Parliamentary debates

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport asupra Proiectului de Lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor

În temeiul dispoziţiilor art. 95 şi art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia specială pentru examinarea iniţiativelor legislative din domeniul justiţiei a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor, PL-x 440/2022.

Potrivit dispoziţiilor constituţionale, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată, iar Senatul este Cameră decizională.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil proiectul de lege, cu observaţii.

De asemenea, există aviz favorabil de la Consiliul Legislativ şi de la Consiliul Economic şi Social.

Guvernul este iniţiatorul Proiectului de Lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare statutul judecătorilor şi procurorilor, propunându-se spre abrogare, prin această iniţiativă legislativă, reglementarea în vigoare, respectiv Legea nr. 303/2004.

Membrii Comisiei speciale au examinat această iniţiativă legislativă în mai multe şedinţe şi au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de admitere, cu amendamente admise şi amendamente respinse.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a documentelor anexate, membrii Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru examinarea iniţiativelor legislative din domeniul justiţiei au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Amendamentele admise sunt în Anexa nr. 1, iar amendamentele respinse în Anexa nr. 2 a raportului.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice.

Cu privire la timpii de dezbateri, domnule preşedinte, exact ca în cazul celorlalte două iniţiative, propunem maximum cinci minute pentru dezbaterea generală, pentru fiecare intervenţie din partea grupurilor parlamentare, un singur reprezentant al fiecărui grup, un minut pentru reprezentantul deputaţilor neafiliaţi, în baza art. 120 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, iar ca termen general de dezbatere pe amendamente, 60 de minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vă rog să vă pregătiţi cartelele şi să vă pronunţaţi asupra următoarei propuneri: maximum cinci minute pentru fiecare grup parlamentar la dezbateri generale, un minut la deputaţii neafiliaţi, conform Regulamentului, iar la dezbaterea anexelor cu amendamentele admise sau respinse 60 de minute.

Vot, vă rog.

Rog toţi deputaţii grupului neafiliaţilor să discute între ei. Voi da cuvântul unui singur deputat.

Cu 168 de voturi pentru, 18 contra, 31 de abţineri, un coleg nu votează, timpii propuşi au fost aprobaţi.

Domnule Andronache, vă rog.

Domnul Ciprian-Titi Stoica (din sală):

Domnule preşedinte, înainte am şi eu o chestiune pe procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog, domnule Titi Stoica, pe procedură. Dar pe procedură!

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Vă reamintesc că săptămânile trecute, când am dezbătut celelalte legi ale justiţiei, dat fiind faptul că este un volum mare, aţi prelungit şi programul de lucru, să nu limităm deloc numărul vorbitorilor sau acesta să crească măcar la doi-trei de grup, fiindcă sunt nişte legi foarte importante şi nu avem de ce să cenzurăm dezbaterea.

Nu se justifică nici procedura de urgenţă, dat fiind faptul că termenul nostru de vot final este pe 27. Deci suntem foarte bine, înainte de timp cu trei săptămâni.

Şi vă rog, domnule preşedinte de şedinţă, să mărim numărul celor care pot lua cuvântul la dezbateri la măcar doi, cum a fost săptămâna trecută, sau chiar trei aş propune eu.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Eu vă înţeleg. Puteţi să propuneţi absolut orice, doar că, din nefericire pentru dumneavoastră, nu sunteţi nici lider de grup, nici vicelider de grup, astfel încât să-mi puteţi solicita un eventual vot.

Rămânem pe procedura pe care tocmai am votat-o.

Doamna Trăilă, Grupul PNL.

Vă rog.

Doamna Cristina Trăilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Iată că astăzi suntem chemaţi să votăm un ultim proiect de lege din pachetul privind legile justiţiei, un proiect important privind statutul judecătorilor şi procurorilor, un proiect dezbătut timp de mai bine de opt luni, pe parcursul a trei ani, un proiect de lege dezbătut, după cum bine ştiţi, în Comisia specială, de reprezentanţii tuturor grupurilor parlamentare, alături de reprezentanţi ai instituţiilor din domeniu. Acest proiect a venit spre Parlament cu un aviz favorabil din partea CSM-ului.

În toată această perioadă, toate instituţiile europene au fost consultate şi n-aş vrea să ignor meritul ministrului justiţiei în acest demers, pentru că, iată, astăzi putem vota un proiect important pentru sistemul judiciar şi, aşa cum am spus, cred că noi suntem chemaţi aici să votăm o lege, pentru că judecătorii decid în numele legii. Şi dacă noi vom vota astăzi corect, dreptatea va fi făcută corect şi de instanţele de judecată.

Ca atare, Partidul Naţional Liberal susţine acest proiect de lege şi îl votează în consecinţă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Muncaciu, Grupul AUR.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, vreau să reiterez faptul că aceste legi au fost aduse în timpul vacanţei judecătorilor. Primul lucru.

Al doilea lucru.

E adevărat că se dezbat de mult timp, dar domnul ministru aici ne-a spus că au fost doar acele părţi marginale unde a fost acord între CSM şi Ministerul Justiţiei.

De aceea, dacă ne uităm pe legile justiţiei, o să vedem o sumedenie de amendamente ale CSM, care probabil că nu au fost în acord cu Ministerul Justiţiei.

În al treilea rând, este vorba de una dintre cele mai importante proceduri - este numirea procurorilor de rang înalt.

Păi, în acest moment, atât acest proiect, cât şi cel trecut, încalcă Constituţia României. Acolo scrie, la art. 134, foarte clar: CSM-ul propune şi preşedintele aprobă aceşti procurori de rang înalt.

Nu este posibil să introducem noi Ministerul Justiţiei, când actul fundamental, Constituţia, spune foarte clar: CSM-ul şi preşedintele sunt în această decizie.

Mai mult decât atât, i-am întrebat pe domnii de la CSM cum este posibil ca art. 134 să fie încălcat în asemenea mod? Şi răspunsul a fost: "Păi, da, asta este procedura şi în acest moment!".

În ceea ce priveşte metodologia, faptul că aceste legi ale justiţiei se discută în situaţie de urgenţă este nedemocratic.

Şi vă spun de ce. Sunt 520 de amendamente care au fost respinse.

Gândiţi-vă că am avut un timp foarte scurt pentru discutarea acestor amendamente. Nu se poate aşa, pe repede-nainte, în devălmăşie şi pe deşelatelea, să trecem o lege atât de importantă! Şi după aceea ne mirăm că avem critici externe.

Din punctul acesta de vedere nu avem niciun fel de scuză. Ce scuză au domnii din coaliţie pentru că au împins aceste legi pe procedură de urgenţă? Aş dori să aflu şi eu răspunsul la această întrebare.

Mai mult, în aceste legi există nişte tendinţe antidemocratice. Mă refer acum, de exemplu, la numirea colegiilor de conducere. Dacă şeful, ştiu eu, judecătoriei sau, mă rog, al secţiei respective are puterea de a numi în comisia respectivă pe el, vicepreşedinte, nu se mai asigură democraţia în cadrul acestor colegii de conducere, şi lista continuă. Ar fi multe lucruri de spus atunci când vine vorba de legile justiţiei, eu fiind un cetăţean neinstruit în domeniul juridic, dar privind prin perspectiva unui om, un cetăţean din această ţară.

Unul dintre lucrurile care pe mine m-a frapat a fost că în aceste legi magistraţii nu sunt stimulaţi să atingă titlurile academice pe care le pot..., ci au fost, de exemplu, domnii de la USR, care voiau numai prin concurs.

Păi, cum e posibil ca un magistrat să nu aibă acelaşi drept ca un medic, să devină medic primar sau, ştiu eu, medic cu doctorat?

Deci, vă spun, procedura a fost total nedemocratică, de a aduce legi de o asemenea importanţă în procedură de urgenţă. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ganţ, Grupul minorităţilor naţionale.

Şi întrucât am doi înscrişi la cuvânt, domnul Coarnă şi domnul Lupu, o să îl aleg pe primul care s-a înscris la cuvânt. Asta-i procedura!

Vă rog, domnule Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu intenţionăm să intrăm pe fondul problemei, dar simţim nevoia unei precizări, pentru că un amendament formulat de un membru al grupului parlamentar a suscitat discuţii aprinse în opinia publică, dar şi în interiorul puterii judecătoreşti.

Vreau să precizez, în numele Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, că a fost o iniţiativă personală, nu a fost iniţiativa Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, nu am fost în cunoştinţă de cauză şi cu atât mai puţin am aprobat acest demers.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Coarnă, vă rog.

Aveţi un minut.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am un minut.

Vorbim de 521 de amendamente respinse, 700 de pagini, Anexa nr. 2.

Dacă cineva crede că într-un minut sau în 60 de minute noi vom dezbate şi vom lua decizia dreaptă în ceea ce priveşte legile justiţiei, se înşală amarnic. Practic, această abordare extrem de periculoasă pune în pericol justiţia din România. Să înţelegeţi că ceea ce votăm noi astăzi este a treia lege, PL-x 440, din pachet, care, dacă le privim în profunzime, o să vedeţi că sunt mult mai slabe decât ceea ce avem în vigoare astăzi, acum, aici. Se încearcă transferul - repet - se încearcă transferul dreptului intern sau subordonarea dreptului intern dreptului european, deşi Constituţia, în art. 24, are o procedură extrem de simplă: mi se aplică dreptul european atunci când îmi este mai favorabil mie.

Dreptul intern este, în Constituţie, foarte bine definit, dar dumneavoastră o să spuneţi că e jalon în PNRR. Aşa aţi închis şi acele termocentrale din zona Deva, unde spuneaţi că AUR nu a votat. Nu! PSD, PNL, UDMR au adoptat Ordonanţa nr. 108, pe care tot PSD, PNL, UDMR şi reprezentanţii minorităţilor au emis-o în Guvern, la 1 iulie 2022.

Să nu credeţi că minciunile acestea...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Dumitru Coarnă:

Domnule, aici e vorba despre Parlament! O să finalizez, dar lăsaţi-mă să-mi termin fraza, pentru că noi suntem 50 de oameni...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Regulamentul este valabil şi în cazul dumneavoastră!

Domnul Dumitru Coarnă:

... suntem 50 de oameni şi avem un minut!

Dacă dumneavoastră credeţi că într-un minut 50 de oameni se pot...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Eu nu cred nimic!

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Dumitru Coarnă:

Păi, dumneavoastră credeţi în abuz!

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Stelian Ion, Grupul USR.

O voce din sală:

Garsoniera, Stelică!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Ar fi trebuit astăzi să corectăm unele greşeli făcute în perioada 2017-2018 cu legile justiţiei; nu se întâmplă acest lucru.

Din păcate, şi procedura parlamentară este una forţată.

Şi îmi amintesc cum stătea alături de noi, în bănci, domnul ministru, anii trecuţi, şi îl admonesta pe domnul Florin Iordache, pentru procedura accelerată. Lua cuvântul domnul ministru, pe atunci, şi ne spunea de la acest microfon nişte lucruri adevărate, cum ar fi... ne spunea că la acea vreme Comisia Europeană v-a cerut, spuneaţi, domnule ministru, v-a recomandat să consultaţi Comisia de la Veneţia. Cel puţin două, trei instituţii importante din sistem v-au cerut acest lucru. (Vociferări.)

Domnule ministru Toader, spuneaţi... (Vociferări.) ...aţi venit în comisie şi ne-aţi spus că până în decembrie o să consultaţi această comisie; nu a fost consultată.

Ce certaţi atunci pe ministrul de la vremea respectivă, pentru motivele pentru care o făceaţi atunci, pentru aceleaşi motive vă admonestăm noi acum şi spunem că dumneavoastră comiteţi o gravă greşeală, pentru că nu aşteptaţi avizul Comisiei de la Veneţia şi pentru că aţi încălcat în felul acesta şi propriul program de guvernare.

Pe de altă parte, este foarte clar că urmează să comiteţi aceeaşi greşeală pe care aţi comis-o şi cu Legea avertizorilor de integritate. Aţi crezut că îi păcăliţi pe oficialii europeni şi că prin simplul vot, prin simpla modificare a Legii avertizorilor de integritate, bifaţi un jalon din PNRR.

E, nu se întâmplă aşa, pentru că cei din Comisia Europeană sunt atenţi nu doar la formă, nu doar la schimbarea titlului unei legi, ci şi la conţinut.

La fel şi acum, ne-am asumat prin PNRR, pentru că noi am vrut, nu pentru că ne-a obligat cineva, să facem nişte lucruri cu aceste legi. Spre exemplu:

- Să consolidăm independenţa judecătorilor şi procurorilor. Se întâmplă acest lucru cu aceste legi? Nu se întâmplă!

- Să facem în aşa fel încât recrutarea şi promovarea în carieră să fie pe principii meritocratice. Se întâmplă acest lucru? Nu se întâmplă!

Şi o să vă dau câteva exemple:

- Se renunţă prin aceste legi la concursul, la proba scrisă, teoretică, pentru promovarea efectivă a judecătorilor şi procurorilor la instanţele şi parchetele superioare. Este asta o promovare meritocratică? Nicidecum;

- Se renunţă la selecţia judecătorilor pentru Înalta Curte pe bază de concurs care să verifice şi cunoştinţele teoretice;

- Se renunţă la evaluarea periodică a judecătorilor Înaltei Curţi.

Sunt acestea criterii meritocratice? Nicidecum!

Ne-am mai obligat în PNRR cu privire la creşterea rolului Institutului Naţional al Magistraturii. Din păcate, legea prezentă şi celelalte legi nu fac decât să scadă rolul INM în toate procedurile de concurs, inclusiv cu privire la selecţia judecătorilor şi procurorilor pentru INM.

Sunt foarte multe probleme. Procedura de numire a procurorilor de rang înalt nu este corectată în acord cu deciziile şi cu documentele europene, cu avizele Comisiei de la Veneţia. Nu se conferă un rol mai important Secţiei pentru procurori din cadrul CSM.

Mai departe, aş spune că în situaţia în care se găseşte Justiţia acum, cu acei magistraţi care în 2017-2018 trăgeau semnale de alarmă şi încercau să ţină Justiţia pe o cale corectă, toţi fiind supuşi unul câte unul unor proceduri disciplinare, toţi fiind presaţi. În acelaşi timp, nerezolvându-se problema reală de corupţie din Justiţie, pentru că nici SIIJ-ul, nici... structura nouă cu care aţi înlocuit dumneavoastră SIIJ-ul nu rezolvă această problemă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi de final.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...toate aceste probleme vor crea un mare deserviciu sistemului judiciar.

Şi închei prin a spune că da, într-adevăr, 700 de pagini de amendamente nu pot fi împachetate în câteva minute.

Ce s-a întâmplat în 2017 se repetă şi acum...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Haideţi să discutăm...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...încercaţi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...la amendamente.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Păi, nu, dar şi dezbaterile generale...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dar... vă rog, a expirat timpul.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...domnule preşedinte...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Dacă l-am certat pe domnul Coarnă...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...sunt suficient...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...vă cert şi pe dumneavoastră.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Puteţi să mă certaţi; important e să şi auziţi ce spunem. Şi spunem că ceea ce s-a întâmplat în 2017 se repetă şi acum. Pentru că...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...aţi comprimat...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule Stelian.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...aţi comprimat discuţiile şi raportul l-aţi publicat abia ieri după-amiază...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...n-am avut nici...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...domnule Stelian Ion.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

...măcar 24 de ore raportul la dispoziţie...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să-i închideţi microfonul domnului Stelian Ion. (Se adresează staffului tehnic.)

(Vociferări.)

Mulţumesc.

Drept la replică, domnul deputat Predoiu.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În principiu, au fost ridicate următoarele probleme în discursul domnului deputat. În special, procedura de urgenţă, ridicată şi de alţi colegi deputaţi.

Într-adevăr, spunea domnul deputat, că atunci - atunci, în urmă cu câţiva ani de zile -, acuzam rapiditatea unui proces legislativ. Dar, cum spuneam, de atunci şi până astăzi au trecut ani de zile fără ca aceste legi să fie modificate şi aduse la zi, în acord cu Raportul MCV. Tocmai din cauza acestui interval de timp scurs fără intervenţie legislativă, Parlamentul, ca şi Guvernul, de altfel, s-au aflat şi se află în cazul de forţă majoră, dacă vreţi, de a adopta aceste legi până la sfârşitul acestui an, pentru a ne încadra în anumite obiective.

Însă procedura de urgenţă nu a exclus o dezbatere foarte serioasă care a avut loc în comisie. Şi aş vrea să reamintesc totuşi că s-au dezbătut amendament cu amendament toate propunerile colegilor sau cele venite din sistem. Şi mulţumesc încă o dată membrilor Comisiei speciale, care au dezbătut aceste proiecte.

În plus - şi cu asta închei -, cu privire la procedura de urgenţă, de data aceasta, procesul legislativ a fost, în prealabil, prefaţat de o foarte solidă dezbatere în sistemul judiciar şi în opinia publică. Au fost nu mai puţin de 8 luni de dezbatere publică, cumulate, pe parcursul anilor 2020, 2021, 2022. Deci situaţia este completă diferită de cea existentă acum câţiva ani de zile, "atunci", cum spunea domnul deputat.

În ceea ce priveşte Comisia de la Veneţia, aş vrea să vă spun că Guvernul României a menţinut permanent legătura cu Comisia de la Veneţia, am avut consultări cu Comisia, foarte transparente şi oneste. Chiar şi în marja dezbaterilor prefaţând procesul legislativ cu privire la desfiinţarea SIIJ, ne-am spus punctele de vedere, am argumentat soluţiile din proiectul nostru şi niciodată noi nu am închis calea acestor dezbateri.

În plus, aceste proiecte au fost redactate având avizele anterioare ale Comisiei de la Veneţia în atenţie şi foarte multe din acele recomandări au fost elaborate în texte de lege, în viziunea ministerului, bineînţeles; după aceea, supuse dezbaterii publice şi avizării, inclusiv a CSM.

În sfârşit, s-a menţionat, de asemenea, faptul că în decembrie Comisia de la Veneţia va elabora un aviz, la cererea colegilor noştri din USR. (Vociferări.) Foarte bine, dacă acel aviz va ridica anumite recomandări, nimic nu ne poate împiedica să le avem în vedere în cadrul Mecanismului "Rule of Law" sau MCV, după caz, aşa cum o face fiecare stat membru al Uniunii Europene. Nu este un proces extraordinar, este un exerciţiu normal.

Vă invit să citiţi Raportul "Rule of Law". Veţi vedea că la fiecare stat membru al Uniunii Europene există 4, 5, 6 recomandări care sunt procesate în timp, pe parcursul agendei...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...legislative...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...şi pe dumneavoastră...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...de-a lungul unui an.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...să finalizaţi.

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

Finalizez.

În ceea ce priveşte meritocraţia, vreau să vă spun că în proiectele de lege sunt prevăzute examene teoretice şi practice pentru magistraţi, pentru promovarea pe loc, iar promovarea efectivă se face pe bază de evaluare profesională, din ultimii 3 ani de zile, după ce are loc această promovare pe loc. Deci se trece printr-un dublu filtru, nu numai unul singur, privind... al examenului teoretic.

Mai am şi alte... multe lucruri de spus, dar...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Haideţi, că mai avem...

Domnul Marian-Cătălin Predoiu:

...mă supun disciplinei.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...1632 de amendamente admise şi 535 de amendamente respinse pe care trebuie să le dezbatem.

Pe procedură, domnul Lupu.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi fi foarte scurt.

Pe procedură, pentru că funcţionăm în baza Regulamentului Camerei şi, cel mai important, a Constituţiei. Şi în Constituţie, art. 11 şi art. 148 ne obligă să respectăm dreptul internaţional şi, mai mult, dreptul Uniunii Europene.

Avem o solicitare oficială din partea... (Vociferări.) ...comisarului pentru justiţie, să amânăm aceste dezbateri. Mă aşteptam ca unul dintre grupurile recunoscute oficial ale opoziţiei să ceară amânarea acestor dezbateri la începutul lor. Nu s-a întâmplat. Vă cer eu acest lucru. Şi dacă nu veţi lua în considerare asta, vă cer, reprezentanţi ai puterii, să amânaţi măcar adoptarea lor în Senat, dacă în Cameră doriţi să treceţi ca tancul.

Prin urmare, vă rog să respectăm Constituţia, dincolo de Regulament, şi să ascultăm ceea ce ne cere Comisia Europeană, aşteptând avizul Comisiei de la Veneţia.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Trec peste faptul că i-aţi certat pe colegii dumneavoastră din opoziţie că nu şi-au îndeplinit rolul.

Doi. Nu pot să supun votului acest lucru, şi dumneavoastră, ca fost secretar al Camerei Deputaţilor, ştiţi foarte bine acest lucru.

Am încheiat dezbaterile generale.

Intrăm la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlul legii aveţi obiecţii sau comentarii? Nu.

Şi vă propun, stimaţi colegi, uitându-mă în special la cei din opoziţie, să începem cu anexa amendamentelor admise, care sunt de la 1 la 1632, şi o să vă rog să interveniţi şi să vă dozaţi timpul, astfel încât să putem ajunge şi la cele 535 de amendamente respinse.

O să mergem... nici nu ştiu dacă putem merge din 100 în 100 sau pur şi simplu, stimaţi colegi care vreţi să susţineţi... (Vociferări.) ...scoaterea sau respingerea unor amendamente...

Daţi drumul la timp! (Se adresează stafful tehnic.)

...admise, să interveniţi pur şi simplu.

Doamna Oana Murariu, vă rog.

Vă reamintesc, suntem la amendamente admise, Anexa nr. 1.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Amendamente admise, marginal 247.

Solicităm respingerea acestui amendament.

Este vorba despre una dintre părţile bune ale proiectului, prin care, faţă de forma actuală a legilor, s-a extins lista litigiilor în care judecătorii stagiari puteau să intervină şi astfel aveau ocazia să înveţe mai mult în anul de stagiatură.

Aveam o poziţie mai bună decât în legile actuale; nicio problemă, s-a venit cu amendament şi am distrus-o şi pe aceasta.

Practic, după 4 ani de facultate de drept, în care înveţi, după 3 ani, pentru că se măreşte durata cursurilor la INM, în care doar înveţi, ai un singur an de stagiatură şi şi în acel an nu ţi se permite să intri şi să iei tu decizia într-un litigiu cap-coadă decât într-un număr extrem de mic de litigii.

Cum să ştii după aceea să intervii - după acel un an - pe orice fel de tip de litigii, de toate tipurile, cu dificultate foarte mare unele?

Este un amendament neoportun şi solicităm respingerea lui.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă reamintesc, suntem la amendamente admise, marginal 247.

Vot, vă rog.

137 de voturi pentru, 71 contra, 5 abţineri.

Amendamentul rămâne în vigoare.

Domnul Stelian Ion.

Vă rog să indicaţi marginal.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Bineînţeles că suntem nevoiţi, pe această procedură, să renunţăm la foarte multe dintre susţinerile în plen.

Voi sări direct la marginal 310. Acest amendament se referă la eliminarea posibilităţii unei noi repartizări după examenul de capacitate. Repartizarea se face după terminarea Institutului Naţional al Magistraturii şi apoi nu se mai face încă o repartizare.

Iniţial, în proiect, cum este şi acum în lege, se făcea o repartizare după primul an de INM. Este normal, pentru că aceşti auditori de justiţie trebuie să se hotărască, să decidă pentru ce se pregătesc, anume, în INM - pentru a fi judecători sau pentru a fi procurori - şi e foarte important să le dăm această posibilitate; după care, după examenul de absolvire, trebuie să ţinem cont de rezultatele acestui examen pentru a-şi alege posturile. A nu le permite acest lucru înseamnă că scădem ştacheta de meritocraţie, până la urmă, pentru că aceste examene trebuie să conteze şi odată ce au dovedit că şi-au ales bine profesia şi că au avut rezultate bune în profesie, ar trebui, pe baza acestor criterii şi acestor concursuri, să îşi poată alege posturile.

Vă rog să votăm respingerea acestui amendament.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa nr. 1, amendamente admise, marginal 310.

Vot, vă rog.

145 de voturi pentru, 68 contra, 3 abţineri.

Amendamentul admis rămâne admis.

Mai departe, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Marginal 672. Articolul se referă la promovarea efectivă a procurorilor.

Nu există o similitudine cu reglementarea de la judecători şi nu există aceleaşi proceduri, proceduri similare.

Este foarte important ca această promovare efectivă să fie bazată pe aceleaşi reguli, şi pentru judecători şi pentru procurori.

Solicităm respingerea amendamentului.

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal 672, amendament admis.

Vot, vă rog.

Cu 152 de voturi pentru, 67 contra, 3 abţineri, amendamentul a rămas admis.

Continuaţi, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

1220. S-au reintrodus nişte articole referitoare... care restrâng libertatea de exprimare a judecătorilor şi procurorilor, circumstanţiind în raport de... permiţându-se această libertate de exprimare doar în raport de anumite documente europene.

Aşa este exprimarea în textul amendamentului, însă nu se face referire la ce anume documente europene se referă amendamentul.

Este un text neclar care încearcă să îndulcească acel text mai vechi care a constituit şi constituie o limitare gravă a libertăţii de exprimare a magistraţilor.

De aceea, propunem eliminarea. Propunem să votăm contra acestui amendament care este neclar.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal 1220, amendament admis.

Vot, vă rog.

152 de voturi pentru, 72 contra, 4 abţineri.

Amendamentul a rămas admis.

Continuaţi, vă rog.

(Doamna deputat Oana Murariu solicită să ia cuvântul.)

Vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Marginal 1370, amendamente admise.

Sincer, când am dezbătut acest amendament în comisie, am avut senzaţia că cineva îşi bate joc.

E vorba de facultatea, deci nu obligativitatea, magistraţilor de a încheia o poliţă de asigurare de răspundere pentru eroare... pentru gravă neglijenţă în activitatea judiciară.

Am putea discuta de o astfel de prevedere şi să fie imperativă, nu facultativă, dacă noi chiar am avea mecanisme de atragere a răspunderii civile a magistraţilor.

Ştiţi câte cazuri avem? 0.

Şi la cum arată proiectele acestea de lege, o să avem 0 cazuri de atragere a răspunderii magistraţilor în continuare, deşi toată lumea se plânge de cum arată în momentul de faţă sistemul judiciar.

Deci, practic, să trecem o facultate să poată magistraţii să încheie asigurări - oricum, pot deja - simt că ne batem joc de oameni, sincer.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal 1370, amendament admis.

Vot, vă rog.

150 de voturi pentru, 78 contra, 2 colegi se abţin.

Amendamentul a rămas admis.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Din păcate, s-au reintrodus în acest proiect, în Comisia specială, câteva... noi... câteva abateri disciplinare care lipseau din proiectul iniţial şi lucrul acesta era unul bun, unul dintre puţinele lucruri bune. S-a reintrodus abaterea disciplinară constând în aducerea atingerii "în mod grav şi vădit" - spune amendamentul - a "onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu".

Este o chestiune care nu poate fi apreciată decât cu un vădit element de subiectivism şi pentru acest motiv ea fusese eliminată din acest proiect. A fost reintrodusă cu adăugirea câtorva cuvinte - "în mod grav şi vădit".

În continuare, aprecierea va putea fi una eminamente subiectivă şi pe criterii eminamente subiective vor putea fi sancţionaţi judecătorii şi procurorii, apreciindu-se la un moment dat că au adus atingere onoarei, probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, inclusiv prin chestiuni care ţin de viaţa lor privată.

S-a întâmplat lucrul acesta, din păcate. A fost exclus un magistrat pentru că nu le-a plăcut doamnelor şi domnilor din Secţia pentru judecători a CSM cum a tuns gardul la casă. (Vociferări.)

E atât de aberant acest articol şi dă naştere unor abuzuri atât de mari, încât insistăm pentru eliminarea lui şi vă solicit să votaţi împotriva acestui amendament.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Indicaţi marginalul, domnule deputat.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Este marginal 1378.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

1378, amendament admis.

Vot, vă rog.

151 de voturi pentru, 74 contra, o abţinere.

Amendamentul a rămas admis.

Continuaţi, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

De asemenea, reintroducerea lit. ş), cea care se referea la sancţionarea magistraţilor, inclusiv pentru nerespectarea unor decizii ale Curţii Constituţionale, o chestiune care a suscitat discuţii aprige în spaţiul public, dar pe chestiuni şi pe considerente absolut artificiale.

Aici nu vorbim despre respectarea sau nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale. Şi legea şi Constituţia obligă judecătorii şi procurorii la respectarea deciziilor Curţii Constituţionale şi la respectarea hotărârilor Înaltei Curţi date în RIL-uri şi în dezlegări de drept.

Pe de altă parte, textul introdus - cred că într-o formulă guvernamentală din care făcea parte domnul ministru în 2012, poate mă înşel -, dar textul acela a suscitat şi a generat mari probleme, pentru că el, de fapt, se suprapune peste ceea ce avem în legislaţie, şi anume, există abaterea disciplinară pentru judecători şi procurori, aceea de nerespectare a legii. Această abatere este analizată prin prisma atitudinii subiective a judecătorului şi procurorului. Contează dacă acea nerespectare a legii a fost săvârşită cu rea-credinţă sau cu gravă neglijenţă. La fel, şi nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale şi a hotărârilor CJUE şi a deciziilor CEDO şi aşa mai departe, a tuturor acestor izvoare de drept, ar trebui să fie analizate prin prisma laturii subiective a judecătorului şi procurorului.

Vorbim, până la urmă, nu de importanţa sau neimportanţa Constituţiei sau deciziilor Curţii Constituţionale, care este, evident, majoră. Acestea au un rol central în sistemul nostru de drept; trebuie respectate şi deciziile Curţii şi Constituţia.

Vorbim, de fapt, aici despre libertatea judecătorului ca atunci când se vede pus în faţa unei dileme juridice, aşa încât să aprecieze cărui izvor de drept îi dă precădere - hotărârii CJUE, deciziei CEDO, deciziei CCR sau unui alt izvor de drept -, să aibă libertatea să facă un raţionament juridic fără să fie supus automat unei sancţiuni disciplinare. Pentru că altfel, într-un astfel de context în care există conflict între aceste izvoare de drept, automat, orice ar face, dacă respectă deciziile CCR încalcă, spre exemplu, o decizie CJUE sau a CEDO; sau invers, dacă respectă decizia CJUE încalcă decizia Curţii Constituţionale. Deci, automat, orice ar face, este în culpă şi poate fi supus sancţiunii.

Despre asta e vorba în acest articol, nu despre alte poveşti care sunt rostogolite în mod artificial în spaţiul public.

De aceea, vă solicit să votaţi împotriva acelui amendament, astfel încât să nu mai avem această neclaritate în legislaţia noastră.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

O să vă rog din nou să indicaţi marginalul, domnule deputat.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

1398.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal 1398, amendament admis.

Vot, vă rog.

155 de voturi pentru, 79 contra, 4 abţineri.

Amendamentul a rămas admis.

Nu mai sunt intervenţii la amendamente admise?

Domnule Stelian Ion?

Domnul Stelian-Cristian Ion (din sală):

La respinse.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

La admise nu mai susţineţi, da? OK.

Supun votului amendamentele admise de la 1 la 1632, cu excepţia - 247, 310, 672, 1220, 1370, 1378, 1398.

Vot, vă rog, pentru amendamentele admise.

158 de voturi pentru, 79 contra. Adoptate.

Trecem la amendamente respinse.

Vă rog, domnule Stelian Ion.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Aş începe chiar cu 1 marginal. E o chestiune terminologică, totuşi cu importanţă în ce priveşte poziţionarea procurorului în sistemul nostru juridic.

Evident, procurorul este, potrivit Constituţiei, magistrat.

În ultimii ani, în ciuda acestui fapt, i se neagă din ce în ce mai mult, în discuţiile din spaţiul public, această calitate. Şi, din păcate, acest lucru se repercutează şi este vizibil şi în proiectele de lege care vin pe masa Parlamentului.

De aceea, observând foarte uşor că din tot cuprinsul acestei legi este înlăturat termenul de magistrat şi este înlocuit de fiecare dată cu judecător sau procuror, pentru a sublinia parcă faptul că procurorul nu este la fel de magistrat ca un judecător, chestiunea asta poate avea, mai ales pe viitor, nişte consecinţe negative cu privire la statutul procurorului.

Şi, de aceea, am propus înlocuirea titlului şi, în cuprinsul legii, ori de câte ori este necesar, înlocuirea sintagmei de judecător sau procuror cu aceea de magistrat.

Este foarte important să oferim, să conferim şi procurorului toate garanţiile şi toată protecţia de care beneficiază orice magistrat.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Marginal 1, amendamente respinse.

Vot, vă rog.

Voturi pentru - 71, contra - 161, două abţineri.

Amendamentul a rămas respins.

Vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Marginal 15, de la amendamente respinse.

Este vorba de modificarea numărului zilelor cu care se anunţă înainte examenul de admitere la INM. Momentan, conform proiectului de lege, examenul se anunţă cu 60 de zile înainte. Noi propunem să se anunţe cu 120 de zile înainte şi vă rugăm să votaţi pentru acest amendament, pentru că examenul de admitere la INM este unul dintre cele mai grele examene din România, la ora actuală. Şi s-au plâns şefii instituţiilor de vârf din sistemul judiciar de faptul că există o atractivitate din ce în ce mai redusă pentru profesia de magistrat din partea absolvenţilor. Şi cum să-i atragem să dea la INM dacă noi îi anunţăm cu 60 de zile înainte, cu tematică, cu bibliografie, în condiţiile în care, cel puţin în anii trecuţi, a fost extrem de stufoasă materia şi ai nevoie de câteva luni bune doar ca să repeţi materia? Deci cum să-i atragem dacă noi îi anunţăm cu 60 de zile înainte?

Vă rugăm să admiteţi amendamentul - măcar cu 120 de zile înainte să-i anunţăm.

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 15.

Vot, vă rog.

158 de voturi contra, 73 pentru, 6 abţineri.

Amendament respins.

Mai departe.

Doamna Oana Murariu:

Marginal 18.

Aici propunem ca, comisiile de concurs, în cazul concursului de admitere la INM, să fie formate la propunerea INM. Practic, aici dorim să asigurăm cât mai mare corectitudine în ceea ce priveşte formarea comisiilor de concurs. Din nou, pentru că este unul dintre cele mai importante şi mai dificile examene din România la momentul actual.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 18.

Vot, vă rog.

158 de voturi contra, 77 pentru, 4 abţineri.

Amendament respins.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La 29 marginal propunem instituirea posibilităţii de contestare a rezultatului de la interviu. E foarte important ca şi acest element să poată fi contestat şi peste tot unde avem de-a face în cuprinsul legii cu interviuri am propus pentru candidaţi să existe această posibilitate de a contesta, pe baza înregistrărilor audio-video ale interviurilor, la comisia de contestaţii, acest interviu.

Vă solicităm să votaţi acest amendament.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 29.

Vot, vă rog.

157 de voturi contra, 76 pentru.

Amendament respins.

Doamna Oana Murariu:

Marginal 46.

Aici propunem să existe o modalitate de contestare rapidă a condiţiei bunei reputaţii în cadrul concursului de admitere la INM. Practic, toate probele se pot contesta. Până la final, după ce ai trecut de toate probele, se analizează buna reputaţie, şi acolo, dacă eşti respins, te duci şi te judeci ani întregi în instanţă.

Noi propunem o procedură rapidă, similară celei de contestare a deciziilor de plen ale CSM în cadrul procedurilor în ceea ce îi priveşte pe magistraţi.

Aici, cei care dau concurs de admitere la INM nu sunt încă magistraţi. Dar procedura poate să fie aceeaşi, pentru că este corect să aibă o soluţie rapidă, dacă au, într-adevăr, o bună reputaţie, să meargă mai departe atunci, şi nu peste doi-trei ani, când se termină litigiul.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 46.

Vot, vă rog.

Se pregăteşte domnul Muncaciu.

78 de voturi pentru, 153 contra, 6 abţineri.

Respins.

Haideţi, domnule Muncaciu!

Am rugămintea la colegii care susţin amendamente să vină mai în faţă. Inclusiv pentru dumneavoastră, domnule deputat!

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Amendamentul de la marginal 44.

O voce din sală:

Care marginal?

Domnul Ilie Toma (din sală):

Nu se aude!

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

44.

Este vorba de faptul că o persoană are o bună reputaţie, dacă în termen de trei ani nu a avut o sancţiune. Problema este că sunt sancţiuni care au un termen de 12 luni pentru a fi... (Vociferări.)

Domnul Gheorghe Şoldan (din sală):

Ce au? Ce au?

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Deci, vă propun...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă rog, daţi-i posibilitatea vorbitorului să susţină amendamentul!

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Dat fiind că radierea unei sancţiuni durează 12 luni, propunem ca acest "3 ani de zile" să fie modificat. Acesta este amendamentul.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 44.

Vot, vă rog.

25 de voturi pentru, 167 contra, 46 de abţineri.

Nici în opoziţie nu există concordie.

Mai departe.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Marginal 58.

Este vorba despre restituirea indemnizaţiei de auditor, atunci când acesta este condamnat.

Domnul Gheorghe Şoldan (din sală):

Nu se aude! Daţi drumul la boxe, că nu se aude deloc! Care marginal?

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Marginal 58.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Marginal 58, Anexa nr. 2, amendamente respinse.

Vot, vă rog.

21 de voturi pentru, 162 contra, 55 de abţineri.

Respins.

Mai departe, domnule doctor.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Am să mă duc până la marginal 146, că îmi închipui că colegii vor să vină.

Este vorba despre revenirea în magistratură a foştilor procurori sau judecători. Aceasta se poate face pe baza unui interviu; nu este necesar ca aceştia să aibă din nou un nou concurs.

Deci vorbim de marginal 146.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Îmi notez de fiecare dată, nu trebuie să repetaţi.

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 146.

Vot, vă rog.

19 voturi pentru, 166 contra, 46 de abţineri.

Marginal 146, respins.

Domnule Stelian Ion, vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Fiind intercalate amendamentele noastre, vă rog să revenim la marginal 50, care se referă la durata cursurilor la INM.

Printr-un amendament, s-a propus ca această durată să fie de 3 ani, nu de 2 ani de zile. Este o chestiune foarte importantă. Acum câţiva ani domnul ministru insista asupra necesităţii unor studii care să stea la baza unor astfel de propuneri. Solicita aceste studii de la adversarii politici, dar în prezent ne aflăm exact în această situaţie. Domnia Sa nu a venit cu un studiu, nici cei care au propus aceste schimbări legislative nu au venit cu nişte studii care să stea la baza propunerii legislative de creştere a duratei cursurilor INM, de la 2 la 3 ani.

Ce se întâmplă în prezent este foarte grav. Şi la judecătorii, şi la parchete avem de-a face cu un deficit foarte mare de personal şi, dacă mărim în mod artificial doar din considerente de ordin teoretic, nu şi de ordin practic, durata cursurilor INM, fără a avea o analiză de impact a acestor modificări, vom adânci această criză din sistemul judiciar.

De aceea, este foarte important să păstrăm ceea ce funcţionează actualmente în sistemul judiciar.

Cursurile de 2 ani de zile la INM nu reprezintă în sine o problemă. Nu trebuie să modificăm doar de dragul de a modifica sau pentru că cineva are o ambiţie foarte mare cu această chestiune.

Şi cred că colegii din PSD au insistat foarte mult pe acest amendament, pentru că în opinia lor durata de pregătire la INM trebuie să fie una mai mare. Teoretic am putea fi de acord, însă doar teoretic, pentru că practic impactul este exact invers, este unul negativ şi este grav pentru sistemul judiciar.

Solicităm ca la 50 şi 52... (Vociferări.)

52.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

50.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Amendamentul referitor la durata cursurilor INM, în care noi propunem ca această durată să rămână de doi ani, nu de trei, cum este în proiect.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Ca să înţeleg. Mai devreme mi-aţi menţionat marginal 50.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Domnule preşedinte, eu, în raport, am identificat marginal 50. Am şi explicat la ce se referă amendamentul.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

În regulă!

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 50.

Vot, vă rog.

50 de voturi pentru, 170 contra, 23 de abţineri.

Respins.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Marginal 82.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

82?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Da.

După absolvirea INM magistraţii ar trebui să rămână o perioadă, potrivit proiectului de lege, de 10 ani în magistratură, altfel trebuind să întoarcă toate cheltuielile făcute de stat cu aceste cursuri.

Noi spunem că trebuie să avem mare atenţie cu acest articol şi am propus 6 ani, nu 10 - da, să fie obligat 6 ani să rămână în magistratură -, pentru că poate după 6 ani de zile un judecător sau procuror îşi dă seama că nu are vocaţie pentru a face această activitate, poate nu mai are nicio plăcere, nu mai vrea să profeseze şi credem că este mult mai periculos un judecător sau procuror care face cu de-a sila această activitate, decât unul care vine din urmă şi prestează de plăcere acest serviciu public, până la urmă.

De aceea, vă rugăm să admiteţi amendamentul de la 82 marginal.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 82.

Vot, vă rog.

Cu 56 de voturi pentru, 164 contra, 22 de abţineri, respins.

Doamna Murariu.

Vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Marginal 95.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

95.

Doamna Oana Murariu:

Acesta se corelează şi cu marginal 52, care era similar cu marginal 50, pe care l-a susţinut colegul meu, mai devreme.

La marginal 95 este vorba despre durata stagiaturii. Practic noi propuneam să rămână 2 ani cursurile la INM, pentru că ai 4 ani de facultate, cu 2 ani în care doar înveţi la INM, şi dacă într-adevăr dorim să pregătim mai bine magistraţii, pentru că acesta este dezideratul tuturor celor din Comisia juridică, şi sper că a întregului Parlament, practica efectiv este cea care contează. Deci practic putea să rămână un sistem de 2 ani - INM şi un an şi 6 luni sau 2 ani - stagiatură.

Amendamentul de la marginal 95 propunea un stagiu de un an şi 6 luni pentru ca magistraţii stagiari să dobândească efectiv cunoştinţele în baza cărora ei vor fi în viitor judecători sau procurori mai buni.

Vă rog să votaţi pentru,

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Marginal 95, Anexa nr. 2, amendamente respinse.

Vot, vă rog.

51 de voturi pentru, 159 contra, 19 abţineri.

Respins.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

120, marginal.

Am propus ca pe viitor Consiliul ştiinţific să fie cel care să numească comisiile de elaborare a subiectelor, de examinare şi de contestaţii pentru examenele de capacitate, şi pentru celelalte examene, în general. Acest rol al Consiliului ştiinţific am considerat că trebuie întărit şi acest rol al Institutului Naţional al Magistraturii trebuie întărit.

De aceea, ori de câte ori am vorbit de astfel de concursuri, de examene, am lăsat în sarcina plenului CSM posibilitatea de numire a comisiei de concurs, iar celelalte comisii, de elaborare a subiectelor, de examinare şi de contestaţii, le-am lăsat în sarcina Consiliului ştiinţific. Asta pentru a da greutate acestor elemente de diferenţiere între magistraţi, pe criterii meritocratice, evident.

120, marginal.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 120.

Vot, vă rog.

73 de voturi pentru, 162 contra, 3 abţineri.

Marginal 120, respins.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

130, marginal.

Am considerat că probele orale date în cadrul examenului de capacitate ar trebui să fie înregistrate audio-video, nu doar audio, uneori, aşa cum lasă să se întâmple acest text pe care solicităm să-l înlocuim.

Deci e foarte important să înregistrăm audio-video toate aceste probe orale, bineînţeles pentru a avea o bază la care să ne raportăm în momentul în care se pot face contestaţii şi pentru a putea fi verificate aceste examinări.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 130.

Vot, vă rog.

76 de voturi pentru, 156 contra, 4 abţineri.

Respins.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Sar peste foarte multe amendamente... din cauza timpului...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vedeţi că mai are şi domnul Seidler! Să vă punctaţi cu el şi cu doamna Murariu.

O voce de la AUR:

Şi noi mai avem! Şi domnul Coarnă mai are!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La 182.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

182.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La dezbateri generale am abordat deja acest subiect.

Este foarte important ca şi judecătorii Înaltei Curţi sau mai ales judecătorii Înaltei Curţi, cu cât este mai înaltă instanţa trebuie să avem rigori mai mari cu privire la pregătirea profesională a magistraţilor, deci şi judecătorii Înaltei Curţi să fie supuşi evaluării.

Amendamentul nostru impune această evaluare periodică a judecătorilor Înaltei Curţi, care a fost eliminată din legislaţie. De ce? Pentru că domniile lor, judecătorii Înaltei Curţi, nu mai doresc să fie evaluaţi periodic, aşa cum se întâmplă în cazul colegilor de la instanţele inferioare, de la instanţele de la nivelul curţilor de apel, tribunale şi judecătorii.

Este incorect, n-are nicio legătură cu meritocraţia şi cu aşezarea într-o ordine firească pe criterii de profesionalism a acestei magistraturi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Marginal 182, Anexa nr. 2, amendamente respinse.

Vot, vă rog.

Se pregăteşte domnul Ciprian-Titi Stoica.

(Domnul deputat Stelian-Cristian Ion solicită să ia cuvântul.)

Veţi reveni!

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La următorul mai am!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

OK, următorul. Şi după aceea domnul Titi Stoica.

71 de voturi pentru, 154 contra, 4 abţineri.

Respins.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

La marginal 183 am propus să fie eliminată din acest proiect posibilitatea evaluării la cerere a judecătorilor Înaltei Curţi. Am spus, această evaluare trebuie să fie periodică, permanentă, nu doar când vrea judecătorul, într-un anumit context profesional, să fie supus unei astfel de evaluări. Lucrul acesta nu trebuie să fie facultativ, nu trebuie să fie opţional, el trebuie să fie obligatoriu.

Aşa încât, solicităm eliminarea acestui alineat de la 183 marginal.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Marginal 183, Anexa nr. 2, amendamente respinse.

Vot, vă rog.

Haideţi, domnule Titi Stoica!

67 de voturi pentru, 144 contra, 4 abţineri.

Respins 183.

Vă rog.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Domnule ministru,

Unul foarte simplu, marginal 219.

Avem o modificare foarte simplă.

Noi credem de cuviinţă, dat fiind faptul că şi în Constituţie este stipulat aşa, că cei care au "obligaţia de a înştiinţa conducerea Consiliului Superior al Magistraturii", şi nu a "Institutului Naţional al Magistraturii", care este o unitate academică.

Sper că veţi fi de acord. Este o modificare cât se poate de logică şi constituţională.

Mulţumesc frumos.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 219.

Vot, vă rog.

25 de voturi pentru, 153 contra, 49 de abţineri.

Respins.

Domnul Muncaciu.

Se pregăteşte doamna Murariu.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Este un amendament pe care l-am preluat de la CSM. Este vorba de marginal 170.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

170?

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Care recomandă judecătorilor şi procurorilor ca periodic să îşi adauge o altă specializare, aceasta ajutând la formarea completelor de judecată.

Deci, marginal 170.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 170.

Vot, vă rog.

22 de voturi pentru, 148 contra, 51 de abţineri.

Respins.

Mai departe.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Marginal 210.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Este vorba de atacarea hotărârilor celor două secţii de judecători şi de procurori în contencios administrativ şi fiscal la Înalta Curte de Casaţie şi, bineînţeles, cu acelaşi termen de două săptămâni, fără parcurgerea etapelor preliminare, care ar împiedica într-un fel sau altul această contestaţie.

De aceea, vă propunem amendamentul de la marginal 210.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 210.

Vot, vă rog.

20 de voturi pentru, 152 contra, 51 de abţineri.

Respins.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Îi las pe colegi, pentru că...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Murariu, vă rog.

Doamna Oana Murariu:

Marginal 201, care priveşte modalitatea de evaluare a magistraţilor.

Evaluarea magistraţilor este un subiect extrem de important şi, din păcate, nu există nicio diferenţă în proiectul legilor justiţiei faţă de legislaţia în vigoare şi, în mod absolut surprinzător, în cadrul dezbaterilor în Comisia specială, reprezentaţii CSM, garantul independenţei justiţiei, au menţionat foarte clar că evaluările magistraţilor sunt formale.

Dar ce s-a întâmplat? Nici măcar reprezentanţii CSM nu au venit cu amendamente.

Haideţi să nu facem evaluarea magistraţilor o formalitate, să avem o evaluare reală!

Ei, bine, nu e nicio problemă, am venit noi, USR, cu amendament în acest sens, cel de la marginal 201, şi vizează situaţia ca, pe lângă evaluarea magistraţilor în baza hotărârilor pe care chiar ei le pun la dispoziţie, Comisia de evaluare să extragă aleatoriu nişte hotărâri şi să existe un pic mai multă obiectivitate în această evaluare. Măcar acest pas să-l facem în ceea ce priveşte evaluarea magistraţilor!

Vă rugăm să votaţi pentru.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 201.

Vot, vă rog.

49 de voturi pentru, 151 contra, 18 abţineri.

Respins.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Marginal 243.

O chestiune foarte importantă, aceea a modalităţii de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cum am spus deja, o miză foarte importantă. Acolo se judecă definitiv cele mai importante procese în toate domeniile, şi în domeniul dreptului administrativ, şi în penal.

De aceea este foarte important ca aceste promovări să fie meritocratice şi în această idee solicităm reintroducerea, ca probă de concurs, proba scrisă, cu caracter teoretic şi practic.

Deci această verificare a cunoştinţelor teoretice pentru judecătorii Înaltei Curţi este esenţială, din punctul nostru de vedere.

Ea a existat în legislaţie introdusă în 2011, a funcţionat o perioadă importantă de timp, a dat roade şi a fost apreciată şi la nivelul Comisiei Europene.

Din păcate, în urma unor solicitări venite din partea unei părţi a sistemului judiciar, se renunţă la acest beneficiu, spunem noi, pentru sistemul judiciar.

Haideţi să mergem pe meritocraţie inclusiv, sau mai ales, şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi să arate fiecare judecător candidat pentru această funcţie ce cunoştinţe temeinice de drept are în momentul în care vrea să ajungă judecător la Înalta Curte! Pentru că, un simplu interviu, pe baze eminamente subiective, nu face decât să permită promovarea la Înalta Curte a unor persoane care nu întotdeauna merită să ajungă acolo.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 243.

Vot, vă rog.

43 de voturi pentru, 147 contra, 30 de abţineri.

Mai departe.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

263. Interviurile pentru promovarea la Înalta Curte trebuie să se înregistreze, şi nu doar să se înregistreze, să fie şi publice, pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.

E o chestiune care ţine de transparenţă. N-ar trebui să aibă nimic de ascuns comisiile de evaluare în această situaţie.

Vă solicităm să votaţi amendamentul, pentru a vedea cu toţii, toţi românii, cum se desfăşoară aceste interviuri pentru promovarea la Înalta Curte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 263.

Vot, vă rog.

Domnule Coarnă, vă rog.

60 de voturi pentru, 146 contra, 11 abţineri.

Respins.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nr. crt. 166. "Înainte de a începe să-şi exercite funcţia, judecătorii şi procurorii depun următorul jurământ: «Jur să respect Constituţia, supremaţia ei şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei...".

Am adăugat sintagma "supremaţia Constituţiei", pentru că în art. 1 alin. (5) din Constituţia României avem următoarea formulare - "În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie".

Or, şi judecătorii şi procurorii trebuie să respecte implicit supremaţia Constituţiei.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 166.

Vot, vă rog.

156 de voturi contra, 30 pentru, 39 de abţineri.

Respins.

Mai departe.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc.

352. Nr. crt. 352. La art. 151, alin. (2) se modifică în sensul că numirea în alte funcţii de conducere decât cele prevăzute la alin. (1) se face prin concurs ori examen, potrivit procedurii prevăzute pentru numirea în funcţii de conducere prevăzută la alin. (1).

Aici problema este extrem de simplă. Numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii decât cele de preşedinte de instanţă, respectiv de prim-procuror trebuie să se facă obligatoriu prin concurs ori examen, şi nu la propunerea preşedintelui de instanţă sau a prim-procurorului.

Practic, creăm acea zonă de castă şi prim-procurorul sau preşedintele de instanţă îşi numeşte în acele funcţii apropiaţii şi creăm o vulnerabilitate a justiţiei.

Toate funcţiile publice în România şi în lume, în general, se ocupă prin concurs ori examen.

Repet, că e funcţie de execuţie, că e funcţie de conducere, ea trebuie să fie supusă regimului concursului ori examenului.

Eu am propus lucrul acesta, ca aceste funcţii să fie ocupate prin concurs ori examen.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 352.

Vot, vă rog.

34 de voturi pentru, 151 contra, 40 de abţineri.

Respins.

Mai aveţi?

Domnul Dumitru Coarnă:

Am multe, dar o să... am selectat câteva.

De aceea v-am spus că nu putem să dezbatem în 60 de minute legile justiţiei.

Am foarte multe, încerc să fac o selecţie, că ne batem joc de...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cu rugămintea...

Domnul Dumitru Coarnă:

Vă rog...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Nu, cu rugămintea, că mai sunt 10 minute şi să vă punctaţi...

Domnul Dumitru Coarnă:

Păi...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...şi cu ceilalţi colegi.

Domnul Dumitru Coarnă:

...dacă în 10 minute noi rezolvăm justiţia înseamnă că e o problemă de fond.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Păi, 395, nr. crt. Propunem ca la art. 170 alin. (1) lit. c) să fie modificată, în sensul de a fi păstrată lit. c) de la art. 51 alin. (2), forma în vigoare a legii, având în vedere faptul că revocarea din funcţia de conducere în cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare trebuie să intervină chiar şi atunci când se aplică sancţiunea avertismentului, întrucât condiţiile cerute de lege pentru numirea în funcţia de conducere trebuie să fie îndeplinite până la epuizarea mandatului pentru respectivele funcţii de conducere. Cum lipsa sancţiunii disciplinare pe ultimii 3 ani anterior depunerii candidaturii este o condiţie esenţială pentru validarea acesteia, conduce la concluzia că şi atunci când este aplicată sancţiunea disciplinară a avertismentului se impune revocarea din funcţie, pentru că nu mai este îndeplinită condiţia pentru numirea în funcţie.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 395.

Vot, vă rog.

30 de voturi pentru, 155 contra, 45 de abţineri.

Respins.

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Da.

Când eraţi în opoziţie şi aveaţi o problemă cu DNA-ul, toată lumea vorbea despre răspunderea magistraţilor. Acum, la putere, se pare că nu mai aveţi.

490, nr. crt. Am propus eliminarea iniţiativei Guvernului, care sună aşa - "Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) nu poate avea ca obiect soluţiile pronunţate prin hotărâri judecătoreşti".

Adică nu poţi să ataci şi nu poţi să fii soluţionat corect dacă un magistrat şi-a exprimat sau şi-a exercitat profesia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

Eu am propus eliminarea lui.

Acest articol se află în vigoare şi în Legea nr. 303.

Iar judecătorul de primă instanţă - ca să înţelegeţi cu toţii mecanismele - nu răspunde dacă îşi exercită activitatea profesională cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, pentru... hotărârea lui este supusă căilor de atac. Şi atunci tu rămâi efectiv abuzat, judecătorul, procurorul te-au rezolvat, în sensul de nerespectare a legii, şi nu poţi să exerciţi nicio cale de tragere la răspundere juridică împotriva lor.

Am vorbit despre acest lucru mulţi ani, dar văd că păstraţi aceeaşi logică şi judecătorii şi procurorii nu răspund în faţa legii.

Eu am propus să fie eliminat acel articol.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Marginal 490, Anexa nr. 2, amendamente respinse.

Vot, vă rog.

27 de voturi pentru, 152 contra, 43 de abţineri.

Respins.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc.

La... am ajuns la 272, marginal 502. Vorbim despre abaterile disciplinare. La lit. c) am propus următorul amendament - desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în public sau în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Pentru că articolul, aşa cum este scris, este, în opina mea, neconstituţional. Practic, procurorii, judecătorii sunt într-un fel abuzaţi din ceea ce a dorit iniţiatorul. Iar eu am propus ca şi toţi ceilalţi funcţionari publici din sistemul public, care nu au dreptul la activităţi politice, să respecte această legislaţie, să fie unitară pentru toţi.

Repet, desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în public sau în exercitarea atribuţiilor de serviciu - trebuie să fie şi pentru judecători şi procurori această abatere disciplinară.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 502.

Vot, vă rog.

Au mai rămas 5 minute şi 50 de secunde. (Vociferări.)

Cu 27 de voturi pentru, 155 contra, 43 de abţineri, respins.

Domnul Dumitru Coarnă:

Da. Apreciez.

Ca să las şi colegilor de la USR, o să mai supun dezbaterii un singur articol.

E vorba de marginal 508, deci nr. crt. 508, art. 272 alin. (1). Se introduce lit. ş) - de la şarpe -, care sună aşa - "Nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii sau a hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, dacă acestea din urmă nu încalcă Constituţia României".

Am observat că domnul ministru Predoiu, care a introdus în 2012 în Legea nr. 303 această abatere disciplinară, pentru că îl obliga Decizia nr. 2/2012 a CCR, în 2022 vrea să scoată din lege această abatere disciplinară, deşi Constituţia României, ultima revizuire, a fost în 2003.

Când a fost serios domnul Predoiu cu Constituţia, în 2012 sau în 2022?

Repet, este decizia CCR prin care obligă să fie introdusă această abatere disciplinară de nerespectare a deciziilor CCR, a celor ale ÎCCJ, şi am introdus şi dreptul european, cu o singură menţiune, să fie respectată Constituţia României.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 508.

Vot, vă rog.

21 de voturi pentru, 169 contra, 45 de abţineri.

Marginal 508, respins.

Vă rog.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Sar peste amendamentele referitoare la promovarea efectivă, unde trebuie să fie şi acolo concurs. Sar direct la 344, marginal.

Este vorba...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

344?

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Da.

Este vorba despre procedura de numire a procurorilor de rang înalt.

Este inadmisibil într-un stat european din 2022 ca la acest nivel să îşi dorească cineva să impună un procuror de rang înalt cu forţa.

Am văzut şi amendamentul venit pe cale ocolită din partea unui deputat, votat în comisie de colegii din PSD, PNL. Arată foarte clar că există o intenţie vădită în sensul de a pune acolo nişte oameni care să execute comenzi politice. Şi noi asta încercăm să evităm prin amendamentul nostru. Avizul Consiliului Superior al Magistraturii, prin secţia sa, trebuie să fie unul conform atunci când Consiliul Superior al Magistraturii, Secţia pentru procurori, consideră că un candidat nu îndeplineşte condiţiile pentru a exercita aceste funcţii foarte importante; acest aviz trebuie să conteze, nu... nici măcar preşedintele României n-ar trebui să poată să întoarcă spatele cu atâta nonşalanţă unui astfel de aviz.

Vă rog să votaţi acest amendament dacă dorim o procedură transparentă şi corectă de numire a procurorilor de rang înalt.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 344.

Vot, vă rog.

56 de voturi pentru, 162 contra, 17 abţineri.

Respins.

Cred că ultimul amendament.

Vă rog, domnule Seidler.

Domnul Cristian-Gabriel Seidler:

461, marginal, art. 212 alin. (1) din Anexa nr. 2, amendamente respinse, referitor la pensiile speciale. Ştim că vă place foarte mult acest subiect. (Vociferări.)

Problema e că există nişte decizii ale Curţii Constituţionale... (Vociferări.) ...care spun, printre altele - şi vă citez: "Legiuitorul nu numai că diluează conceptul de magistratură, dar diluează şi conceptul de carieră în magistratură". Asta referitor la textul aflat în vigoare şi pe care, practic, îl menţineţi în forma supusă votului.

Noi, prin amendamentele noastre, am cerut să reveniţi la ceea ce Curtea Constituţională a stabilit în această materie.

Trebuie să ştie toată lumea că în momentul de faţă pensiile speciale sunt mai mari decât veniturile.

Da, aţi auzit bine, dacă te pensionezi şi eşti "special", ai în mână mai mulţi lei decât dacă lucrezi. Asta este o anomalie.

Aţi putea crede că de pensiile speciale ale magistraţilor beneficiază magistraţii. Dar nu, dacă vă uitaţi în textul propus astăzi votului, de pensiile speciale ale magistraţilor beneficiază o mulţime de oameni care nu au fost magistraţi. Dar chiar şi magistraţilor li se iau în calcul perioade în care nu erau magistraţi. Asta excedează ceea ce Curtea Constituţională cere în această materie.

Amendamentele USR, dintre care acesta este primul, aduc această chestiune strict în limita deciziilor Curţii Constituţionale, până când îşi va schimba şi Curtea practica în această materie.

Aşadar, 461, marginal, Anexa nr. 2, art. 212 alin. (1). (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mai repet şi eu. Anexa nr. 2, amendamente respinse, marginal 461.

Vot, vă rog.

72 de voturi pentru, 166 contra, 6 abţineri.

Respins.

Stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi puţin atenţi.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr. 2, amendamente respinse, mai puţin marginal - 1, 15, 18, 29, 46, 44, 58, 146, 50, 82, 95, 120, 130, 182, 183, 219, 170, 210, 201, 243, 263, 166, 352, 395, 490, 502, 508, 344 şi 461.

Vot, vă rog.

Cu 58 de voturi pentru, 179 contra, 14 abţineri, anexa a fost respinsă.

Dacă la Anexa nr. 2 la lege există obiecţii, comentarii? Nu. Adoptată.

Proiectul de lege rămâne la votul final.

Doamna Oana Murariu (din sală):

Procedură!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

5 minute, pauză.

Ne revedem la sesiunea de vot final.