic câte trei-patru societăţi şi vreau să vă spun, domnule ministru, şi doresc să ştie şi Guvernul României că în problema atât de abordată de mine în interpelările pe care vi le-am adresat, parlamentarii de Botoşani şi-au declarat o singură culoare politică, aceea a declarării judeţului zonă defavorizată şi impunerea de măsuri speciale pentru redresarea economică, socială a judeţului.

În interpelarea adresată în data de 14 octombrie 1997 am transmis domnului prim-ministru invitaţia adresată de Comisia de dialog social din Botoşani, formată din conducerea administraţiei locale, prefectură, sindicate, patronate, parlamentari de a desemna o comisie guvernamentală care să se deplaseze de urgenţă la Botoşani, cu sarcina evaluării la faţa locului a aspectelor prezentate de noi în vederea urgentării măsurilor ce se impun. Nu am primit nici un răspuns.

Domnule ministru, vă invit să recitiţi invitaţiile trimise de însăşi prefectura judeţului Botoşani sub semnătura domnului Alexandru Simionovici, prefect PNŢCD, sau a domnului subprefect, ing.Lucian Todorov, reprezentant PSDR, după cum urmează: nr.658 din 24.07.96, adresată dumneavoastră domnule ministru Opriş, nr.7272 din 26.08.97, adresată domnului ministru Vlad Roşca, nr.7273 din 26.08.97, adresată domnului ministru Athanasiu Alexandru, nr.8067 din 26.09.1997, adresată la Departamentul pentru administraţie publică de stat domnului secretar Grigore Lăpuşan, nr.9069 din 22.10.1997, adresată domnului secretar de stat Vlad Roşca şi de asemenea, adresată domnului ministru Remus Opriş.

Toate aceste scrisori conţin aceeaşi solicitare: prezenţa în judeţul Botoşani a unei comisii guvernamentale.

Am convingerea că în cele 5 luni de când sunt aşteptaţi în judeţul nostru, membrii Guvernului îşi onorează mai degrabă programul de deplasare în străinătate şi regret sincer.

Vă asigur că judeţul Botoşani este un colţ de ţară cu oameni care pot fi la fel de primitori, dacă nu, chiar mai mult.

Doresc un răspuns urgent, scurt şi sincer, care să constituie şi un răspuns la toate scrisorile enumerate mai sus.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul director Dragoş Tănăsoiu din partea Secretariatului General al Guvernului.

Domnul Dragoş Tănăsoiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamnelor şi domnilor,

Mă aflu pentru a doua oară la acest microfon, am onoarea să mă aflu pentru a doua oară. Îmi cer scuze în numele domnului ministru Remus Opriş pentru faptul că nu a putut să vă dea un răspuns personal, este plecat într-o vizită de lucru în străinătate şi aş dori să vă răspund la interpelarea dumneavoastră, dacă-mi daţi voie.

Deci, mă fac purtătorul dumnealui de cuvânt prin acest răspuns.

Apreciem în mod deosebit preocuparea doamnei deputat în legătură cu situaţia economico-socială a judeţului Botoşani. Ne simţim totuşi obligaţi să arătăm că rămânerea în urmă a acestui judeţ se poate imputa şi guvernărilor din perioada 1990-1996, care în afară de promisiunile demagogice sau măsuri anti-economice, practic nu au făcut nimic pentru acest judeţ şi nici pentru alte judeţe similare din ţară.

Se ştie că, în orice ţară, indiferent de nivelul de dezvoltare economico-socială, există diferenţe semnificative între diverse zone geografice. Programul, iniţiat de Uniunea Europeană şi Guvernul României în cadrul programelor PHARE, a evidenţiat şi acest nivel al disparităţilor regionale ale României, care sunt mai mici decât în cazul disparităţilor din Germania, Italia şi Polonia, dar mai mari decât în cazul Greciei sau Portugaliei spre exemplu.

În aceste condiţii, obiectivul Guvernului a fost realizarea unei politici de dezvoltare echilibrată a tuturor zonelor în interesul locuitorilor acestora, fără a aduce atingere principiilor democraţiei şi al economiei de piaţă.

Programul de guvernare, aprobat de Parlament, are înscris foarte clar la cap.IV, pct.3 şi acest aspect al politicii de dezvoltare regională şi locală a întreprinderilor mici şi mijlocii, la care aţi făcut referire în interpelarea dumneavoastră. Acolo sunt înscrise foarte clar măsurile pe care Guvernul le are în vedere şi principiile pe care acestea se bazează. De fapt, ne aflăm în plin proces de creare a cadrului legal şi instituţional pentru fundamentarea şi materializarea politicii de dezvoltare regională şi sectorială.

În realizarea acestei politici, Parlamentul, în opinia noastră, trebuie să urgenteze votarea Legii finanţelor publice locale şi modificările propuse de Guvern pentru Legea administraţiei publice locale şi pentru Legea taxelor şi impozitelor locale care a fost modificată printr-o ordonanţă. Astfel, autorităţile locale vor avea cadrul legal şi mijloacele de a interveni direct în problema dezvoltării economice şi sociale. În acest context reamintim că realizarea sistemului legal şi instituţional se materializează printr-o serie de acte normative, emise sau supuse Parlamentului spre dezbatere.

În plus, începând cu anul 1998, acest efort va fi sprijinit financiar şi de Comisia Europeană în cadrul unui nou Program PHARE în valoare de l,5 milioane ECU. În paralel, Comisia Europeană va finanţa proiecte de dezvoltare regională în valoare de circa 10 milioane ECU pe an în următorii 4 ani. Sprijinind această politică a Guvernului, zonele defavorizate vor beneficia de facilităţi fiscale şi stimulente financiare pentru investiţii cu rezultate benefice şi durabile în viaţa economico-socială.

În ceea ce priveşte formarea unei comisii guvernamentale, pot să vă dau o informaţie de ultimă oră. La iniţiativa domnului ministru Ulm Spineanu a fost constituită o Comisie interguvernamentală care, printre altele, urmăreşte şi are drept scop şi implemntarea acestei politici de dezvoltare regională în zonele constituite în conformitate cu cartea verde. Şi din cadrul acestei comisii pot să vă spun că fac parte, printre alţii, şi reprezentanţi din Consiliul pentru reformă, Ministerul de Finanţe, Ministerul Industriei şi Comerţului, Departamentului pentru administraţie publică locală.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Doamna deputat Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Eu vreau să mulţumesc domnului director, dar totodată am rugămintea ca domnia sa să transmită domnului ministru Opriş Remus, care semnează răspunsul pe care l-am auzit, următoarele: acest răspuns l-am mai audiat într-o formulare aproximativ aceeaşi, de trei ori în Parlamentul României. Eu nu am vrut să dau o replică răutăcioasă, dar maniera în care este formulat acest răspuns mă obligă să amintesc domnului ministru că rezultatele alegerilor din 1996 în judeţul Botoşani infirmă faptul că Guvernul anterior nu a făcut nimic pentru acest judeţ şi, de asemenea, pentru alte judeţe, alte zone defavorizate. Aş vrea să-i amintesc încă o dată despre zona Munţilor Apuseni, despre zona Deltei Dunării şi altele.

Desigur, eu vreau să menţionez că interpelarea mea este foarte clară şi concisă. Ea are un subiect punctual, şi anume: prezenţa în judeţul Botoşani a unei comisii guvernamentale. Este exact subiectul tuturor scrisorilor care eu le-am prezentat în interpelare. Nu se dorea decât un singur răspuns, poate, pe undeva, corelat cu ceea ce dumneavoastră, domnule director, aţi adăugat în finalul interpelării.

Deci, mai degrabă vă mulţumesc dumneavoastră, pentru că dumneavoastră aţi răspuns astăzi interpelării mele şi nicidecum domnului ministru Opriş, care nu a dorit decât să trimită un răspuns pe care nu-mi permit să-l cataloghez, din respect pentru anii cât am fost colegi şi suntem.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mircea Mihai Munteanu are o interpelare adresată tot Secretariatului General al Guvernului. Îl rog să poftească la microfon. Fac observaţia că şi domnul deputat Petre Naidin a avut o interpelare adresată Secretariatului General al Guvernului, la care s-a referit în scurta sa intervenţie şi o să rog ca această interpelare a dânsului să fie repusă pe ordinea de zi peste două săptămâni când sunt din nou răspunsuri la interpelări.

Vă rog, domnule deputat Munteanu.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule preşedinte,

Doamnă deputat,

Domnule deputat,

Doamnă şi domnule, ultimi reprezentanţi aflaţi în sală, ai Executivului, la ambele Camere ale Parlamentului, la fiecare dintre ele, se află depuse numeroase iniţiative legislative referitoare fie la ridicarea în rang a unor localităţi de la comună la oraş, de la oraş la municipiu, fie reînfiinţarea unor comune care au existat sau poate chiar care se doreşte să se înfiinţeze acum. Cele mai multe se referă la reînfiinţarea unor comune care au existat ca atare înainte.

Eu vă mărturisesc că am auzit comentarii maliţioase la adresa acestor iniţiative care erau catalogate ca rezultat al unor porniri populiste.

Personal sunt de părere că este de datoria parlamentarilor să preia cererile celor din judeţele care i-au ales ca parlamentari şi în consecinţă, cred că astfel de iniţiative îşi au rostul lor.

Vreau să vă spun însă că trebuie să admitem că este un oarecare subiectivism în maniera în care ele sunt formulate, că există o inegalitate vădită între maniera în care sunt alcătuite şi aceasta datorită faptului că nu există până acum nişte criterii unitare care să permită clasificarea localităţilor într-o categorie sau într-alta, sau eventual, constituirea sau reconstituirea unor comune.

Sesizând acest lucru, încă din legislatura trecută, am solicitat, prin comisia de resort a Camerei Deputaţilor, ca vechiul Executiv să ne transmită aceste criterii care să permită o judecată unitară, deci obiectivă a diverselor cereri.

Vechiul Guvern nu a făcut acest lucru şi ne-am văzut nevoiţi ca să solicităm şi actualului Executiv să ne transmită aceste informaţii. Din nefericire, în acest prim an de guvernare nu s-a găsit putinţa de a se întocmi, de a se transmite, poate ele sunt întocmite, dar nu au fost transmise ca atare într-un mod oficial Parlamentului, ceea ce ar fi adus un real folos în judecarea acestor iniţiative legislative. Este însă mai delicată situaţia celei de a doua categorii de cereri, să zic, ale colegilor noştri parlamentari, cea care se referă la reînfiinţarea unei comune, pentru că, de data aceasta, în afară de această lipsă a criteriilor care vroiam să fie obiective şi unitare, apar şi prevederile exprese ale Legii nr.69 din 1991 privind administraţia publică locală, republicată, care precizează că orice modificare a limitelor teritoriale se poate efectua numai în temeiul legii şi cu consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizează potrivit legii.

Reînfiinţarea unor noi comune presupune neapărat modificări ale limitelor teritoriale ale comunelor existente. Or, cum deocamdată nu există un act normativ care să reglementeze această instituţie a referendumului, ne aflăm de fapt în faţa unei poticneli de natură legislativă, deci în faţa unei poticneli obiective şi majore.

Trebuie să repet că de asemenea, din legislatura trecută, am solicitat Guvernului precedent ca să iniţieze un astfel de act legislativ. Nu s-a întâmplat nici acest lucru. Eu cel puţin mi-am explicat această lipsă a vechiului Guvern ca fiind o reflectare a filozofiei centraliste în materie de administraţie publică, care a practicat-o Guvernul Văcăroiu. Or, dacă fac această apreciere la vechiul Executiv, Puterea instaurată după alegerile din 1996 care a proclamat de la bun început că se urmăreşte, în actuala guvernare, o lărgire a autonomiei locale, o delegare de competenţe, este obligată ca să prezinte cât mai repede cu putinţă această lege, astfel încât să se poată îndeplini condiţia pe care legea actuală o prevede şi care să permită, într-adevăr, populaţiilor din zonele care sunt vizate să îşi hotărască singure soarta.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul director Tănăsoiu, vă rog

Domnul Dragoş Tănăsoiu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Deci şi domnului deputat vreau să-i prezint scuzele domnului ministru de faptul că eu sunt purtătorul dumnealui de cuvânt în acest moment, astăzi.

Răspunzând mai întâi interpelării, prin Constituţia României s-a instituit ca principiu fundamental consultarea cetăţenilor prin referendum în probleme deosebite de interes naţional sau local.

În acest sens, tot Constituţia stabileşte la art.72 alin.3 lit.c) că organizarea şi desfăşurarea referendumului se reglementează prin lege organică. Timp de 5 ani de zile, între noiembrie 1991, de la apariţia Constituţiei, şi noiembrie 1996 nu a existat voinţa politică necesară pentru elaborarea cadrului legislativ în vederea participării cetăţenilor la adoptarea deciziilor majore de către organele reprezentative, fie ele locale sau centrale. În acest fel, fosta Putere şi-a încălcat chiar propriul program de guvernare. Concludent în acest sens este faptul că în raportul guvernării Văcăroiu pentru perioada 1992-1994, dat publicităţii în noiembrie 1994, la capitolul "Administraţia publică locală", subcapitolul "Administraţie publică locală" se afirmă că proiectul de lege pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului se află în stadiul de finalizare. Cu toate acestea, până în luna noiembrie 1996, nu s-a întreprins nimic în acest sens, neexistând nici o iniţiativă legislativă de acest fel din partea Guvernului.

În lipsa cadrului legislativ, datorită numeroaselor solicitări, aşa cum aţi amintit şi dumneavoastră, primite atât din partea autorităţilor administraţiei publice locale şi a societăţii civile, cât şi din partea unor parlamentari, Departamentul pentru administraţie publică locală a elaborat un proiect de Lege pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului local în vederea înfiinţării de noi unităţi administrativ-teritoriale. Acest proiect de act normativ, aflat în prezent în circuitul de avizare, a avut în vedere toate propunerile de acest fel primite de la autorităţile administraţiei publice locale şi centralizate la nivelul judeţelor în urma unor analize obiective, bazate pe criterii ştiinţifice, dar, aşa cum aminteaţi şi dumneavoastră, din păcate, neaprobate printr-o lege.

În acest timp arătăm că, printre priorităţile din programul legislativ al Guvernului pe anul 1998, figurează şi proiectul Legii privind organizarea şi desfăşurarea referendumului a cărui elaborare este în competenţa Ministerului de Justiţie.

Pentru că aţi mai adus aminte de criterii şi de promovarea din punct de vedere urbanistic a altor localităţi din comune în oraşe sau din oraşe în municipii şi pentru că aţi adus aminte de lipsa cadrului legislativ în vederea elaborării unor criterii unitare de promovare a acestor localităţi în categorii superioare, din ultimele informaţii pe care le am, la Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, este aproape de finalizare proiectul de Lege privind planul de amenajare a teritoriului naţional, secţiunea a IV-a.

În cadrul acestui proiect de lege, la unul dintre capitole, intitulat "Localităţi urbane", am văzut acest proiect de lege, este şi acest capitol care prevede aceste criterii de promovare a localităţilor din punct de vedere urbanistic în categorii superioare.

De altfel, vreau să vă mai spun că, în programul de măsuri prioritare ale Guvernului pe trimestrul IV, este prevăzută şi terminarea acestui proiect de lege, secţiunea a IV-a. În urma promovării acestui proiect de lege, DAPL-ul va iniţia, foarte rapid, un proiect de Lege privind promovarea unor comune în categoria oraşelor şi a unor oraşe în categoria municipiilor. Deja propunerile primite din partea consiliilor locale, judeţene şi prefecturilor din ţară le avem centralizate şi în momentul apariţiei acestor criterii unitare, criterii de natură, aşa cum ştiţi, demografice, de geografie, de infrastructură, de aşezare în teritoriu, deci aşezare geografică în teritoriu.

În funcţie de aceste criterii vom promova imediat şi aceste proiecte de legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mircea Mihai Munteanu, vă rog.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Abuzând de fapt de manierea democratică cu care conduceţi această secţiune a şedinţei, domnule preşedinte, pentru că, într-adevăr, Regulamentul nu permite luarea de cuvânt după răspunsul Executivului la interpelări, vreau să-i mulţumesc domnului director Tănăsoiu pentru faptul că a expus răspunsul la interpelarea mea, pentru prezenţa sa agreabilă şi pentru ştirea cea bună pe care a adus-o că Legea referendumului este aproape de a fi prezentată în Parlament.

În concepţia mea, de fapt, nu DAPL trebuia să prezinte ştiri despre acest act legislativ, ci credeam că Ministerul Justiţiei pe care-l văd ca fiind principalul autor al lui. Dar, de fapt, domnul director ne-a făcut această precizare că el rezultă în urma conlucrării necesare între Ministerul Justitiţiei şi DAPL.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Mai doriţi să interveniţi? (Se adresează domnului deputat Munteanu.) Da, vă rog îi transmiteţi răspunsul scris domnului deputat Mircea Mihai Munteanu. (Domnul director Tănăsoiu îi înmânează răspunsul scris domnului deputat Mircea Mihai Munteanu. )

Cu aceasta, declar închisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor. Ne revedem mâine dimineaţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19.35.