Parliamentary debates

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Pe cale de consecinţă, fiind parcursă etapa care a fost dedicată răspunsurilor orale la întrebări, vom trece la secţiunea a doua, şi anume prezentarea interpelărilor de către deputaţii înscrişi.

Domnul deputat Kiss János. Dacă este prezent? Nu este.

Domnul deputat Andrei Alexandru-Ioan, Grupul PNL. Dacă este prezent? Nu este.

Doamna deputat Murariu Oana, USR PLUS. Dacă este prezentă? Nu este.

Domnul deputat Chesnoiu Adrian-Ionuţ, PSD. Dacă este prezent? Nu este.

Domnul deputat Ivan Bogdan-Gruia, Grupul PSD. Dacă este prezent? Nu este.

Doamna deputat Dumitrache Ileana Cristina, PSD. Dacă este prezentă? Nu este.

Domnul deputat Muraru Iulian-Alexandru, Grupul PNL. Dacă este prezent? Nu este.

Domnul deputat Lasca Mihai Ioan, neafiliat. Dacă este prezent? Nu este.

Domnul deputat Badea Mihai-Alexandru, Grupul USR PLUS. Dacă este prezent? Nu este.

Doamna deputat Furtună Mirela, Grupul PSD. Dacă este prezentă? Nu este.

Domnul deputat Kolcsár Károly, Grupul UDMR. Dacă este prezent?

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly (din sală):

Da, da.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Este.

Vă rog.

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Interpelare către preşedintele-secretar de stat al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi către preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.

Obiectul interpelării este "Urmărirea aplicării Legii nr. 88/2016 privind stabilirea unor măsuri suplimentare obligatorii pentru etichetarea laptelui de consum şi a produselor lactate, îndeosebi a prevederilor art. 5 lit. b) referitoare la condiţiile de etichetare a «produsului românesc»".

"Menţiunea «Produs românesc» va reveni doar celor care folosesc în proporţie de 100% ca materie primă laptele provenit de la producători şi procesatori, lapte de origine românească, atestat pe baza documentelor de trasabilitate".

Numeroşi producători locali mi-au semnalat nereguli în utilizarea acestei etichete, în sensul în care materia primă din care se procesează produse vândute în magazine şi pieţe agroalimentare cu această etichetă nu respectă regula originii româneşti.

Cum determinaţi provenienţa materiei prime din care se procesează produsele lactate - îndeosebi brânzeturi -, astfel încât consumatorii să fie siguri că prevederile legii sunt respectate, iar eticheta cu menţiunea "Produs românesc" este aplicată cu adevărat produselor care încorporează integral materie primă de origine românească?

Câte controale au fost efectuate, în anii 2019, respectiv 2020, cu privire la respectarea de către procesatori şi comercianţi a condiţiilor prevăzute de lege privind etichetarea cu menţiunea "Produs românesc" şi câte nereguli au fost descoperite şi câte sancţiuni au fost aplicate?

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Neaga Florian-Claudiu, Grupul PSD? Nu este.

Domnul deputat Stângă George-Cătălin, Grupul PNL? Nu este.

Domnul deputat Macovei Silviu, Grupul PSD? Este.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului prim-ministru al României, domnul Florin Cîţu.

Stimate domnule premier,

Nu izolaţi Iaşiul!

Doresc să vă atrag atenţia asupra importanţei de netăgăduit şi a necesităţii vitale de realizare a autostrăzii A8 pentru mai bine de 5 milioane de români din nordul, nordul-estul şi nord-vestul ţării noastre.

Iar, în aceste zile se realizează proiectul pentru cel mai mare plan de redresare al României din ultimii foarte mulţi ani. Este o şansă unică pentru ţara noastră de a realiza proiecte cu adevărat importante pentru cât mai mulţi români.

Cel mai aglomerat sector al acestei autostrăzi este Iaşi - Târgu Frumos, unde pe o porţiune de doar 29 km. - Leţcani - Târgu Frumos - se înregistrează o medie zilnică de peste 21.000 de autovehicule! Aglomeraţia produce peste 1.000 de accidente anual. Numai în anul 2018, Anul Centenarului, peste 64 de oameni au murit în accidente rutiere pe această porţiune. Aflăm acum că fix cea mai stringentă porţiune a autostrăzii A8 va fi exclusă din PNRR!

Am să aduc acum câteva argumente în favoarea finanţării prin PNRR a sectorului Târgu Frumos - Leţcani - 29 km. Avem deja o legislaţie în susţinerea acestui proiect, şi anume:

1. Master Planul General de Transport - MPGT - care stabileşte că A8 face parte din culoarul principal de transport TEN-T Core şi va fi finalizat până în anul 2030;
2. H.G. nr. 666/2016 prin care s-a aprobat, de Guvernul României, MPGT al României;
3. Legea nr. 291/2018 - Legea Autostrăzii Unirii;
4. O.U.G. nr. 105/2020 privind completarea Legii nr. 291/2018 cu privire la ariile protejate;
5. Studiu de fundamentare, ianuarie 2019.

Stadiul actual ne permite să solicităm finanţarea prin PNRR a acestui sector de drum, Târgu Frumos - Leţcani, un sector de doar 29 km. şi care face parte din tronsonul Târgu Neamţ - Iaşi - Ungheni, tronson ce a fost licitat pentru studiu de fezabilitate şi proiect.

Ţinând cont că, vineri, 7 mai, proiectantul a primit ordinul de începere a lucrărilor, suntem îndreptăţiţi să cerem sectorizarea acestui tronson şi finalizarea în regim de urgenţă a SF-ului şi Proiectului pe sectorul 2 - Târgu Frumos - Leţcani -, aşa cum a fost el denumit de către CNAIR, astfel încât prestatorul de servicii SF + Proiect să finalizeze în maximum 6 luni analizele multicriteriale de stabilire a traseului pe acest sector - AMC1 şi AMC2 - şi studiile geo, topo de pe acelaşi sector în vederea elaborării SF-ului. Menţionăm că aici vorbim despre o reluare a analizelor multicriteriale din SF-ul din 2011, analize care au rolul ca, prin revizuire, să scadă costurile de execuţie. Multe analize gen topo, arheologice, situri se regăsesc şi în SF-ul din anul 2011.

În aceste condiţii, acest sector de 29 km. poate fi scos la licitaţie în 2022, pentru semnarea contractului de execuţie, cu finalizare în anul 2026.

Valoarea estimată a acestui sector, cel mai uşor de realizat de pe toată autostrada A8, ar fi, teoretic, de aproximativ 500 de milioane de euro.

Vă solicit răspuns, cât mai urgent, cu privire la intenţia Guvernului, pe care îl conduceţi, de a prioritiza şi pune în act proiectul autostrăzii A8 şi, mai ales, a tronsonului Iaşi - Târgu Frumos.

Solicit răspuns în scris.

Deputat al PSD de Iaşi, Silviu Macovei.

Mulţumesc frumos.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc frumos şi eu, domnule deputat.

Domnul deputat Fechet Mircea, Grupul PNL?

Domnul deputat Bîlcea Sergiu-Ovidiu, Grupul PNL?

Domnul deputat Ghiţă Daniel, Grupul PSD?

Domnul deputat Şlincu Dan-Constantin, Grupul PSD?

Doamna deputat Huţu Alexandra, Grupul PSD?

Doamna deputat Intotero Natalia, Grupul PSD.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc frumos.

Am depus mai multe interpelări.

Am să vă prezint interpelarea adresată domnului ministru Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educaţiei.

Stimate domnule ministru,

Date fiind ultimele declaraţii ale doamnei ministru Raluca Turcan, ministrul muncii şi protecţiei sociale, privind numărul românilor care s-au întors în România, români din afara graniţelor, în actualul context al pandemiei, afirmând o cifră de aproximativ un milion, vă adresez următoarele întrebări:

Care este numărul copiilor şi al tinerilor înscrişi în învăţământul primar, gimnazial şi liceal, respectiv universitar, începând cu anul 2020, referindu-ne la copiii românilor din afara graniţelor?

Şi a doua întrebare. Dacă există o strategie, dacă s-a pus aceasta în aplicare, din partea Ministerului Educaţiei, pentru a facilita integrarea în sistemul educaţional din România a copiilor şi tinerilor întorşi în ţară în ultima perioadă?

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Gliga Dumitriţa, Grupul PSD? Nu este.

Domnul deputat Bîrcă Constantin, Grupul PSD? Nu este.

Doamna deputat Mitrea Dumitrina, Grupul AUR?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru.

Stimate domnule prim-ministru,

De-a lungul timpului, în România, au avut loc mai multe încercări de creare a unui registru unic al personalului plătit din fonduri publice. Ultima iniţiativă i-a aparţinut chiar colegei dumneavoastră de partid, fostul ministru al muncii, doamna Violeta Alexandru, şi viza modificarea radicală a ReviSal, astfel încât acest sistem să conţină date privind întreaga forţă de muncă din ţară, inclusiv date despre angajaţii din sectorul public, nu doar despre angajaţii din sectorul privat.

Iniţiativa nu a fost dusă la bun sfârşit.

Discutăm despre o problemă spinoasă care trenează de foarte mulţi ani - statul român nu are un sistem naţional unitar de evidenţă a ocupării forţei de muncă, nici măcar un sistem unic dedicat pentru angajaţii din sectorul public. Evidenţa bugetarilor este fragmentată şi nu a existat niciodată posibilitatea unei radiografii în timp real a personalului plătit din bani publici. În plus, există obligaţii diferite între entităţile publice şi cele private în privinţa evidenţei angajaţilor, ceea ce implică un anumit tratament discriminatoriu.

Potrivit unei numărători paralele a bugetarilor din România, realizată recent de portalul economedia.ro, numărul bugetarilor este mult mai mare decât cel prezentat în statisticile oficiale ale autorităţilor - peste 1,38 de milioane, la care se adaugă 267.000 de angajaţi la companii cu capital de stat şi angajaţii "speciali".

În aceste condiţii, domnule prim-ministru, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

• Care este numărul real al angajaţilor din România plătiţi din fonduri publice?
• Consideraţi că este necesară o evidenţă clară, centralizată şi interogabilă a tuturor persoanelor plătite din bani publici?
• Dacă răspunsul la întrebarea precedentă este pozitiv, ce demersuri aţi făcut în acest sens, de la preluarea mandatului dumneavoastră şi până în prezent?
• Având în vedere că Inspecţia Muncii administrează cu succes sistemul ReGES/ReviSal, pentru evidenţa salariaţilor din mediul privat din România, care sunt considerentele pentru care instituţiile publice şi alte entităţi controlate de stat nu utilizează acest sistem de evidenţă a angajaţilor?

Este regretabil faptul că statul nu are nici până în prezent o imagine clară asupra dinamicii forţei de muncă din România, în special din sectorul public. Am încredere însă că împreună putem rezolva astfel de deficienţe nepermise pentru o ţară membră a Uniunii Europene.

Solicit răspuns în scris.

Mitrea Dumitrina, deputat, Circumscripţia nr. 29 Neamţ.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Focşa Viorel, Grupul AUR?

Vă rog.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educaţiei, şi se referă la încetarea şantajării părinţilor, elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice de a se vaccina împotriva COVID.

Stimate domnule ministru Sorin Mihai Cîmpeanu,

Aţi fost încă de pe vremea Guvernului Ponta un personaj controversat, pe când ocupaţi, şi pe atunci, tot funcţia de ministru al educaţiei, însă, pe vremea Guvernului Ponta, controversele în care vă regăseaţi erau legate în principal de lipsa dumneavoastră de integritate, prin încercările penibile de salvare a unor membri ai PSD de la ruşinea plagiatului.

Acum însă aţi reuşit să îngroziţi o ţară întreagă cu idei care mai de care mai năstruşnice. Şi aici vorbim în primul rând de ideea trimiterii studenţilor nevaccinaţi la orele de practică sau laborator în combinezoane de protecţie, pe care să le poarte pe tot parcursul programului didactic.

Mai mult, aţi sugerat prioritizarea studenţilor vaccinaţi în procesul de cazare, adică susţineţi discriminarea celor nevaccinaţi şi chiar veniţi cu argumente care să normalizeze această idee.

Dumneavoastră susţineţi că există deja o discriminare prin simplul fapt că sunt prea mulţi studenţi care doresc cazare în căminele studenţeşti şi nu au loc oricum cu toţii, deci cei care nu vor primi un loc în cămin sunt oricum discriminaţi.

După logica dumneavoastră, mai adăugăm un tip de discriminare la procesul de cazare a studenţilor, căci oricum aceştia erau deja discriminaţi.

Într-un guvern normal şi funcţional, care urmărea interesele poporului, s-ar fi suplimentat numărul de locuri în cămine, s-ar fi investit în construirea căminelor, s-ar fi găsit modalităţi de ajutorare a studenţilor care au nevoie de cazare. Dumneavoastră aţi ales, desigur, urmând un ordin clar, să încercaţi să forţaţi studenţii să se vaccineze. Şi nu urmăriţi să forţaţi doar studenţii să se vaccineze, aţi lansat Campania naţională de informare "Vaccinare şi testare pentru învăţare", alături de sindicate şi ONG-uri, care mai de care finanţate din afară, ce a avut ca scop informarea elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice în legătură cu pandemia şi în care s-a pus accentul pe faptul că "educaţia te învaţă să te protejezi de opinii neconsolidate, de prejudecăţi, de ştiri false şi de manipulare".

Domnul Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educaţiei, care a fost coordonator al acestei campanii, a declarat: "Pentru a reveni cât mai repede la şcoală sunt necesare trei lucruri - vaccinare, testare şi respectarea regulilor".

Totuşi, atât dânsul, cât şi Domnia Voastră aţi asigurat populaţia că vaccinarea nu o să fie obligatorie.

Totuşi, mă întreb:

- Cum o să fie tratate cadrele didactice care refuză în continuare să se vaccineze? Cum vor fi tratate acestea şi cum vor fi trase la răspundere? Vor purta şi ele, pe viitor, combinezoane de protecţie, la ore, testarea pentru COVID nemaifiind de ajuns?

Deja sunt câteva facultăţi care au acceptat, în Iaşi, Cluj şi Târgu Mureş, aceste campanii ale dumneavoastră, care sunt de fapt campanii de dezinformare. Două dintre aceste oraşe sunt deja multiculturale şi destul de progresiste, având universităţi cu studenţi din toată lumea.

Aţi ales bine localităţile, trebuie un început în forţă, ca să pară că merge totul bine.

Încotro ne îndreptăm?

O să ajungem ca Cehia, unde părinţii unor copii nevaccinaţi au fost refuzaţi la înscrierea în grădiniţă, caz în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat că vaccinarea obligatorie este necesară într-o societate democratică şi susţine principiul de solidaritate socială, care poate justifica să le fie impusă vaccinarea tuturor, chiar şi celor care se consideră mai puţin ameninţaţi de boală, câtă vreme este vorba despre protejarea celor mai vulnerabile persoane?

Există şi Codul de la Nürnberg, care, de asemenea, interzice efectuarea de experimente fără consimţământul voluntar al persoanelor, care au dreptul să aleagă ce este mai bine pentru ele, fără orice formă de constrângere. Iar dumneavoastră asta faceţi, constrângeţi, şantajaţi.

Trebuie să încetaţi orice formă de şantaj şi constrângere, care forţează atât elevii, cât şi părinţii acestora, cât şi studenţii şi cadrele didactice să se vaccineze cu tratamente experimentale care au fost create sărindu-se peste etape elementare, precum testarea pe animale sau, mai rău, care folosesc tehnologia CRISPR, o tehnologie mult prea nouă, despre care nu ştie nimeni nimic până în acest moment şi se va documenta totul pe termen lung!

Vă mulţumesc respectuos.

Aştept răspuns în scris şi oral.

Dumitru-Viorel Focşa, deputat AUR de Constanţa.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Nagy Vasile, Grupul AUR? Nu este.

Domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe, Grupul AUR? Nu este.

Domnul deputat Puşcaşu Lucian-Florin, Grupul AUR? Nu este.

Domnul deputat Coleşa Ilie-Alin, Grupul AUR? Nu este.

Doamna deputat Gavrilă Anamaria, Grupul AUR? Nu este.

Domnul deputat Roman Nicolae, Grupul AUR? Nu este.

Doamna deputat Şerban Gianina, Grupul AUR? Nu este.

Cu aceasta, am epuizat şi lista doamnelor şi domnilor deputaţi înscrişi pentru a prezenta interpelări în şedinţa de astăzi.

Nemaifiind niciun deputat înscris pe listă sau niciun deputat care nu s-a înscris pe listă, dar care dorea să prezinte interpelări adresate Guvernului, declar şedinţa închisă.

O seară bună tuturor!

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,05.