Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

În continuare, partea a doua a şedinţei de astăzi, destinată întrebărilor şi interpelărilor, şedinţă care va fi condusă de domnul vicepreşedinte Duvăz.

(În continuare, şedinţa este condusă de domnul vicepreşedinte Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz.)

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Sărut mâna stimatelor doamne colege şi bună ziua, domnilor colegi.

Să trecem la cea de a doua secţiune din cursul şedinţei în plen de astăzi, şi anume la secţiunea "întrebări şi interpelări", în primă instanţă, cu răspunsuri orale la întrebări.

Din partea Ministerului Administraţiei Publice, dacă domnul secretar Ionel Fleşariu este aici?

Da, domnule Fleşariu, vă rog să răspundeţi domnului Damian Brudaşca la solicitarea privind precizări în legătură cu tergiversarea finalizării la Proiectul de Lege privind vânzarea spaţiilor cu altă destinaţie aparţinând consiliilor judeţene.

Numai o secundă! Domnul Brudaşca este în sală? Da.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la interpelarea formulată de domnul deputat Damian Brudaşca, vreau să fac următoarele precizări: tergiversarea adoptării Proiectului de Lege privind vânzarea spaţiilor comerciale şi de prestări de servicii, sau spaţiilor cu altă destinaţie, nu s-a datorat Ministerului Administraţiei Publice. Proiectul se află în procedură parlamentară de mai multe luni de zile, iar astăzi, după câte s-a putut observa, s-a votat raportul de mediere. Urmează aceeaşi procedură la Senat, după care se va trece la promulgare şi la publicarea proiectului în Monitorul Oficial.

Aşa că, efectiv, nu înţeleg la ce tergiversare se face referire.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumim, domnule secretar de stat.

Dacă cel care a lansat întrebarea, în cele două minute, are de făcut o apreciere?

Domnul Damian Brudaşca:

Este determinată această întrebare, domnule preşedinte de şedinţă, de faptul că la o interpelare, la începutul anului 2001, se dădeau asigurări în legătură cu interesul şi rapiditatea procesului legislativ în cauză.

Nu mai comentez. Se cunoaşte care este atitudinea Guvernului faţă de această chestiune.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc.

Tot Ministerul Administraţiei Publice, tot prin domnul secretar de stat Ionel Fleşariu, îi va răspunde domnului Damian Brudaşca la întrebarea în legătură cu informaţii privind vizita oficială efectuată în Franţa de conducerea Prefecturii Cluj şi a consiliului judeţean.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte,

Într-adevăr, se solicită informaţii în legătură cu vizita făcută de o delegaţie a Prefecturii Cluj şi a Consiliului judeţean Cluj în Franţa.

Vreau să vă spun că această delegaţie de-abia s-a întors din vizita pe care a efectuat-o. După fiecare asemenea delegaţie, prefectul are obligaţia să depună la Ministerul Administraţiei Publice un raport. Acest raport este în curs de redactare, după care îl vom informa pe domnul deputat cu privire la scopul şi obiectivele vizitei făcute în Franţa.

Deocamdată, nu avem, însă, acest raport.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Sunt nevoit să precizez faptul că prefectul şi toată echipa turistică ce s-a deplasat în Franţa a susţinut în presă - lucru pe care l-am şi prezentat ministerului - că ar fi existat un mandat guvernamental în privinţa acestei deplasări.

Doi: se dovedeşte printr-o asemenea măsură haosul care există în ministerul cu pricina. Adică, cum pleacă în străinătate un prefect, fără să ştie ministrul de resort de ce pleacă? Cum este posibil să se cheltuiască banii publici, doar pentru raţiuni turistice? Dacă se aşteaptă să se spună ce va crede prefectul de cuviinţă, este clar că nu există nici un fel de mandat, nu a existat anterior nici un fel de aviz şi, prin urmare, prefectul şi întreaga conducere administrativă a judeţului Cluj au plecat numai de dragul turistic. Nu este posibil aşa ceva, ca un ministru de resort să afle ulterior, după săptămâni întregi, de ce s-a făcut o deplasare în străinătate. Dacă acest lucru este valabil, regret starea de dezastru în care se găseşte ministerul cu pricina.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc.

Domnule ministru, înţeleg că aveţi dreptul la replică două minute, conform regulamentului.

Domnul Ionel Fleşariu:

Da, domnule preşedinte, voi fi mult mai scurt. Vreau să vă spun că această deplasare, ca orice altă deplasare a prefecţilor în străinătate, se face pe baza unui mandat aprobat de ministrul administraţiei publice. Există un asemenea mandat, cu aprobare dată de ministrul administraţiei publice. Dacă doreşte domnul deputat, i-l punem la dispoziţie cu data respectivă.

Eu spuneam, dacă pot să fiu înţeles, bineînţeles că modul în care s-a desfăşurat delegaţia şi obiectivele care au fost atinse de această delegaţie, ele nu puteau fi fixate dinainte. El urmează să fie cuprinse în raportul pe care urmează să-l prezinte delegaţia de la Cluj. După ce intrăm în posesia acestui raport, care este în curs de redactare, i-l vom prezenta domnului deputat. Nu înţeleg care este problema.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da, vă mulţumesc.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Dumneavoastră nu înţelegeţi multe!

(Domnul deputat Damian Brudaşca se îndreaptă spre tribună.)

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule deputat, iertaţi-mă!

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Domnule preşedinte, nu vă supăraţi …

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Iertaţi-mă, domnule deputat Brudaşca!

Conform regulamentului, dumneavoastră nu mai puteţi interveni.

Domnul Damian Brudaşca:

Numai o singură precizare!

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă rog, dar nu mai puteţi interveni, pentru că s-ar putea să ajungem în situaţia asta şi în alte cazuri şi rolul meu aici este pur şi simplu să respect regulamentul. Aşa că, vă cer scuze. Veţi putea face toate comentariile publice pe care le doriţi.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Domnule preşedinte, am cerut o copie după document, nu poveşti!

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da, înţeleg că nu sunteţi mulţumit de răspuns. De fapt, aţi spus-o, pentru că doreaţi să ştiţi dacă există un mandat şi să vi se dea şi o copie a acestui mandat, cum foarte bine vi se putea comunica conţinutul mandatului. Dar astea sunt aprecierile pe care eu nu ar trebui să le fac de aici. Am încercat să fac precizări.

Deci, înţeleg că nu sunteţi mulţumit de răspuns

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Nici vorbă!

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

… şi, din păcate, nici eu nu sunt mulţumit de modul în care este scris art.157, dar nu ne permitem să ducem lucrurile mai departe.

Dacă de la Ministerul Afacerilor Externe, secretarul de stat Cristian Niculescu este, atunci, o să-l rog să răspundă întrebării domnului Damian Brudaşca, care solicită precizări privind măsuri de îmbunătăţire a relaţiilor româno-iraniene, pe limbul schimburilor economice şi comerciale şi a atragerii investitorilor iranieni.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Cristian Niculescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dau răspuns, îmi permiteţi, vă rog, în numele domnului Mircea Geoană, care este în delegaţie cu domnul prim-ministru la Viena, în ziua de astăzi.

Începând cu 17 mai 2002, procedura de acordare a vizelor de intrare în România pentru cetăţenii ţărilor cu tendinţe de emigrare, inclusiv iranieni, a fost îmbunătăţită în privinţa sistemului de procesare şi examinare flexibilă a cererilor de vize astfel: Ministerul Afacerilor Externe - Direcţia relaţii consulare - va transmite aprobările de acordare a vizelor pentru cetăţenii statelor aflate pe lista negativă a Uniunii Europene, care au vize Schengen, S.U.A., Canada, Marea Britanie, Elveţia şi Japonia, sau sunt rezidenţi în aceste ţări, în termen de 24 de ore de la primirea solicitărilor de vize de la oficiile diplomatice şi consulare ale României.

În termen de 3 zile, Ministerul Afacerilor Externe, Direcţia relaţii consulare, transmite aprobările la cererile de viză pentru persoanele recomandate în scris de autorităţile autohtone, de autorităţi şi instituţii româneşti sau firme comerciale importante din România.

Cu aprobarea şefilor de misiune, la propunerea consulilor şi diplomaţilor cu sarcini economice, misiunile româneşti pot transmite la Ministerul Afacerilor Externe, Direcţia relaţii consulare, trimestrial, liste cu industriaşii comercianţi care au în derulare afaceri economice în România, în perioada respectivă. După avizarea acestor liste, persoanele înscrise pot obţine vize de la prezentare.

În cazuri bine motivate, se va aproba acordarea de vize pe durate de 3 până la 6 luni, cu călătorii multiple.

Pentru cetăţenii aparţinând statelor înscrise pe liste negative, căsătoriţi cu cetăţeni români, consulii vor transmite propuneri de acordare a vizelor.

Direcţia relaţii consulare, din Ministerul Afacerilor Externe, şi Direcţia străini şi probleme de migrări, din Ministerul de Interne, vor reduce termenul de aprobare a vizelor pentru aceşti cetăţeni, de la 30 de zile la 15 zile.

În toate cazurile în care se oferă facilităţi, iar vizele se acordă în regim de urgenţă, se menţine obligativitatea prezentării cererilor de viză complete şi a documentelor necesare susţinerii acestora.

Convenţia pentru evitarea dublei impuneri a fost semnată la 3 octombrie 2001, la Bucureşti, textul acesteia aflându-se la Parlamentul României pentru obţinerea avizelor necesare aprobării şi ratificării.

Acordul pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor a fost parafat la 3 octombrie 2001 la Bucureşti, urmând a fi semnat cu ocazia unei întâlniri la nivel înalt.

Acordul de cooperare şi asistenţă reciprocă în domeniul vamal a fost negociat în cursul anului 2001, Ministerul Finanţelor Publice, Direcţia generală a vămilor, a transmis Ambasadei Republicii Islamice Iran la Bucureşti proiectul părţii române al acestui Acord în cursul lunii decembrie 2001, nu s-a primit încă punctul de vedere al părţii iraniene.

Proiectul părţii române al Acordului de readmisie între România şi Republica Islamică Iran a fost transmis autorităţilor iraniene, în baza aprobării Guvernului, la data de 4 iunie 2001.

Partea iraniană nu a transmis încă punctul de vedere asupra acestui proiect.

Pentru punerea în aplicare a Acordului de colaborare dintre Centrul Român de Comerţ Exterior şi Centrul de Promovare a Exporturilor din Iran, partea română şi-a fixat următoarele activităţi prioritare: schimb de informaţii comerciale şi de afaceri, suportul reciproc în derularea de acţiuni promoţionale comune, organizarea de programe de formare profesională, schimburi de experţi între cele două instituţii, efectuarea legăturii electronice directe între paginile de INTERNET ale celor două instituţii, organizarea unei misiuni economice în România sau Iran până la sfârşitul acestui an.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da, vă mulţumim, domnule secretar de stat.

Dacă domnul deputat are comentarii de făcut în cele două minute? Nu.

În legătură cu aceasta, aş vrea să fac eu însă un foarte scurt comentariu şi să atrag atenţia public, de data asta, atât organismelor noastre de execuţie privind desfăşurarea şedinţelor în plen, cât şi dumneavoastră, stimate doamne şi domni parlamentari, că regulamentul prevede în mod expres că, o să încerc să vă citez art.161, "Nici un deputat nu poate adresa mai mult de două întrebări în aceeaşi şedinţă".

Prin efect, ar trebui să nici nu poată primi mai mult de două răspunsuri. Noi ne află în situaţia în care astăzi toată sesiunea de răspunsuri este destinată domnului Damian Brudaşca şi, în consecinţă, secretariatul care preia întrebările ar trebui să atragă atenţia colegilor deputaţi că nu pot adresa mai mult de două întrebări într-o şedinţă, cum, evident, n-ar putea să primească mai multe răspunsuri, pentru că nu cred în utilitatea unui asemenea demers şi, din păcate, asta nu face decât să demonetizeze. Este comentariul meu privind procedura.

Deci, atrag atenţia atât Departamentului tehnic de pregătire a şedinţelor, cât şi secretarului care înregistrează întrebările, să respecte art.161 din regulament.

Vă rog, în continuare, tot pe domnul secretar de stat să-i răspundă tot domnului deputat Damian Brudaşca în legătură cu măsuri privind stoparea asimilării şi deznaţionalizării populaţiei de origine română din Transcarpatia.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Cristian Niculescu:

Podul peste Tisa, între localităţile Sighetul Marmaţiei (România) şi Slatina (Ucraina), a fost realizat în perioada 1999-2002, din iniţiativa Consiliului judeţean Maramureş, funcţionând şi ca punct de control pentru trecerea frontierei, în regim de mic trafic de frontieră.

Finanţarea lucrărilor s-a făcut dintr-un credit PHARE "CREDO", în valoare de 300 de mii de euro şi din fondul de la bugetul local, în valoare de 2 miliarde de lei.

Recepţia tehnică a lucrărilor a fost făcută în luna decembrie 2001. Podul a fost construit utilizându-se fundaţiile fostului pod. Suprastructura sa este din lemn şi oţel, având partea carosabilă de 5 metri, două trotuare de un metru şi permite circulaţia pe un singur fir.

În prezent, Ministerul Afacerilor Externe, urmare studiului prezentat de Consiliul judeţean Maramureş, precum şi a dorinţelor exprimate în repetate rânduri de comunităţile româneşti din Transcarpaţia prin intermediul Consulatului General al României la Cernăuţi, a propus Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră analizarea posibilităţii transformării Punctului de Trecere a Frontierei Sighetul Marmaţiei-Solodvino-Slatina, în regim de trafic internaţional de persoane şi mărfuri.

În vederea sprijinirii comunităţilor româneşti din Transcarpatia pentru păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale, lingvistice, culturale şi religioase, Guvernul României a efectuat în ultimii ani următoarele donaţii: în anul 2000 - calculatoare şi altă tehnică de birou, în valoare de 61.241.739 lei; în acelaşi an - mobilier şcolar în valoare de 254.015.786 lei şi computere în sumă de 103.400.000 lei; în anul acesta, au fost achiziţionate cărţi în valoare de 100 de milioane de lei pentru Biblioteca Maramureş, inaugurată la începutul lunii martie în localitatea Biserica Albă din Transcarpatia-Ucraina.

Pentru analiza şi îmbunătăţirea modului în care sunt aplicate şi respectate drepturile etnicilor români din Ucraina, între România şi Ucraina a fost creat un cadru instituţionalizat, respectiv Comisia Mixtă Interguvernamentală româno-ucraineană de cooperare pe problemele minorităţilor naţionale.

Comisia Mixtă a fost constituită în baza art.13 pct.13 din Tratatul cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina, semnat în ’97 şi se întruneşte în sesiuni anuale.

Partea română în Comisia Mixtă este alcătuită din reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Ministerului Culturii şi Cultelor, Ministerului Administraţiei Publice şi Departamentului pentru Relaţii Interetnice din cadrul Ministerului Informaţiilor Publice. Participă, în calitate de observatori, membri ai celor două Camere ale Parlamentului, precum şi reprezentanţi ai comunităţii ucrainene din România.

Scopul Comisiei Mixte îl reprezintă crearea unui cadru în care părţile cooperează pentru îndeplinirea angajamentelor ce le revin potrivit Tratatului, în sensul menţinerii şi dezvoltării identităţii etnice, lingvistice, religioase şi culturale a minorităţii române din Ucraina şi a minorităţii ucrainene din România.

Principalele atribuţii ale comisiei privesc evaluarea periodică a modului de îndeplinire a prevederilor art.13 al tratatului şi prezentarea de propuneri privind perfecţionarea cadrului legislativ şi instituţional intern, pentru asigurarea tratatului şi prezentarea de propuneri privind perfecţionarea cadrului legislativ şi instituţional intern, pentru asigurarea şi exercitarea drepturilor minorităţilor română şi ucraineană din cele două ţări.

Periodic, efective de experţi din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Informaţiilor Publice se deplasează în Ucraina pentru a monitoriza modul în care sunt respectate şi aplicate prevederile acordurilor şi înţelegerilor încheiate privind drepturile minorităţii române din această ţară. Până în prezent, au avut loc trei sesiuni ale Comisiei Mixte Interguvernamentale Româno-Ucraineană de cooperare pe problemele minorităţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Mulţumim domnului secretar de stat.

Dacă domnul deputat are vreo intervenţie? Nu.

Dacă nu, aş ruga să aibă amabilitatea domnul secretar de stat de la Ministerul Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei, domnul Tudor Florescu, să răspundă la o întrebare foarte apropiată de aceasta, tot pusă de domnul Damian Brudaşca …

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Am primit răspunsul scris.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

L-aţi primit. Sunteţi mulţumit.

Vă mulţumesc. Atunci, nu mai este cazul.

Aş reveni, atunci, cu solicitarea domnului deputat Damian Brudaşca adresată Ministerului Industriei şi Resurselor, solicitări privind pregătirea de către partea română a celei de a 15-a Sesiuni a Comisiei Economice Mixte Româno-Iraniene.

Îl invit pe domnul Romulus Mouha să răspundă acestei întrebări, care este apropiată. Ar fi trebuit, de altfel, s-o plasez în apropierea răspunsului pe care l-a dat la prima întrebare Ministerul de Externe. O să vă rog, domnule Mouha, să daţi răspuns şi la cea de a doua întrebare pusă de domnul Brudaşca, pentru a face economie de timp, privind situaţia gospodăriilor neelectrificate din cele peste 171 de sate şi cătune de pe raza municipiului Cluj. Dânsul se va putea referi la fiecare dintre aceste răspunsuri.

Vă mulţumesc.

Domnul Romulus-Ion Mouha:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

În privinţa aspectelor cooperării economice dintre România şi Iran, am pregătit răspunsul pe care vi-l voi înmâna în scris. Deci, în momentul de faţă voi spicui doar câteva elemente, respectiv participarea firmelor româneşti la realizarea proiectelor energetice TABAS, o termocentrală de 660 MW, realizarea unei fabrici de ţevi, modernizarea unor instalaţii metalurgice, exploatarea şi explorarea unor câmpuri petroliere şi de gaze. De asemenea, liniile de asamblat tractoare româneşti la Mahsad. Oferta a fost transmisă în octombrie 2001, iar în februarie au avut deja loc primele negocieri la Braşov, la Uzina de Tractoare. De asemenea, relaţia UZINEXPORT-IPROLAN, care au înaintat o oferă tehnică preliminară, discutată în februarie 2002, urmând ca, până la sfârşitul acestei luni, să se transmisă clarificări în vederea încheierii contractului.

Aş mai selecţiona din răspunsul care este, aşa după cum am spus, mult mai amplu, comprimarea contractului pentru livrarea de ţevi de sudat, în valoare de 13 milioane de dolari, semnarea unor noi contracte cu PETROTUB, semnarea unor contracte de livrări CKD-uri tractoare de la "Tractorul" Braşov. De asemenea, SNP PETROM, în exploatarea unor zăcăminte, acţiune care este, sigur, importantă pentru noi, urmând ca o parte din petrol să fie ca petrol de redevenţă, care să fie livrat în România.

M-aş opri aici, dacă-mi permiteţi, urmând să înaintez domnului deputat imediat răspunsul in extenso.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Al doilea răspuns l-am primit scris.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Deci, în legătură cu a doua întrebare, aţi primit răspunsul scris şi nu mai doriţi altă menţiune. Doriţi, însă, să faceţi comentariul dumneavoastră.

Vă mulţumim, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, aveţi două minute pentru fiecare dintre întrebările pe care le-aţi pus.

Domnul Damian Brudaşca:

Foarte scurt voi fi, domnule preşedinte de şedinţă.

În legătură cu problema electrificării gospodăriilor individuale din judeţul Cluj, eu am constatat un lucru care ar trebui să dea de gândit şi ministerului pe care-l reprezintă domnul ministru Mouha.

Dacă anul trecut a fost nevoie pentru electrificarea a 1.027 de gospodării doar de 68 de miliarde lei, anul acesta, numai pentru 730 de gospodării, nu s-au luat în calcule localităţile cu un număr mai mic de cinci gospodării, este nevoie de 122,7 miliarde lei.

Eu am făcut un calcul: dacă se alocă sume infime, ca cea alocată anul acesta judeţului Cluj pentru 27 de gospodării, avem toate şansele ca să se finalizeze procesul de electrificare în judeţul Cluj în anul 2037. Atât.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Am înţeles, domnule deputat, că acesta este comentariul dumneavoastră. La cealaltă întrebare, n-aţi mai dorit să faceţi comentarii.

Revenim, în ordinea listei.

Domnul secretar de stat Predilă, de la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor. Sunteţi aici. Vă mulţumesc.

Aveţi trei răspunsuri. V-aş ruga să faceţi, în limita a câtorva minute, aveţi la dispoziţie, teoretic, de 3 ori trei minute. Poate puteţi să restrângeţi, domnule secretar de stat, cele trei răspunsuri, după care, bineînţeles, la dispoziţia domnului deputat să facă comentariul.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Predilă:

Referitor la prima întrebare cu privire la situaţia prejudiciilor constatate în fondul forestier, în urma inspecţiilor efectuate în cantoanele silvice, am să prezint numai cifrele: volumul prejudiciilor - 994 de metri cubi, valoarea prejudiciilor constatate - 330 de milioane lei, raportat la suprafaţa de 140.457 hectare administrate de Direcţia Silvică a judeţului Cluj, intensitatea tăierilor în delict nu este cea mai pregnantă din România.

În legătură cu tăierile ilegale de arbori şi a defrişărilor de păduri proprietate privată, controalele au scos în evidenţă că volumul prejudiciilor cantitativ se cifrează la 537 metri cubi, valoarea prejuediciilor - 679 milioane lei, iar raportat la 13 mii hectare care se află în proprietate privată, aceste valori evidenţiază o intensitate mai mare a tăierilor în direct.

Cu privire la contravenţii şi infracţiuni în pădurile proprietate publică, numărul contravenţiilor încheiate au fost de 132: infracţiuni - 36, volumul tăierilor - 262 metri cubi, valoarea prejudiciilor - 251 milioane lei şi valoarea amenzilor aplicate - 575 milioane lei.

În legătură cu doborâturile de vânt, în judeţul Cluj s-au înregistrat 16.634 metri cubi în fondul forestier proprietate publică şi 6 mii metri cubi în fondul forestier proprietate particulară. Alte date sunt în răspunsul pe care i-l predau în scris, domnule preşedinte.

O a doua întrebare se referă la Ordonanţa nr.29, modificată şi completată cu Ordonanţa nr.174 din 2000, care au fost aprobate prin Legea nr.42 cu privire la stimularea producătorilor de lapte, cărora li se acorda o primă de 500 lei pe litrul de lapte, care se asigurau din bugetul de stat.

Începând cu luna februarie 2002, în baza Ordonanţei nr.18/2002, valoarea stimulentului la lapte a fost majorat la 1.400 lei în condiţiile de şes şi deal şi la 1.800 lei pentru laptele livrat din zona montană.

Referitor la aplicarea Legii de aprobare a Ordonanţei de urgenţă nr.18, aceasta se aplică în forma actuală şi există şi normele metodologice care s-au aprobat printr-un ordin al ministrului.

Ordonanţa nr.18 şi Normele metodologice nu prevăd acordarea unui spor suplimentar de 20%.

Prevederile bugetare alocate în acest an stimulentelor pentru lapte există şi ele se acordă ritmic în funcţie de solicitările şi la termenele pe care noi le primim de la direcţiile generale agricole.

La data de 24 mai 2002 judeţul Cluj are deschisă suma de 5,5 miliarde de lei, solicitată în data de 22 aprilie pentru luna martie 2002, valoarea stimulentului, solicitată şi aprobată pentru luna martie, a fost în concordanţă cu prevederile Ordonanţei nr.18 la 1400 pe litru de lapte stas, iar pentru localităţile din zona de munte 1800 de lei. Până la această dată, judeţul Cluj, inclusiv cu restanţele din 2001 a primit suma de 34 de miliarde de lei.

A treia întrebare se referă la propunerile legislative privind insituirea sistemului de marcare pentru anumite produse petroliere. Ea a fost iniţiată de doi senatori: doamna Simona Marinescu şi domnul Doru Laurian Bădescu - Ministerul Agriculturii, silviculturii şi alimentaţiei şi-a dat acordul şi are punct de vedere favorabil, întrucât suntem primii care resimţim nevoia acestei măsuri, deci am fost de acord cu marcarea ei.

în ceea ce priveşte restituirea taxei de drum, conform Legii nr.264, după cât este cunoscut, s-a aprobat actul normativ care pune la dispoziţia celor care cumpără motorina acele cupoane care sunt egale cu suma taxei de drum şi, ca atare, agricultorul nu mai plăteşte acea taxă de drum. Referitor la cantitate, vreau să-l informez corect pe domnul deputat că în luna aprilie s-au consumat, spune dânsul, din 80 mii de tone de motorină numai 20 mii. Cred că informaţia dânsului este eronată, întrucât lucrările agricole s-au executat şi nu puteau să se facă decât cu motorină şi nu cu altceva, cu tractoarele. Răspunsurile le-am scris şi i le pun la dispoziţie.

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Da. Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Dacă domnul Damian Brudaşca vrea să facă o intervenţie? Nu.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Nu. Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Şi eu vă mulţumesc. Şi, atunci continuăm cu răspunsul pe care îl va da de la Ministerul Apărării Naţionale, domnul secretar de stat Gheorghe Matache, la întrebarea doamnei Mihaela Ionescu de la PRM, în legătură cu probleme legate de administrarea Cimitirului Ghencea Militar-Bucureşti.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Gheorghe Matache:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În anii 2001 şi 2002 Comenduirea Garnizoanei Bucureşti a solicitat şi a obţinut aprobarea Direcţiei Domenii şi Infrastructuri pentru crearea a 359 de locuri de înhumare prin folosirea terenului liber situat între ultimul rând de morminte şi gardul viu şi translatarea reţelei de alimentare cu apă la aleea principală şi la 3 alei secundare. Pe părţile limitrofe aleii principale care duce spre ansamblul funerar, în faţa căruia se desfăşoară ceremoniile funerare cu onoruri militare au fost create 100 de locuri de înhumare. Prin aceasta nu au fost afectate în nici un fel dimensiunile aleii care sunt realizate din beton. Cele 100 de locuri de înhumare au fost folosite în baza unei analize temeinice a fiecărui caz în parte, realizată de factorii cu atribuţii în domeniu astfel: repartizarea celor 52 de locuri de înhumare pentru persoane decedate şi a celor 33 de locuri de înhumare pentru persoane în viaţă s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. Cele 15 locuri de înhumare rămase disponibile vor fi repartizate cadrelor militare în activitate, în rezervă sau în retragere cu drept de pensie militară, veteranilor şi invalizilor de război în urma decesului. Amenajările de extindere nu au afectat în nici un fel organizarea şi desfăşurarea ceremoniilor funerare cu onoruri militare. Ca urmare, apreciem că situaţia Cimitirului Ghencea Militar Bucureşti nu este paradoxală, aşa cum se menţionează în întrebare, ci, în condiţiile lipsei acute a locurilor de înhumare, o putem califica drept normală.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Dacă doamna deputat Mihaela Ionescu doreşte să facă un comentariu în legătură cu răspunsul la întrebare.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Mihaela Ionescu:

Răspunsul domnului ministru este mai alarmant chiar decât întrebarea mea. Constatasem pe teren şi aflasem de la văduvele ofiţerilor că situaţia este alarmantă, dar nu-mi închipuiam că 30 de morminte pot fi săpate şi acoperite pentru persoane care.... nu cred că există într-un alt cimitir situaţie asemănătoare. Eu ştiu că este o regulă specială pentru cimitirul militar şi anume că numai militarii şi soţiile şi copiii până în 18 ani, Doamne fereşte, pot beneficia de facilităţile cimitirului, dar nu un număr atât de mare. personal am constatat, cu ocazia înmormântării regretatului preşedinte al Camerei, a domnului Dan Marţian, anumite gropi săpate, după nici două săptămâni gropile acestea erau acoperite şi aveau nume ale persoanelor în viaţă. Dar numărul de 30 şi 15, 30 aţi spus care au fost deja repartizare unor vii şi 15 care au rămas să fie... De ce s-au făcut 45 de locuri pentru oamenii în viaţă? e un abuz.

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Da. Am înţeles, acesta este comentariul dumneavoastră.

Dacă domnul secretar de stat vrea să mai intervină? Înţeleg că nu. În condiţiile acestea, procedura a fost epuizată.

În continuare, aş vrea în primul rând, cu permisiunea dumneavoastră, să-i spun doamnei deputat Mona Muscă că după investigaţiile tehnice făcute de către administrarea întrebărilor şi interpelărilor, dumneavoastră trebuie să primiţi un răspuns la interpelare, nu la întrebare, deci din cauza aceasta nu-l primiţi astăzi.

În continuare, din partea Ministerului Culturii, domnul secretar Dumitru Pâslaru este aici, o să-i răspundă domnului Damian Brudaşca la problema pe care dânsul o solicită, concluziile controlului efectuat la Opera Maghiară de Stat din Cluj-Napoca.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bineînţeles, întrebarea domnului deputat este alcătuită, de fapt, din mai multe întrebări formulate distinct şi numerotate ca atare de la 1 la 4.

În prima, domnul deputat Brudaşca solicită un exemplar după raportul întocmit în baza cercetării la Opera Maghiară de Stat din Cluj Napoca. Cu regret, nu vă putem oferi decât cel mult un rezumat sau o notă de probleme, nicidecum copia documentului, deoarece dumneavoastră nu aveţi calitatea de a ne solicita nouă direct documente şi acte.

În continuare, domnul parlamentar solicită să precizăm: "Care organe competente au fost sesizate în legătură cu cele constatate pentru aplicarea sancţiunilor legale." În funcţie de aspectele constatate şi înregistrate în raport, au fost sesizate, pe profil, direcţiile de specialitate din Ministerul Culturii şi Cultelor pentru o analiză sectorială care să includă şi propunerile de măsuri administrative, financiare sau sancţionatorii. Este vorba despre serviciul corp de control financiar, Direcţia servicii publice descentralizate, Direcţia generală a instituţiei de spectacole, Direcţia buget-finanţe.

3. Mai departe, domnul deputat Brudaşca doreşte să comunicăm de ce se întârzie aplicarea prevederilor legale care interzic persoanelor cu dublă cetăţenie să deţină funcţii publice. Dacă este vorba despre directorul Operei Maghiare de Stat din Cluj, precizăm că domnul Simon Gabor, conform declaraţiei sale, nu are încă a doua cetăţenie.

În întrebarea nr.4, domnul deputat se interesează de ce se tergiversează soluţionarea cazului domnului Purcărin schimbat în mod arbitrar din funcţia de şef compartiment percuţie în orchestra Operei Maghiare. Funcţia de şef de partid într-o orchestră este atribuită de către consiliul artistic al instituţiei pe o perioadă determinată, de obicei o stagiune.

Domnul Purcărin a deţinut această funcţie timp de 15 ani, până în 2001 când, din cauza absenţelor şi problemelor de sănătate, conducerea artistică a decis înlocuirea sa cu un instrumentist mai tânăr. Domnul Purcărin a acţionat imediat în judecată conducerea Operei Maghiare, a pierdut în primă instanţă, iar acum cauza se află pentru recurs pe rolul Curţii de Apel Cluj. Deci instanţa judecătorească este aceea care va stabili cu precizie dacă este vorba despre un act arbitrar şi fără temei legal, aşa cum spune domnul deputat sau este o decizie corectă luată pentru bunul mers al instituţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Vă fac un simplu comentariu eu, e vorba de procedură, înainte de a-i da cuvântul domnului deputat. Dumneavoastră aţi fost deputat şi ştiţi foarte bine că deputaţii pot şi chiar au dreptul să aibă acces la documentele ministerelor, în măsura în care ele nu sunt sub un regim de secret sau de secretizare. Şi, în cazul în speţă, nu puteţi să răspundeţi, mi se pare nepotrivită în faţa Camerei afirmaţia că dânsul nu are dreptul să solicite un document, pentru că asta ar însemna că Guvernul în sine ar putea să ne spună că nu avem dreptul nici măcar să ne băgăm nasul în bugetul de stat, cum am impresia că se va întâmpla.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă, vă mulţumesc.

Nu mă surprinde atitudinea, poziţia şi răspunsul formulat de reprezentantul Ministerului Culturii şi Cultelor. Vreau însă să-i reamintesc domniei sale că titularul acestui minister, domnul academician Răzvan Theodorescu, la răspunsul la o interpelare de la acelaşi microfon, preciza că este vorba acolo de elemente de abateri grave, urmând ca organele în drept să fie sesizate pentru efectuarea unei anchete în baza celor constatate. Dacă ancheta a fost făcută de către reprezentanţii ministerului, nu înţeleg de ce este această ascundere după deget şi în loc de organe în drept, aici se înţeleg, în general, organele de urmărire penală, s-a tergiversat soluţionarea acestei situaţii prin trimiterea sau expedierea lor, problemelor semnalate, unor direcţii din acelaşi minister. Păi, să nu fie ministrul capabil să rezolve ceea ce constată propriul său corp de control? De ce nu se dă drumul în justiţie pentru ca justiţia, într-adevăr să facă lumină, dacă ministerul nu este capabil să o facă.

Şi eu mă arăt deosebit de surprins. Cum adică nu am voie să consult acest raport întocmit de către corpul de control al ministrului? Să existe oare o încălcare, asistăm oare la o încălcare a Legii privind accesul la informaţiile publice sau intră în categoria informaţiilor secrete? Eu voi încerca să-l interpelez pe primul ministru cu această chestiune, pe baza stenogramei de aici şi voi cere chiar şi sancţionarea secretarului de stat pentru abuz în serviciu. Consider răspunsul dat în plenul Camerei Deputaţilor cea mai clară expresie a abuzului în serviciu.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, dacă vreţi să faceţi în cele 2 minute un comentariu.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Eu nu am spus că domnul deputat nu poate avea acces la documente ale administraţiei centrale de stat. Am spus că nu are acces direct şi în acest mod. Nu aceasta este procedura. Prin solicitare directă. Şi, daţi-mi voie să citesc art.171 din Regulamentul Camerei Deputaţilor care spune în felul următor: "Deputatul poate solicita de la organele administraţiei publice centrale printr-o cerere adresată preşedintelui Camerei sau preşedintelui comisiei permanente din care face parte orice informaţie sau documente în copie certificată utilă pentru desfăşurarea activităţii sale". Deci aceasta fiind procedura, vă rog să vă conformaţi şi veţi primi, dacă este cazul, documentul pe care îl solicitaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Da. Vă mulţumesc şi eu pentru completarea regulamentară. Dumneavoastră nu aţi spus că nu pe calea aceasta se putea obţine un răspuns sau cel puţin nici mie nu mi-a fost clar că v-aţi referit la o chestiune procedurală, mi s-a părut şi stenograma va putea fi analizată că aţi spus: "dumneavoastră nu aveţi acces." Bine.

În continuare, din partea Ministerului de Finanţe, răspunde la întrebarea domnului Damian Brudaşca care solicită precizări privind alocarea de fonduri necesare construirii podului peste Tisa la Sighet. răspunsul va fi transmis în scris, ministrul ar fi trebuit să răspundă, dar în prezent este la Senat.

Dacă răspunsul scris, domnule deputat, vă satisface răspunsul scris de la Ministerul de Finanţe? Da. Înseamnă că se aprobă şi vă rog să comunicaţi să se transmită răspunsul scris.

Şi, în fine, de la Ministerul Justiţiei domnul Alexe Costache Ivanov, secretar de stat îi răspunde ".. Este aici? Dacă nu este aici, îl rog să i se atragă atenţia prin ministrul cu relaţia cu Parlamentul ca dumnealui la viitoarea şedinţă, conform regulamentului, să vină şi să dea răspunsul, mai ales că nu avem nici o informaţie că ar fi existat vreo cerere de amânare a răspunsului.