Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Cu aceasta, am terminat prima parte a şedinţei de astăzi. Trecem la partea a doua, destinată primirii răspunsurilor la interpelări.

Dau cuvântul domnului secretar Leonăchescu pentru a prezenta prima interpelare.

Aş avea rugămintea la cei care prezintă interpelările, le dezvoltă mai bine-zis, conform celor prevăzute de regulament, să o facă într-un mod foarte concis, pentru că sunt 30 de răspunsuri. Şi dacă fiecare din dumneavoastră va vorbi 5 sau mai multe minute, n-o să puteţi primi răspunsurile toţi ceilalţi. Deci, vă rog, foarte multă concizie, aşa cum ne cere şi regulamentul.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am prezentat în scris interpelarea şi, pe scurt, esenţa ei este următoarea.

Locatarii a trei blocuri din Bucureşti, din Str. Cobălcescu nr.41, sunt purtaţi pe drumuri, prin procese interminabile, într-un incredibil proces de retrocedare. Sunt o mulţime de dosare (20 de cazuri), unele blocate la nivelul Judecătoriei Sectorului I şi suspendate pentru lipsă de acte de proprietate. Imobilele au fost ipotecate, iar ipoteca nu a fost onorată. Alte dosare au evoluat; la instanţa de fond au obţinut câştig de cauză, dar la nivelul Tribunalului Municipiului Bucureşti au început să apară surprizele. Cu aceleaşi probe la dosar se obţin decizii invers: se anulează hotărârile de la instanţa de bază, se retrimit, ciclul se reia. Cei care au obţinut titlul de proprietate în baza Legii nr.112/1995 şi a Legii nr.10/2001 sunt disperaţi, pentru că unele instanţe ignoră aceste două legi şi consideră actele de vânzare-cumpărare ca nefiind valabile.

Întrebarea şi interpelarea pe care eu am adresat-o Ministerului Justiţiei, doamnei ministru Rodica Stănoiu, este: dacă legile acestea două, nr.112/1995 şi Legea nr.10/2001 mai sunt valabile şi dacă mai sunt valabile, de ce la nivelul Tribunalului Municipiului Bucureşti nu se respectă.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Ivanov, aveţi cuvântul.

Domnul Alexe Costache Ivanov (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Stimate domnule deputat, la interpelarea formulată de dumneavoastră, adresată ministrului justiţiei, privind modul de aplicare a Legii nr.112/1995 şi nr.10/2001 de către instanţele judecătoreşti, vă comunicăm următoarele.

Activitatea de judecată este atributul exclusiv al instanţelor judecătoreşti, iar judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii, astfel că nici ministrul justiţiei şi nici o altă autoritate constituită în stat nu poate interveni pentru a influenţa soluţionarea litigiilor de către instanţele judecătoreşti, datorită principiului separaţiei puterilor în stat.

Verificările efectuate de ministrul justiţiei nu pot conduce la o imixtiune în desfăşurarea proceselor în curs de judecată şi nici nu pot repune în discuţie ceea ce a fost deja judecat.

Dacă soluţiile pronunţate prin hotărâri irevocabile sunt de natură a nemulţumi părţile litigiului, acestea au posibilitatea formulării unor cereri de recurs în anulare, legal timbrate, în condiţiile şi în termenele prevăzute de Codul de procedură civilă, adresate procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, care este titularul acestei căi de atac sau ministrului justiţiei, la cererea căreia poate fi declarată această cale extraordinară de atac. Semnează doamna Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul justiţiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Am ascultat cu stupoare argumentaţia că judecătorii sunt independenţi, că n-ar mai trebui să treacă prin Parlament, niciodată, nici o acţiune a lor, că, în fond, Ministerul Justiţiei nu-i poate controla, că, în fond, Parlamentul nu are dreptul să se amestece în acest minister şi că n-ar trebui nici să-l mai votăm, până la urmă.

Eu nu cred că este vreun om, în ţara asta, deasupra legii; nu cred că plătim un Minister al Justiţiei care nu poate să patroneze procesul de acordare a dreptăţii, de impunere a ei şi, în fond, de impunere a legii. Oamenii nu cer altceva decât respectarea legii, atât. De ce nu suntem capabili s-o respectăm? Şi de ce sunt purtaţi oamenii zeci de ani prin procese interminabile, cu adevărul în mână?

Este o întrebare la care o reformă a justiţiei poate da răspunsul, şi pe care o întârziem.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mircea Costache, dacă este? Poftiţi. Vă rog şi pe dumneavoastră să vă dezvoltaţi interpelarea tot atât de concis.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puţin.

Domnule Leonăchescu, lăsaţi-l să asculte, că este o altă interpelare, adresată tot dumnealui.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Este de fapt o revenire la o problemă mai veche. Eu am adresat o interpelare pe adresa Ministerului Justiţiei, în legătură cu activitatea infracţională a unui primar, Constantin Dragoe, comuna Brăeşti, judeţul Buzău.

Domnul ministru secretar de stat mi-a dat atunci un răspuns amplu. Activitatea infracţională era cunoscută. Dar, în legătură cu posibilitatea de a stopa, de a aplica legea în aşa fel încât lucrurile să nu se mai perpetueze, mai ales că eu am anexat şi o listă cu 188 de semnături ale cetăţenilor, mi s-a spus că ăsta este mersul justiţiei în România.

Am revenit de data aceasta şi am cerut ca aplicând normele de drept ale celerităţii şi întregul cadru legal care există, să mi se spună ce s-a întreprins de atunci şi până acum, pentru că se face dovada că activitatea infracţională a primarului este în continuă desfăşurare, ea se amplifică, se adaugă în fiecare zi noi şi noi aspecte. Şi aştept acum să văd ce metode, ce modalităţi găseşte Ministerul Justiţiei pentru astfel de situaţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Ivanov, aveţi cuvântul.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Într-adevăr, domnul deputat Mircea Costache a relatat cu foarte multă exactitate faptul că s-a mai făcut o interpelare pe această temă şi nu ne solicită decât ce s-a făcut în ultima parte, în ultimul timp.

Vreau să vă aduc la cunoştinţa dumneavoastră, domnule deputat, că urmărirea penală a fost finalizată. Învinuitului Dragoe Constantin i-au fost prezentate materialul de urmărire penală şi urmează să fie trimis în judecată. Probabil că în zilele acestea rechizitoriul a ajuns la instanţa de judecată.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Costache Mircea:

Se pare că, dacă mergem în ritmul acesta, un om condamnat la 9 ani de închisoare îşi face de cap în continuare în fruntea cetăţenilor, în calitate de primar, dacă mergem în ritmul acesta, înseamnă că Parchetul Naţional Anticorupţie, Teatrul Naţional - Secţia româno-maghiară şi toate celelalte parainstituţii ne vor determina să nu mai vorbim la Parchet, să vorbim la pereţi, ca să fie măcar un lucru înţeles.

Domnul Valer Dorneanu:

Tot domnul deputat Mircea Costache, care a formulat două întrebări Ministerului Administraţiei Publice, ministerul vă roagă să " " "

Domnul Costache Mircea:

Am văzut ambele răspunsuri. Ambele cer o prelungire.

Domnul Valer Dorneanu:

Exact, pentru definitivarea verificărilor pe care le-au de făcut în vederea formulării răspunsului. V-am anunţat ca să ştiţi cum vă organizaţi timpul în continuare.

Pentru Ministerul Justiţiei este o întrebare amânată la cererea domnului deputat Eugen Pleşa.

Domnul Eugen Pleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Era întrebarea legată tocmai de cele, cel puţin două căi de rezolvare a problemei privind proprietatea. Au existat, cum au spus şi colegii mei, cum a zis domnul Leonăchescu, o lege, Legea nr.112/1995, care este în funcţiune, nu a fost abrogată, a apărut Legea nr.10 şi, pe lângă astea mai există şi, eu ştiu, soluţiile acestea prin instanţă, sentinţă prin care se retrocedează, că aşa vrea judecătorul.

Şi vreau să-i amintesc domnului secretar de stat Ivanov, care este foarte bine informat, este un profesionist în materie, că nu-i adevărat ce se afirmă şi este chiar dăunător, că judecătorii fac ce vor ei, spus mai popular. Inamovibilitatea judecătorilor înseamnă puterea, libertatea lor de a se exprima pe o plajă în cadrul " " ", pe o plajă de sentinţe, eu ştiu, de timp ca sancţiune, în cadrul textului de lege. Deci, nu poate să dea o sentinţă, eu ştiu, pentru unul care a făcut un viol, să dea o sentinţă de la furt din buzunar sau a.m.d. Dar ceea ce este foarte grav, este că judecătorii şi instanţele au fost reduse, dacă vreţi, de la doi judecători (suntem singura ţară din lume, noi şi probabil unii prin Africa, în care unul, judecător, şi ăla de obicei din cei până în 25 - 30 de ani, judecă cum vrea el), şi este un singur judecător; înainte erau doi. A avut grijă cineva să modifice structura instanţei. Am cerut să se facă asta, să se revadă, nu s-a făcut.

încă o dată, atât timp cât şi judecătorii nu-şi fac datoria, aşa ca orice cetăţean de orice profesie în ţara asta, este un haos tolerat, pentru care, repet, ministrul justiţiei este responsabil. N-am spus să ceară ministrul justiţiei cum să-şi facă datoria. Am spus că trebuie să le atragă atenţia că şi ei, ca şi ceilalţi salariaţi în România, trebuie să-şi facă atribuţiunile de serviciu. Adică, să respecte ceea ce spune legea.

Vreau să vă spun că sunt oameni evacuaţi aiurea, pe nişte cereri date de nişte impostori. Este un haos, este o bătaie de joc în ţara asta de nu se vede. Nu se poate. Primăriile restituie unuia care nu are nici un fel de document, dar el cere, el a făcut o notificare; altul vine cu un avocat abil şi iarăşi cere; iar eu, de exemplu, cu toate că nu voiam să spun asta, am cumpărat o locuinţă pe baza unei legi, şi acum trebuie să vin să particip la fel de fel de şedinţe pe la judecătorie, că vine nu ştiu cine să anuleze. Chiar aşa, se poate întâmpla ca de la doi, trei ani să se schimbe, unii dau o lege şi alţii vin şi o răsucesc?

Deci, aici era întrebarea: să se facă disciplină în sistemul ăsta al justiţiei. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Ivanov, aveţi cuvântul.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Răspunsul întocmit de către colegii mei este destul de amplu. El cuprinde următoarele referitor la întrebările puse de domnul deputat.

Referitor la notificările pentru redobândirea imobilelor, Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv, a prevăzut în art.21 posibilitatea persoanei care se consideră îndreptăţită a beneficia de drepturile stabilite prin această lege, să notifice persoanele juridice deţinătoare ale imobilelor.

Aceeaşi lege, astfel cum a fost modificată de Ordonanţa de Urgenţă nr.175/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr.10/2001 a stabilit răspunderi şi sancţiuni pentru exercitarea abuzivă a drepturilor prevăzute de lege. Astfel, art.40² din lege, introdus de această ordonanţă dispune: "Exercitarea abuzivă a dreptului de a depune notificări în vederea restituirii de imobile în temeiul prezentei legi atrage răspunderea civilă pentru pagubele produse", prevedere care este instituită de această ordonanţă, care mai prevede în mod expres "răspunderea materială pentru abuzul de drept în aceeaşi materie". Art.40³ sancţionează penal pe cei care au săvârşit un abuz de drept, acţionând cu intenţie: "fapta de a notifica persoane juridice, deţinătoare a imobilului, ştiind că nu este îndreptăţit, potrivit prezentei legi, la măsuri reparatorii, în scopul de a împiedica încheierea actelor juridice de înstrăinare a acestuia sau a actelor juridice în cadrul procesului de privatizare, dacă s-a pricinuit o pagubă, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la trei luni la trei ani sau cu amendă".

Nu s-ar putea interzice cetăţenilor să notifice persoana juridică, deţinătoarea imobilului decât cu încălcarea dreptului constituţional la petiţionare, consfinţit prin art.47 din Constituţia României, dar exercitarea abuzivă a acestui drept atrage răspunderea materială sau penală a celui în cauză.

De asemenea, statistica Decretului nr.92/1950, la care faceţi referire în interpelare, nu are relevanţa raportată la numărul de notificări, deoarece obiectul Legii nr.10/2001 îl formează şi alte imobile decât cele preluate în conformitate cu dispoziţiile acestui decret.

Referitor la contractele de vânzare-cumpărare către foştii chiriaşi ai imobilelor ce formează obiectul Legii nr.10/2001, arătăm următoarele.

Art.18 lit.d) din lege prevede obligativitatea stabilirii măsurilor reparatorii numai în echivalent, în situaţia în care imobilul a fost înstrăinat fostului chiriaş, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr.112/1995. Dreptul celui care se consideră că, potrivit legii, ar putea beneficia de restituirea în natură a imobilului, de a solicita anularea sau constatarea nulităţii unui act juridic privitor la bunuri ce pretinde a-i fi restituit, este consacrat de art.21 din Constituţia României, care prevede accesul liber la justiţie. Exercitarea abuzivă a acestui drept, chiar dacă nu este sancţionată expres de Legea nr.10/2001, atrage răspunderea materială a celui în cauză, în conformitate cu dispoziţiile Codului civil şi Codului de procedură civilă.

Hotărârile judecătoreşti pronunţate în această materie pot fi desfiinţate numai prin intermediul căilor de atac ordinare sau extraordinare. În cazurile în care a fost sesizat Ministerul Justiţiei, consider că sunt întrunite condiţiile art.330 din Codul de procedură civilă, am solicitat Parchetului General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie declararea recursului în anulare împotriva hotărârilor criticate, deoarece încheierea contractului de vânzare-cumpărare cu bună-credinţă de către chiriaşul cumpărător nu atrage nulitatea absolută a contractelor astfel încheiate, iar nulitatea relativă nu poate fi invocată de unităţi necontractante. Legea nr.10/2001, în art.46 prevede acelaşi regim al actelor juridice de înstrăinare, încheiate cu privire la aceste imobile, menţinând contractele încheiate cu respectarea legilor în vigoare la data înstrăinării pentru imobilele preluate cu titlu valabil, respectiv cele încheiate cu bună-credinţă pentru imobilele preluate fără titlu valabil.

Mai mult, Curtea Constituţională, prin Decizia nr.98/21.03.2002, a declarat neconstituţionale dispoziţiile art.46, alin.3 din lege, care sancţionează cu nulitatea absolută contractele având ca obiect imobilele preluate prin confiscarea averii, ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti de condamnare, pentru infracţiuni de natură politică, prevăzute de legislaţia penală, săvârşite ca manifestare a opoziţiei faţă de sistemul totalitar comunist.

Referitor la situaţia locativă a chiriaşilor sau a celora cărora li s-au anulat contractele de vânzare-cumpărare încheiate cu rea-credinţă ori au căzut în contradictoriu cu proprietarii revendicatori ai imobilelor, Legea nr.10/2001 şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.40/1999, aprobată prin Legea nr.241/2001, prevăd măsuri de protecţie a acestora, fiind exclusă varianta practicării unor evacuări brutale, ruşinoase pentru regimul actual, cu toate că procesele sunt în derulare, fără soluţia finală. Evacuarea nu poate fi dispusă decât în baza unor hotărâri definitive, pronunţate pentru nerespectarea obligaţiilor chiriaşilor, instituită de actele normative respective.

Referitor la situaţia sancţionării judecătorilor care dau sentinţe după legea bunului plac sau intereselor personale şi anularea sentinţelor astfel pronunţate, vă comunicăm că ori de câte ori ministrul justiţiei a avut indicii că în cauzele având asemenea obiect s-au săvârşit fapte penale, a procedat potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, iar avizele date de Ministerul Justiţiei pentru judecători au vizat inclusiv asemenea cauze.

De asemenea, potrivit art.330 pct.3 din Codul de procedură civilă, hotărârile judecătoreşti irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare când s-au săvârşit infracţiuni de către judecători, în legătură cu hotărârea pronunţată. Astfel că, în cazul în care se constată că sunt întrunite condiţiile în cauză, hotărârile astfel pronunţate pot fi desfiinţate potrivit dispoziţiilor legale în vigoare. Cu stimă, semnează doamna Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul justiţiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Costache Mircea:

Solicit răspunsul în scris.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Vă rog, domnule ministru, comunicaţi răspunsul în scris.

Doamna deputat Mona Muscă, vă rog să vă prezentaţi propria dumneavoastră interpelare, adresată Ministerului Justiţiei, cu situaţia deportaţilor.

Doamna Monica Octavia Musca:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Interpelarea este către doamna ministru al justiţiei, Rodica Stănoiu.

Obiectul interpelării: situaţia deportaţilor dinainte de 1944, care nu beneficiază de prevederile art.1 din Decretul-Lege nr.118/1990 republicat.

Situaţia celor care au fost deportaţi din România nu a fost nici până la ora actuală reglementată şi rezolvată în totalitate. O parte dintre aceştia nu au beneficiat încă de compensaţiile şi reparaţiile care li se cuveneau. Acesta este şi cazul domnului Epitrop Victor, care a fost deportat împreună cu familia în Siberia, în anul 1941, motiv pentru care nu a beneficat de prevederile Decretului-Lege nr.118/1990.

Deşi s-a adresat mai multor instituţii pentru rezolvarea cazului său şi pentru a primi despăgubirile cuvenite, domnia sa nu a primit nici un răspuns favorabil.

Ţinând cont de faptul că nu este o situaţie singulară, vă rog să precizaţi prin ce căi pot cetăţenii în cauză să reintre în drepturi şi să beneficieze de despăgubiri.

Vă rog, de asemenea, să specificaţi dacă există vreo prevedere legală în acest sens şi care este instituţia competentă. Mulţumesc frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Ivanov.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimată doamnă deputat, la interpelarea formulată de dumneavoastră privind situaţia deportaţilor dinainte de 1944, care nu beneficiază de prevederile art.1 din Decretul-Lege nr.118/1990 republicat, vă comunicăm următoarele.

Cazul domnului Epitrop Victor, deportat în Siberia în 1941, se încadrează în dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, din motive etnice, publicată în Monitorul Oficial al României nr.426/31 august 1999, aprobată prin Legea nr.189/2000, publicată în Monitorul Oficial al României nr.553/8 noiembrie 2000, cu modificările ulterioare.

Potrivit art.1 lit.a) din ordonanţa de mai sus, astfel cum a fost modificată, "beneficiază de prevederile prezentei ordonanţe persoana - cetăţean român - care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii din motive etnice, după cum urmează: a) a fost deportată în ghetouri şi lagăre de concentrare din străinătate".

Dispoziţiile citate sunt reluate în art.1 lit.a) din hotărârea Guvernului nr.127 din 14 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României nr.139/22 februarie 2002.

Cererea se depune la Casa judeţeană de pensii, sau după caz, la Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, conform art.22, al articolului unic din Legea nr.367/2001 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.242/2000 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.105/1999, publicată în Monitorul Oficial al României nr.386/16 iulie 2001.

Cererea poate fi depusă până la data de 31 decembrie 2003, deci, suntem în termen, conform art.7 alin.2 din Ordonanţa nr.105/1999, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.586/2002 pentru modificarea art.1 lit.c) din ordonanţa Guvernului nr.105/1999 publicată în Monitorul Oficial al României nr.808/7 noiembrie 2002. Semnează, cu stimă, ministrul justiţiei Rodica Mihaela Stănoiu.

Este bine să vă transmit un exemplar, dar nu am decât un exemplar de lucru. O să-l primiţi, pentru că sunt foarte multe date pe care numai de aici le puteţi lua.

Doamna Monica Octavia Musca:

Am o rugăminte: el nu poate să beneficieze din motive etnice. El a fost deportat din motive politice din Basarabia în Siberia. " "

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Metin Cerchez, dacă este? Nu.

Cu aceasta, interpelările adresate ministrului justiţiei au fost epuizate.

Pentru Ministerul Agriculturii, domnul Gheorghe Valeriu, P.N.L., poftiţi.

Vă rog, domnule Predilă, să vă apropiaţi de microfon pentru a formula răspunsurile.

Domnul Gheorghe Valeriu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În urma unei informaţii primite de la Asociaţia Patronală a producătorilor de cereale din România, s-ar fi importat grâu infestat radioactiv din Ucraina, care ori a primit certificat de origine românească şi a plecat la export, ori a intrat pe piaţa de consum din România.

Rugămintea a fost dacă s-a făcut controlul la frontieră privind acest grâu. Mersi.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, v-aş ruga să fiţi de acord, sunt patru deputaţi care doresc să pună întrebări Ministerului Agriculturii. Întrucât domnul secretar de stat Predilă are o problemă cu deplasatul, vă rog să vă prezentaţi fiecare interpelările pentru a vă răspunde pe rând la fiecare din ele.

în continuare, domnul deputat Damian Brudaşca. Asta vă rugam, să nu fie obligat să tot vină la microfon, că nu se poate deplasa. Se deplasează foarte greu.

Domnul Damian Brudaşca:

Aştept răspunsul.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Petre Posea. Este domnul deputat Petre Posea? A, poftiţi.

Domnul Petre Posea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul interpelării este următorul: prin Hotărârea de Guvern nr. 695/1998 s-a aprobat Regulamentul de vânzare către Regia Naţională a Pădurilor a masei lemnoase destinate agenţilor economici.

Unele prevederi din regulament sunt învechite şi nu se mai pot aplica în unele condiţii, când peste 1,5 mil. ha. de pădure au trecut în proprietate privată. Federaţiile patronale din industria lemnului solicită de trei ani de zile modificarea acestui act normativ.

Când va iniţia Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor modificarea regulamentului, aşa cum a fost el negociat cu factorii interesaţi?

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Liana Naum, de la P.S.D.?

Doamna Liana Naum:

Aştept răspunsul.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, domnule ministru, vă rog să vă prezentaţi răspunsurile la cei patru colegi, începând cu domnul Gheorghe Valeriu.

Domnul Gheorghe Predilă (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor):

Domnule preşedinte,

Referitor la interpelarea domnului deputat Gheorghe Valeriu, Ministerul Agriculturii, respectiv domnul ministru Ilie Sârbu, îi prezintă următorul răspuns: din toate evidenţele pe care le avem la dispoziţia Ministerului Agriculturii, din verificările pe care le-am făcut, rezultă că în 2001 în România s-au importat 296,4 mii tone grâu, din care, din Republica Moldova nu s-a importat nici o cantitate de grâu, iar din Ucraina s-au importat 515 tone pentru sămânţă, care s-a multiplicat pe bază de contract pe teritoriul României şi a fost exportată pe baza Ordinului nr. 31 al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.

În acest an, pe primele nouă luni, în România s-au importat 53.175 tone grâu. Din Republica Moldova s-au importat 21,3 mii de tone, din Ucraina numai 120 de tone de grâu pentru sămânţă, care a intrat în ţară la data de 18 martie a.c., prin punctul vamal Dorneşti, Siret, sămânţă care, la fel, pe bază de contract s-a multiplicat pe teritoriul României şi a fost exportată de Vital Hail S.A. din localitatea Garant, judeţul Timiş.

În ce priveşte solicitarea importatorilor din Orientul Apropiat şi Mijlociu, ca loturile de grâu exportate din România să aibă cuprinse în certificatul de analiză date privind calitatea şi contaminarea radioactivă, nu este o noutate, pentru că, cel puţin în ultimii 12 ani, orice produs agroalimentar este însoţit şi de buletin de analiză privind nivelul radioactivităţii.

Deci, nu este ceea ce a inserat domnul Scurtely, ci aceasta este o treabă care se practică pentru că sunt cerinţe la care noi trebuie să răspundem în timpul exportului.

mediatizarea care s-a realizat nu are la bază date certe şi noi am avut o discuţie cu domnul Scurtely, noi îl cunoaştem mai bine decât alţii pe domnul Scurtely şi, ca atare, dânsul nu are nici un fel de document care să-i susţină afirmaţiile.

Noi vă asigurăm de întreaga noastră consideraţie şi vă stăm la dispoziţie oricând, cu răspunsuri la solicitările dumneavoastră, cu rugămintea ca atunci când aveţi şi alte lucruri pe care trebuie să le lămurim, să o faceţi şi pe altă cale, dacă vreţi şi rapid, pentru că vă răspundem cu plăcere, întrucât sunt reguli şi legi ale statului român pe care nu le poate eluda nimeni.

În ceea ce priveşte răspunsul doamnei deputat Liana Naum, vrem să vă informăm că programul de îmbunătăţiri funciare care s-a aprobat pentru anul 2003 prevede pregătirea până la 31 martie 2003 a unei suprafeţe amenajate cu lucrări de irigaţii de 1.500.908 ha, faţă de 1.072.000 ha, cât au fost pregătite să funcţioneze în acest an.

Cum sunt repartizate? În perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2002 se fac lucrări pe 238.830 ha, iar la 31 martie 2003 vor mai fi gata încă 190.000 ha. Pentru punerea în funcţiune a acestor suprafeţe sunt necesare ca volume de lucrări repararea unui număr de 774 de staţii de pompare, dragaje şi decolmatări la prize şi canale care însumează peste 1.042.000 metri cubi, reparaţii pereuri pe 175.000 metri pătraţi şi repararea a 518 Km de linii electrice care sunt în administrarea S.N.I.F. şi Electrica S.A.

Până la sfârşitul lunii decembrie se vor readuce la parametri de funcţionare 300.000 de ha pentru irigaţii şi 200.000 de ha pentru desecări, 400.000 de ha pentru combaterea eroziunii şi 550 Km diguri la Dunăre şi râuri interioare care se vor consolida.

Totodată, începem şi acţiunea de introducere a cadastrului de îmbunătăţiri funciare în sistemul de îmbunătăţiri funciare.

Referitor la reabilitarea şi modernizarea unor suprafeţe amenajate cu lucrări de irigaţii nefuncţionabile în prezent, pentru următorii ani s-a aprobat de către Guvern un program de reabilitare pentru 1.000.000 de ha, din care 400.000 de ha pentru 2003, în funcţie de asigurarea surselor de finanţare, din surse externe, cu condiţia asigurării echipamentului de udare obligatoriu.

De asemenea, sunt prevăzute şi alte măsuri; dacă sunteţi de acord, ele sunt inserate pe încă două pagini, să le primiţi în scris şi dacă este să continuăm şi în cadrul comisiei şi în plen dialogul. Noi vă asigurăm că pentru ceea ce am prezentat există deja sursele financiare şi deci nu se ridică probleme că nu ar putea să fie îndeplinite.

Referitor la întrebarea domnului deputat Damian Brudaşca. Dânsul a sesizat că în anul 2002 s-au constatat pagube produse de animalele sălbatice şi în mod deosebit de mistreţ la culturile agricole de pe raza comunelor Ciucea şi Negreni din judeţul Cluj.

în situaţia în care ar fi existat anumite pagube, perioada actuală, eu vă spun că este tardiv să le mai constatăm, dar noi am intervenit la direcţia silvică, la direcţia agricolă. Din păcate, autorităţile şi agricultorii din aceste două comune anul trecut nu au înregistrat şi nu au solicitat despăgubiri pentru asemenea pagube. Noi, aşa cum ne-aţi cerut, vom face o verificare în continuare, organele agricole, să vedem. pentru că răspunsul la întrebare l-am primit zilele trecute, nu aveam cum, este o echipă acolo care verifică, dar, cu respect vă informez că am solicitat informaţii şi de la Asociaţia judeţeană a vânătorilor şi pescarilor sportivi care gestionează fondul de vânătoare respectiv şi ei au venit şi ne-au dat în scris că nu au înregistrat anul trecut pagube şi nu au fost solicitaţi de autorităţile localităţilor respective şi nici de direcţiile silvice să intervină împreună pentru combatere. Dacă vom avea alt răspuns, aşa cum ne-aţi solicitat, noi vom veni în completare. În momentul de faţă, pe bază de semnături de la cei vizaţi ni s-a spus că nu au înregistrat asemenea reclamaţii anul trecut, iar dacă ar fi să constatăm acum, nu mai putem să constatăm la faţa locului, întrucât ele s-au întâmplat anul trecut, anul acesta au fost alte culturi.

În ceea ce priveşte întrebarea domnului deputat Petre Posea. Eu vreau să scurtăm, să vă informez că în momentul de faţă la Ministerul Agriculturii se lucrează de un colectiv de specialişti la această modificare şi că mâine, dacă ştiţi şi dacă puteţi, la ora 14,00 domnul secretar de stat Ionescu are întâlnire cu sindicatele din silvicultură şi cu cei din exploatarea lemnului. La unul din puncte se analizează exact acest proiect de act normativ. Dacă vă satisface răspunsul, vă rog să vă consideraţi deja de acum anunţaţi şi invitaţi şi la această discuţie, care este strict de specialitate şi pentru că aţi lucrat şi probabil vă veţi reîntoarce în sector, mai puteţi să vă aduceţi contribuţia şi pentru alte probleme care se pun mâine în dezbatere.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai rămâneţi puţin, domnule Predilă, că am senzaţia că domnul Damian Brudaşca doreşte să facă un comentariu şi poate se cuvine să-i daţi răspuns.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu mulţumesc domnului ministru pentru răspuns. Sesizez faptul că toate cele semnalate de mine s-au petrecut în acest an, în afara distrugerii propriu-zise a culturilor este vorba şi de distrugerea terenului, pentru că porcii mistreţi, pe suprafeţe destul de mari au distrus, au râmat pământul respectiv, creându-le celor din zonă probleme foarte serioase. Singura chestiune pe care o aveam de comentat sau de sugerat este aceea că probabil în fondul de vânătoare din această iarnă va fi inclusă mai ales zona Negreni, cu satele Prelucele Osoiele, zone care au semnalat cele mai mari distrugeri petrecute în acest an. Deci, semnalarea mea vizează activitatea de anul acesta. Şi rugămintea cetăţenilor din zonă pe care i-am întâlnit la începutul lunii noiembrie anul acesta vizează rugămintea de a fi incluse în fondul de vânătoare, în special, localităţile amintite.

În speranţa că se va ţine cont de acest lucru, mulţumesc încă o dată.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc şi eu.

Există în continuare un grupaj de interpelări... Poftiţi, domnule deputat, doriţi şi dumneavoastră să comentaţi.

Domnul Petre Posea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc şi domnului ministru.

De asemenea, vreau să mulţumesc domnului ministru pentru invitaţia pe care ne-a făcut-o pentru mâine şi aş fi de acord să mergem toată subcomisia de silvicultură la Ministerul Agriculturii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Pe cei care mai perturbă lucrările nu le mai dau cuvântul în susţinerea interpelărilor.

Doamna Monica Octavia Musca:

PD-ul face scandal!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă spun de ce face, vor să le dau cuvântul ca să "..

La propunerea colegilor domnul deputat Boc va rămâne ultimul ca să îi întreţină în continuare buna dispoziţie în sală.

Pentru întrebările adresate Ministerului Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei, la care va răspunde domnul Tudor Florescu, dau cuvântul domnului Boc întâi. Aşa era înscris şi trebuie să respect listele. Şi, oricum, după aceea se face linişte în sală, vă garantez.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte, şi apreciez faptul că într-adevăr sunteţi preşedintele Camerei Deputaţilor şi sunteţi echidistant şi apreciaţi după regulament şi nu după alte criterii intervenţiile noastre. De data aceasta le apreciem. Când le criticăm, le criticăm.

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Interpelarea mea este adresată domnului Miron Mitrea, cu următorul subiect: deplasarea cu un automotor al CFR, în interes personal la o partidă de vânătoare.

Subiectul acestei interpelări mi-a fost oferit de un amplu reportaj din publicaţia din Cluj, "Clujanul", intitulată: "CFR - moşie privată", unde articolul se intitulează în acest fel, cu argumente foarte directe şi pertinente cu privire la utilizarea banului public într-un scop privat. Aceasta este, de fapt, esenţa interpelării: dacă avem sau nu avem de-a face cu o utilizare a banului public în scopuri private. În noaptea de 2 spre 3 noiembrie, în cursul unei călătorii în interes personal, domnul ministru Mitrea, împreună cu domnul Mihail Necolaiciuc, fost director general al CFR, s-a deplasat la o partidă de vânătoare în zona localităţii Chişinău Criş, judeţul Arad. Pentru această utilizare s-a utilizat un automotor al CFR care a plecat din staţia Cluj Napoca la ora 0,03. Automotorul a circulat cu regim de maximă urgenţă, determinând întârzieri de 50 până la 100 de minute în circulaţia unor trenuri de marfă şi călători. Printre trenurile care au înregistrat întârzieri din cauza deplasării domnului ministru s-a aflat şi internaţionalul 407 care a fost oprit pentru aproape o oră în staţia Oşohei.

Având în vedere această situaţie de fapt am solicitat domnului ministru să ne prezinte următoarele: 1) cine a achitat contravaloarea acestei deplasări; 2) care au fost considerentele care au determinat deplasarea în regim de urgenţă, fapt ce a determinat întârzierea circulaţiei celorlalte trenuri.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi cuvântul, domnule Florescu.

Domnul Tudor Florescu (secretar de stat, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră vă facem cunoscute următoarele: deplasarea automotoarelor 761 şi 793 în datele de 2 şi 3 noiembrie 2002, pe distanţele Bucureşti - Târgu Mureş - Cluj Napoca şi retur s-a efectuat cu delegaţi din cadrul ministerului şi ai Companiei Naţionale CFR S.A, în scopuri oficiale, costurile acestei deplasări fiind suportate de către Compania Naţională Căi Ferate CFR S.A.

2) Deplasarea automotoarelor în noaptea de 2 spre 3 noiembrie 2002, pe distanţa Cluj Napoca - Arad s-a efectuat în scopul remedierii unor defecţiuni apărute pe parcurs la suspensia automotorului 793 şi la motorul termic al automotorului nr. 761 care puneau în pericol deplasarea în siguranţă către Bucureşti.

Menţionăm că automotoarele în cauză sunt construite în anul 1951 şi prezintă un grad avansat de uzură.

Având în vedere că remedierea defecţiunilor apărute se putea efectua numai de către specialiştii din centrul Arad a fost necesară deplasarea în regim de urgenţă la Arad pentru ca automotoarele să fie apte să circule în condiţii de siguranţă în ziua de 03.11.2002.

Cu deosebită consideraţie, ministrul lucrărilor publice, transportului şi locuinţei, domnul Miron Mitrea Tudor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Drept la replică, domnule deputat?

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

M-aţi făcut să nu mai invoc încă o dată prevederile Regulamentului, dumneavoastră aplicându-le fără solicitarea noastră.

Domnule preşedinte,

Întrebarea mea era simplă: dacă domnul ministru Mitrea a fost sau nu a fost cu acest autotren şi dacă a fost sau nu la o partidă de vânătoare, aşa cum susţine mass-media. Eu nu am pus de la mine nimic. Nu am văzut nici o dezminţire publică din partea domnului Mitrea cu privire la aceste articole apărute în presă şi nu cred că domnia sa nu este la curent cu ceea ce se scrie despre ministerul domniei sale şi despre activitatea pe care o desfăşoară. Să fiu bine înţeles: eu regret că domnul Mitrea a suferit un mic incident, din câte am înţeles şi îi urez însănătoşire grabnică şi multă sănătate pe această direcţie, dar în privinţa aceasta mass-media este destul de exigentă şi menţionează faptul că domnia sa, potrivit unor surse din Asociaţia judeţeană a vânătorilor şi pescarilor Arad, care confirmă: "importantele personaje au vânat pe fondul de vânătoare a RomSilva". Alte surse din RomSilva Arad de această dată întăresc acest lucru: "domnul ministru a fost duminică, 3 noiembrie în Arad. Vizita nu a avut, însă, de ce să fie anunţată, deoarece a fost una privată" - citez din ce se menţionează în mass-media de la acea vreme. Cu alte cuvinte, domnul ministru a utilizat sau nu a utilizat autotrenul pentru acea vizită privată, în vederea participării la o partidă de vânătoare? Dacă a participat, se suportă contravaloarea costului până la Arad, la fel ca orice persoană particulară, dacă a fost în interes privat. Deci, la acest lucru aş dori să am un răspuns. Defecţiunile care au fost invocate de dumneavoastră, evident că sunt corecte, nu le pot contesta. Subiectul interpelării reprezenta, repet, folosirea banului public în interes privat. A fost sau nu acest lucru realizat?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Florescu.

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Răspunsul se referă efectiv la întrebările dumneavoastră: 1) cine a achitat contravaloarea acestei deplasări? 2) care au fost considerentele care au determinat deplasarea în regim de urgenţă, fapt ce a determinat întârzierea circulaţiei celorlalte trenuri?

Deci, la cele două întrebări aţi primit răspuns.

Referitor la comentariul pe care domnia voastră l-a făcut ulterior, nu-mi pot permite să spun că presa spune sau nu spune adevărul, decât un singur comentariu, dacă mi-aţi permite, se spune: fostul director general al CFR, domnul Mihail Necolaiciuc. vă aduc la cunoştinţă că este prezentul director general.

Pe acest considerent, nu văd ce alte comentarii trebuie făcute ca să confirm sau să infirm adevărurile spuse de presă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru domnul ministru Moucha s-a depus o interpelare.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Mai sunt două aici.

Domnul Valer Dorneanu:

Am mai făcut o intercalare.

Domnul Nicolae Sersea este prezent? Poftiţi?

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Mai sunt şi aici două.

Domnul Valer Dorneanu:

toţi cei de aici au interpelare, stimate coleg. Am făcut o mică intercalare pentru că mulţi dintre colegii dumneavoastră au spus că l-am sărit pe domnul Moucha care era al doilea, dacă vă interesează. Bun.

Domnul Nicolae Sersea (din sală):

Aştept răspunsul.

Domnul Valer Dorneanu:

Aşteptaţi răspunsul.

Poftiţi, domnule Moucha.

Domnul Romulus Ion Moucha (secretar de stat, Ministerul Industriei şi Resurselor):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Şi pentru a respecta solicitarea dumneavoastră, ca să fim foarte scurţi, întrucât volumul este mare, voi înmâna la sfârşitul intervenţiei mele, in extenso, răspunsul la interpelarea domnului deputat. În momentul de faţă doresc doar să sublinez câteva aspecte ale răspunsului Ministerului Industriei şi Resurselor.

Şi anume, faptul că SNP Petrom, ca şi celelalte societăţi naţionale şi/sau comerciale, aflate sub autoritatea Ministerului Industriei şi Resurselor au obligaţia de a se conforma prevederilor legale, respectiv Ordonanţa de urgenţă nr. 60/2001 şi Hotărârea Guvernului nr. 461/2001 privind aprobarea normelor de aplicare a acestei ordonanţe, privind achiziţionarea contractelor de lucrări pentru forajul sondelor de ţiţei şi gaze naturale prin organizarea - sublinez - prin organizarea de licitaţii.

Ordinul Ministrului Industriei şi Resurselor nr. 84/2002 la care face referire domnul deputat prevede că aprobarea declanşării procedurilor cu privire la atribuirea contractelor de achiziţii publice se face de către Colegiul Ministerului Industriei şi Resurselor, înainte de publicarea anunţului de participare, în Monitorul Oficial - partea a VI-a.

Aş dori, de asemenea, să precizez faptul că în perioada de timp scursă de la emiterea acestui ordin, respectiv în 24 aprilie 2002, SNP Petrom a depus la secretariatul general al ministerului nostru un număr de 60 de documentaţii de licitaţii, dintre care 26 au obiect forajul de sonde.

De asemenea, trebuie să precizez faptul că până în prezent PETRON-ul nu a notificat către ministerul nostru asupra unei aşa-zise reduceri a producţiei cauzate de "avizarea cu întârziere" a documentaţiilor de licitaţie pentru forajul de sonde.

Propunerea ca "pentru o scurtă perioadă imediat să se efectueze licitaţii cu un regulament minimal, sub supravegherea unei comisii tripartite care să asigure transparenţa hotărârilor" este contrară prevederilor legale în vigoare şi nu ţine cont de faptul că în prezent comisiile de evaluare sunt constituire din reprezentanţi ai PETROM-ului şi Ministerului Industriilor.

Având în vedere cele de mai sus, considerăm că aplicarea Ordonanţei de urgenţă nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, precum şi a ordinelor adiacente, nu este opţională şi că în acest sens trebuie, ca să spunem aşa, respectate regulile jocului, prin aplicarea măsurilor legale.

Aşa după cum am spus la început, domnule preşedinte, voi înmâna domnului deputat Sersea, in extenso, răspunsul la interpelarea domniei sale.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Din partea Ministerului Învăţământului este? Pentru a răspunde domnului Adrian Moisoiu care nu este nici dumnealui.

Revenim la întrebările adresate Ministerului Lucrărilor Publice.

Domnul deputat Emil Rus de la PRM. Aveţi cuvântul.

Domnul Emil Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea a fost adresată în scris şi punctual, aşa că nu are rost să mai dezbat încă o dată conţinutul ei. Îl rog pe domnul reprezentant al ministrului să-mi răspundă la problemele ridicate.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Având în vedere gravitatea faptelor care fac obiectul interpelării, s-a dispus cu actul nr. 41H/2.043 din 28.11.2002 constituirea în cadrul Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători CFR Călători S.A. a unei comisii de cercetare asupra celor sesizate de dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg.

Domnul Emil Rus (din sală):

Eu am solicitat răspunsul şi în scris.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă oferă şi răspunsul scris.

Domnul deputat Damian Brudaşca, pentru acelaşi minister.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Având în vedere maniera extrem de interesantă în care se răspunde din partea acestui minister m-am văzut nevoit să revin la o întrebare adresată anterior în legătură cu calitatea greu de calificat a lucrărilor de modernizare a şoselei pe porţiunea localităţii Poieni din judeţul Cluj.

În primul răspuns mi s-a precizat cu mare exactitate că localitatea este la 5 Km de Huedin şi că nu s-a făcut anul acesta nici un fel de lucrare. Nu am precizat eu anul în care s-a făcut lucrarea.

Admir, de asemenea, precizia care există la acest minister.

Ulterior am trimis o listă de 357 de persoane care solicită din anul 2000 intervenţia autorităţilor competente, având în vedere că s-au acoperit şanţurile şi rigolele şi li se înfundă curţile şi li se aduc mari prejudicii, mari pierderi cu ocazia fiecăror perioade cu ploi mai intense.

Să vedem dacă şi de data aceasta răspunsul este de aceeaşi manieră exactă şi nu evazivă.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Florescu, aveţi cuvântul.

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră vă facem cunoscute următoarele: s-a constatat pe teren că inundarea terenurilor din zona drumului se datorează colmatării podeţelor de cale ferată.

Din această cauză, podeţele corespondente, aparţinând drumului naţional, precum şi albiile celor două podeţe se colmatează în permanenţă.

Lucrările de eliminare a acestor cauze au fost demarate în toamna anului 2002 şi se află în curs de derulare.

Până în prezent s-au efectuat decolmatările albiilor în zona podeţelor şi aval până la KM 565 plus 569 Valea Hodiş, Km 566 plus 445, Pârâul Ţiganilor. La celelalte podeţe lucrările de decolmatare sunt în curs de desfăşurare. Primăria Comunei Poieni poate certifica cele menţionate.

Cu deosebită consideraţie.

Domnul Damian Brudaşca:

Îmi pare sincer rău, domnule preşedinte şi domnule ministru, şi de data aceasta rămân, cum se spune, bouche bée, pentru modul absolut funcţionăresc în care se răspunde.

Lista respectivă poartă semnătura primarului. Primarul personal mi-a depus-o la biroul parlamentar acum câteva zile, deci nici vorbă să se fi efectuat asemenea lucrări. Încearcă din anul 2000 adresându-se autorităţilor naţionale, Agenţiei Naţionale a Drumurilor, prefecturii, consiliului judeţean, pentru a reuşi să se apuce de lucru cei care se fac vinovaţi de executarea absolut prăpăstioasă a lucrărilor.

Nu este vorba numai de aceste decolmatări, domnule ministru, este vorba de faptul că nu s-a respectat proiectul iniţial, că şanţurile şi rigolele au fost înfundate datorită modului în care s-au făcut lucrările. Fiindcă aici, aşa cum se spune şi în presa locală, trebuie să-l imit pe domnul coleg Boc - îmi pare rău că n-am adus-o - aici s-au luat comisioane grase, iar cei care au luat comisioanele poate că nu doresc să se întoarcă şi să facă lucrarea aşa cum era prevăzută în documentaţii.

Eu protestez împotriva modului în care se răspunde interpelărilor adresate de către parlamentari membrilor Guvernului, asupra modului iresponsabil în care se dau răspunsuri şi nu soluţii problemelor ridicate de o comunitate, aşa cum este comuna Poieni.

Domnul Valer Dorneanu:

Aceluiaşi minister îi adresează o interpelare domnul Valeriu Zgonea, de la PSD.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Eu am primit răspunsul de la Ministerul Transporturilor, din acest punct de vedere nu mai am comentarii, el este în deplinătatea întrebărilor pe care le-am pus. Dacă domnul ministru mai are ceva de completat..., dar eu sunt mulţumit de răspunsul pe care l-au trimis. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Mona Muscă, tot aceluiaşi minister i se adresează cu o problemă, "vecină" cu Preşedintele Camerei...

Doamna Monica Octavia Muscă:

Aşa este şi poate puneţi şi dumneavoastră o vorbă bună...

Interpelarea este adresată domnului Miron Mitrea, ministrul lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţelor. Obiectul interpelării: Amenajarea albiei pârâului Vărărie, comuna Tulgheş, judeţul Harghita.

Comuna Tulgheş din judeţul Harghita, ca şi alte localităţi din ţară, se confruntă cu problema inundaţiilor, provocate în acest caz de pârâul Vărărie, a cărui albie nu este încă amenajată în mod corespunzător. Pentru a evita inundaţiile şi pagubele produse gospodăriilor din zonă, precum şi şcolii şi bisericii, este nevoie de lucrări destul de complexe şi costisitoare. Proiectul există deja, a fost aprobat şi înaintat însă lipsesc fondurile pentru punerea lui în aplicare.

Fiind vorba de siguranţa oamenilor şi de protejarea bunurilor şi proprietăţilor acestora, ca şi ale unor instituţii publice: şcoala şi biserica, vă rog să-mi spuneţi dacă ministerul dumneavoastră a luat în considerare acest proiect şi dacă îl va finanţa? Ţinând cont de faptul că situaţia nu este singulară şi, din păcate, multe localităţi au aceeaşi problemă, vă rog să precizaţi dacă există o strategie a ministerului pe care îl conduceţi în acest domeniu şi care este ea? Vă mulţumesc frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi cuvântul, domnule ministru Florescu.

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimată doamnă deputat,

Potrivit actelor normative în vigoare, cazul expus intră în competenţa de analiză şi soluţionare a Comisiei judeţene Harghita de apărare împotriva dezastrelor, autorităţile publice locale asigurând finanţarea lucrărilor necesare. În conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 47/1994 privind apărarea împotriva dezastrelor, aprobată prin Legea nr. 124/1995, strategia în domeniu revine Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, pe lângă care este constituită Comisia centrală pentru apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice. Potrivit aceluiaşi act normativ, pe lângă Ministerul Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei, funcţionează Comisia centrală de apărare împotriva efectelor seisemelor şi alunecărilor de teren.

Din acest punct de vedere, ministerul nostru, referitor la întrebarea din interpelarea dumneavoastră, nu are atribuţii în domeniu. Vă mulţumesc.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Nu mai am nimic de zis, asta e... Ne adresăm la celălalt minister.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnă deputat,

Haideţi să ne ocupăm colegial de această problemă, care nu e de competenţa dumnealor. Trebuie să ne adresăm comisiei judeţene şi Ministerului Mediului.

Pentru domnul Mircea Nicu Toader, care a solicitat reprogramarea unui răspuns, oral.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

Către dumneavoastră mă adresez, că sala este foarte goală, şi către domnul ministru secretar de stat...

Domnul Valer Dorneanu:

Căruia îi adresaţi o nouă interpelare... Poftiţi.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Am solicitat răspunsul oral deoarece în răspunsul scris pe care îl transmite domnul ministru Mitrea nu rezolvă problemele ridicate de mine. În esenţă, interpelarea se referă la respectarea prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 160/1996 privind reglementarea transportului fluvial de mărfuri în trafic direct dintre România şi alte state. Este o hotărâre de guvern care protejează armatorii români pentru transportul de mărfuri pe Dunăre, existând obligativitatea de transport între cele două ţări: între o ţară de pe Dunăre, recte, România, şi o altă ţară, singura flotă care poate să transporte este flota din ţările respective, respectiv, România sau Ungaria, dacă merge în Ungaria. Pentru un alt stat, un "terţ pavilion", cum se numeşte în literatura de specialitate, trebuie să existe aprobarea Ministerului Transporturilor.

Am semnalat foarte multe încălcări ale acestei hotărâri de guvern, motiv pentru care am şi făcut interpelarea respectivă, iar răspunsul pe care l-a dat Ministerul Transporturilor nu mă satisface, deoarece se constată în continuare o încălcare flagrantă a acestei hotărâri de guvern. Sigur că românul este întotdeauna inventiv, a găsit soluţii pentru ocolirea acestei hotărâri de guvern, motiv pentru care am să solicit (de fapt, a doua interpelare îi este adresată Ministerului de Interne, privind controlul de frontieră la Călăraşi) în mod expres acest control şi, totodată, o interpretare corectă a hotărârii de guvern privind modalitatea în care se transportă, de regulă, mărfurile în tranzit.

După răspunsul pe care îl dă domnul ministru, am să revin încă o dată.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Răspunsul la interpelarea dumneavoastră l-aţi primit în scris, înainte să solicitaţi revenirea cu răspuns oral. Aş vrea să spicuiesc din răspunsul pe care vi l-am transmis în scris că:

Hotărârea nr. 160/1996 reglementează numai activitatea internă şi se aplică pe teritoriul României. Autorităţile române pot acţiona în conformitate cu prevederile acestei hotărâri numai în ceea ce priveşte navele care încarcă în porturile româneşti. În expunere, în continuare, v-am arătat că se poate ca unele nave, pe parcursul transportului, să-şi schimbe punctul de destinaţie, lucru care nu intră în competenţa unităţilor de sub autoritatea ministerului nostru.

În ceea ce priveşte activitatea ministerului nostru, vă asigurăm că organele de control ale Autorităţii Navale Române au făcut şi vor face în continuare verificările necesare pentru a nu permite încălcarea drepturilor companiilor de navigaţie fluvială româneşti cuprinse în Hotărârea nr. 160/1996. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Am avut nevoie de răspunsul concret al domnului ministru deoarece am arătat că există întotdeauna spiritul de orientare al agenţilor care realizează astfel de documente şi, în mod concret, chiar în răspunsul pe care îl dă domnul ministru se spune: "Cazurile semnalate de dumneavoastră, în care armatori ucrainieni prezintă ca documente de transport un contract în care marfa are ca destinaţie un port din Ucraina intră sub incidenţa prevederilor respectivei hotărâri de guvern". Este foarte real, documentul de transport prevede ca destinaţie Ucraina, în realitate, navele pleacă spre altă zonă, falisifică documentele de transport, şterg practic şi trec altă destinaţie, încălcând flagrant atât legislaţia europeană de transport cât şi cea românească. Fiindcă a trece pe un document, în fals, altă destinaţie reprezintă fals în document. Fapt pentru care, pentru a fi eliminat, există două modalităţi: fie să existe un control de frontieră, aşa cum prevede Legea frontierei, în zona Călăraşi, acolo unde este ieşirea din ţară şi nu mai pot fi schimbate documentele; fie ar trebui modificate normele de aplicare a Hotărârii nr. 160, şi aceasta este rugămintea pe care i-o adresez eu domnului Florescu,să modifice în mod concret iar pe documentele de transport pentru marfa în tranzit care pleacă din Portul Constanţa să se scrie în mod expres destinaţia, fără posibilitatea de a fi schimbată. În momentul în care aceasta este schimbată, orice organ de control vamal poate să oprească nava şi să confişte marfa.

Acelaşi lucru îl păţim şi noi în mod frecvent, dacă încercăm să facem astfel de falsuri ("noi", însemnând flota română), şi de multe ori am avut mari probleme, când am încercat să încărcăm marfă din Ungaria spre altă destinaţie decât România, existând riscul confiscării navei. De ce noi să fim întotdeauna mai frustraţi şi să fim mai binevoitori cu alţi armatori şi, în special, cu flota ucrainiană, care este extraordinar de agresivă? Şi pot să vă spun că navele în care se transportă aceste mărfuri sunt şi sub convenţiile de transport de pe Dunăre, un exemplu clar: marfa pe care am semnalat-o noi se referă la un tranport de şrot cu Nava Tolstoi, care a încărcat 5 mii de tone; armatorii români au semnalat această încălcare, nava a fost controlată în Portul Călăraşi cu ajutorul poliţiei de frontieră şi am constatat aceste falsuri grosolane, fără ca să ia nimeni nici un fel de măsură.

Îi solicit încă o dată domnului ministru să se modifice în mod clar normele de aplicare şi să se interzică plecarea navelor din Portul Constanţa cu o altă destinaţie decât cea care este prevăzută în scrisoarea de trăsură. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Cu aceasta, interpelările adresate Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei s-au epuizat.

Pentru Ministerul de Interne, doamna deputat Paula Ivănescu.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Interpelarea este adresată domnului ministru de interne Ioan Rus.

Chiar dacă au trecut 12 ani de evoluţie democratică, în rândul unora din angajaţii Ministerului de Interne mentalităţile şi obiceiurile specifice perioadei dictatoriale se menţin şi în prezent, drepturile omului sunt încălcate frecvent, de la reţineri abuzive la folosirea bătăii, de la intimidări la constrângeri de toate felurile, pentru a obţine mărturii în sensul dorit de anchetatori.

Filofteia Gheorghe din comuna Drajna judeţul Prahova trăieşte în concubinaj cu Ion Neagu, care este condamnat pentru furt şi, în acest moment, reţinut în arestul poliţiei ca învinuit într-un alt dosar. Ion Niagu este unul din principalii martori în procesul intentat de fosta soţie primarului din Drajna, Ion Călinoiu, în legătură cu o presupusă incendiere ce ar fi avut loc în anul 2000.

În data de 18 octombrie 2002, Ion Călinoiu, primarul, a fost luat de pe stradă şi reţinut în arestul poliţiei 24 de ore, fără ca parchetul să dea apoi curs mandatului de arestare preventivă propus de anchetatorii poliţiei din Prahova.

Gheorghe Filofteia a fost reţinută abuziv şi băgată la beci în 17 octombrie 2002, precum şi în ziua de 19 noiembrie 2002, când s-a prezentat cu pachet la concubinul, ei Ion Neagu. Aici şi atunci domnul comandat Ilie Ion a lovit-o în ficat şi rinichi, a insultat-o şi ameninţat-o, pentru a o obliga să depună mărturie în sensul dorit de el la procesul ce se va judeca în curând şi unde, neapărat, primarul comunei Drajna trebuie condamnat.

Gheorghe Filofteia a depus o a doua plângere la parchet cu privire la abuzurile şi încălcările drepturilor sale de către un reprezentant al poliţiei.

Problema este că, dacă Gheorghe Filofteia, o femeie simplă, fără educaţie, este obligată să treacă prin asemenea întâmplări, în câte exemplare se multiplică acest caz? Pentru că marii criminali, traficanţi, tâlhari şi violatori scapă din mâinile unora dintre angajaţii instituţiei menite să apere cetăţenii, iată, sunt hăituiţi, reţinuţi, ameninţaţi şi, mai rău, bătuţi oameni simpli care au sau nu au legătură cu cazurile anchetate de poliţişti.

Pornind de la cazul amărâtei femei din Drajna, vă rog să ne spuneţi ce măsuri luaţi pentru a limita abuzurile şi a respecta drepturile omului, inclusiv dreptul de a fi nevinovat până la decizia justiţiei în cadrul diverselor etape de acţiune ale poliţiei?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule general Abraham, poftiţi.

Domnul Pavel Abraham (secretar de stat în Ministerul de Interne.):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În legătură cu această interpelare, aş arăta că la Ministerul de Interne a fost constituit un Dosar penal nr. 937/P/28.11.2002, cauza fiind înregistrată şi la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. Din cercetările efectuate până în prezent cu privire la săvârşirea de către comisarul şef Ilie Ion, adjunct al Şefului Inspectoratului judeţean de poliţie Prahova a infracţiunii de purtare abuzivă, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 250 Cod Penal, au rezultat următoarele:

În perioada august 2000 - octombrie 2001, la nivelul Inspectoratului judeţean de poliţie s-au primit şi înregistrat 7 plângeri penale referitoare la comiterea de către autori necunoscuţi a unor fapte penale, toate având ca parte vătămată pe Geană Bănică din Ploieşti, concubinul numitei Călinoiu Ilona, fostă soţie a lui Călinoiu Ion, primar al Comunei Drajna, judeţul Prahova. Din cele şapte plângeri penale, şase vizau infracţiunea de distrugere, constând în tăierea anvelopelor autoturismului, spargerea parbrizului, farului şi lunetelor acestuia, iar una viza infracţiunea de distrugere prin incendierea locuinţei de serviciu a părţii vătămate.

Organele competente ale poliţiei prahovene, sub comanda comisarului şef de poliţie Ilie Ion, în urma desfăşurării activităţilor informativ-operative şi de cercetare specifice, au identificat autorii celor şapte infracţiuni în persoana numiţilor: Neagu Ion, din Comuna Drajna, Prahova, recidivist; Lebeş Ion, din Comuna Baba Ana, judeţul Prahova, recidivist; Călinoiu Ion, primar al comunei Drajna, judeţul Prahova.

La data de 24.10.2002, dosarul cauzei a fost înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, cu propunerea de trimitere în judecată a celor trei făptuitori. Procurorul care a instrumentat cauza, la data de 2.11.2002, a întocmit rechizitoriul şi a sesizat instanţa de judecată competentă, stabilind şi probând în sarcina celor trei inculpaţi următoarele infracţiuni:

- Pentru Neagu Ion, distrugere şi distrugere prin incendiere, cu consecinţe deosebit de grave, fapte prevăzute de art. 217 Cod Penal alin. 1 şi 4.

- Pentru Călinoiu Ion, complicitate şi instigare la distrugere şi distrugere prin incendiere, cu consecinţe deosebit de grave, de asemenea.

Referitor la acuzaţiile aduse în legătură cu anchetarea abuzivă, folosirea de violenţă şi lipsirea de libertate a numitei Gheorghe Filofteia de către comisarul şef de poliţie Ilie Ion, vă informez că aceasta a fost invitată în ziua de 16.10.2002 la sediul Inspectoratului de poliţie judeţean Praova de către ofiţerul căruia îi fusese repartizat cazul inculpatului Neagu Ion, întrucât din cercetări a rezultat că numita Gheorghe Filofteia cunoştea date concrete cu privire la comiterea faptelor pentru care concubinul ei Neagu Ion era cercetat. Cu această ocazie, a fost condusă la comisarul şef de poliţie, care, potrivit dispoziţiilor, atribuţiilor şi fişei postului coordona cercetările în cauză. Pe perioada celor 4-5 minute cât au durat discuţiile în biroul comisarului şef, acestea s-au desfăşurat într-un mod civilizat, nu s-au exercitat violenţă, ameninţări sau loviri asupra sus-numitei, care a relatat de la început tot ce cunoştea în legătură cu cauza. În continuare, Gheorghe Filofteia a fost audiată în calitate de martor în alt birou, de către ofiţerul căruia îi fusese repartizat cazul.

Precizez că ulterior, când numita Gheorghe Filofteia a fost audiată în calitate de martor de către procuror, declaraţia acesteia a avut acelaşi conţinut şi nu a cuprins nici o referire la vreo atitudine de intimidare sau purtare abuzivă a organelor de cercetare ale poliţiei pe timpul anchetei.

Vă informez totodată, că, în urma cercetărilor efectuate, a rezultat că faţă de numita Gheorghe Filofteia nu s-au dispus măsuri privative de libertate de către organele de poliţie ale judeţului Prahova. În acest sens, menţionez că în ziua de 17.10.2002 persoana în discuţie nu a fost chemată şi nu s-a prezentat la poliţie.

De asemenea, nu se confirmă faptul că aceasta, în ziua de 19 noiembrie, a fost bătută şi introdusă în arest. În această zi, Gheorghe Filofteia s-a prezentat la Inspectoratul de poliţie judeţean Prahova, la punctul special amenajat pentru primirea pachetelor pentru arestaţi, solicitând aprobarea pentru predarea unui pachet cu alimente lui Neagu Ion, care se afla în arestul unităţii. Conform procedurii, pachetul a fost primit de agentul de poliţie şi apoi predat arestatului sub semnătură, fără ca Filofteia Gheorghe să fi intrat în sediul inspectoratului pentru a fi audiată.

Cu privire la reţinerea în arestul poliţiei a primarului comunei Drajna, Călinoiu Ion, vă informez că acesta a fost invitat în ziua de 17.10.2002 la sediul poliţiei, întrucât, în urma audierii inculpaţilor Neagu Ion şi Lebeş Ion şi a martorei Gheorghe Filofteia, se concluzionase vinovăţia acestuia în săvârşirea infracţiunilor de distrugere prezentate anterior. După audiere, care s-a desfăşurat fără a fi folosite violenţe ori ameninţări şi fără opuneri din partea învinuitului, având în vedere periculozitatea faptelor comise, Călinoiu Ion a fost reţinut conform normelor de procedură penală, pe bază de ordonanţă, şi introdus în arestul inspectoratului. În ziua de 18.10.2002, învinuitul a fost prezentat procurorului competent, care a pus în mişcare acţiunea penală şi a dispus continuarea cercetării inculpatului în stare de libertate, sens în care acesta, la expirarea ordonanţei de reţinere, a fost pus în libertate.

Menţionez totodată că în cauza privind pe cei trei inculpaţi, potrivit dispoziţiilor procedurii penale, cercetările au fost permanent coordonate de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Tribunalul judeţean Prahova.

Întrucât, faţă de comisarul şef de poliţie Ilie Ion s-au formulat acuzaţii, inclusiv prin intermediul mass-media, de cercetare abuzivă faţă de acesta, se efectuează cercetări penale în condiţiile prevăzute de art. 64 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul Poliţistului, sub supravegherea unui procuror desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, urmând ca la definitivarea acestora să se dispună măsurile prevăzute de lege.

Cu deosebită stimă, semnează domnul ministru de interne Ioan Rus. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat doreşte să facă o observaţie la acest răspuns.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dumneavoastră mi-aţi dat, într-un fel, un răspuns birocratic, dar să ştiţi că nu este acesta modul de a rezolva problemele pe care unii..., unii dintre angajaţii Ministerului de Interne (deci, nu Poliţia, ca instituţie) le au. Eu vă spun că, inclusiv dintre subalterni şi colegi de ai domnului comandant Ilie Ion ştiu că aceste fapte s-au întâmplat: bătaia din ziua de 19 noiembrie.

Mă rog, nu este cazul, că sursele îşi păstrează de obicei anonimatul, de frică,dar chiar vă rog să încercaţi să faceţi lumină în acest caz, pentru că asemenea oameni vă fac foarte multe pete negre pe obraz şi este păcat de activitatea instituţiei care se numeşte "poliţie" şi e păcat şi de coordonarea pe care o exercită domnul ministru împreună cu echipa de conducere.

Să ştiţi că aceste fapte există, dumneavoastră vă apăraţi sau citiţi, mă rog, ce v-au trimis ei, dar este foarte bine să vă interesaţi despre adevăr.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Călin Popescu Tăriceanu are o interpelare adresată Ministerului Tineretului şi Sportului. Nu este, vă rog să-i transmiteţi în scris răspunsul domnului ministru.

Domnul deputat Mircea Nicu Toader are o interpelare adresată Ministerului de Interne.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În interpelarea adresată Ministerului Transporturilor am subliniat că am încă o interpelare, cu acelaşi subiect, practic: modul în care se respectă Legea privind frontiera de stat, cu implicaţii privind aplicarea Hotărârii de Guvern nr. 160/1996, care acordă nişte facilităţi, nişte condiţii pentru armatorii fluviali. În mod concret, mă bucur că răspunsul mi-l dă domnul general Abraham, cu dânsul împreună am stabilit că este bine, modificarea Legii frontierei să prevadă în mod expres punct de frontieră la Călăraşi, nu numai pentru armatorii români, ci şi pentru a opri o dată pentru totdeauna şi traficul ilicit de mărfuri şi alte posibilităţi de evaziune.

În Portul Călăraşi, nici până în prezent (şi aşa este şi răspunsul) nu a fost constituit acest punct de frontieră, motiv pentru care îndeplinirea formalităţilor de ieşire din ţară a navelor care încarcă în Portul Constanţa se face chiar în acest port, în mod ilegal! (legea prevede foarte clar că ieşirea din ţară se face în Portul Călăraşi). Şi, din acest motiv, îşi permit aceşti armatori şi, în acelaşi timp, agenţii lor, să falsifice documentele de transport.

Dacă ieşirea s-ar fi făcut în mod normal, la Călăraşi, acolo unde se face controlul de frontieră la ieşirea din ţară, nu şi-ar mai fi permis să facă documente false, mai ales că, dacă, pe documentul de transport se prevedea destinaţia "Ucraina", nu aveau ce căuta spre zona Călăraşi, unde este cu totul alt drum.

Solicit în mod expres domnului Abraham să intervină pentru constituirea acelui punct de frontieră. Nu e nevoie decât de o şalupă şi atâta tot şi vom opri foarte multe din abuzurile care se produc. Abuzuri, pe de o parte, privind încălcarea acestei hotărâri de guvern, pe de altă parte, acest tranzit de ţigări fraudulos care se produce prin neverificarea navelor care tranzitează, de regulă, zona românească a Dunării, unde ambele maluri sunt româneşti.

Şi vreau să mai subliniez încă o dată că în ţările riverane Dunării, unde ambele maluri sunt româneşti, nu există să nu se facă un control de frontieră, mă refer la zona Ungariei sau a Iugoslaviei, unde toate navele sunt oprite, sunt controlate ca documente de transport şi acolo unde se găseşte un document falsificat, cum a fost cel descoperit (prin grija, e adevărat, a poliţiei de frontieră) în convoiul Navei Tolstoi care a fost oprit la Călăraşi, că s-au falsificat documentele, nu am avut nici puterea, ca să nu spun dorinţa, de a opri această navă, de a confisca marfa şi de a opri o dată pentru totdeauna acest trafic ilicit, prin care nu numai flota română pierde, ci, implicit, economia românească. Mulţumesc. Aştept răspunsul domnului general.... sau comisar, mă scuzaţi.

Domnul Pavel Abraham:

Nu ţinem la...

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi cuvntul, domnule general Abraham.

Domnul Pavel Abraham:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră cu privire la nerespectarea de către poliţia de frontieră a dispoziţiilor art. 29, 6 şi 7 din Ordonanţa de urgenţă nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României conform cărora navele sub pavilion străin care tranzitează Dunărea interioară trebuie să fie supuse controlului în Porturile Călăraşi şi Galaţi, am onorea să vă comunic următoarele:

Deşi Punctul de control pentru trecerea frontierei Călăraşi (România) - Silistra (Bulgaria) pentru traficul internaţional de călători şi mărfuri a fost înfiinţat prin Hotărârea Guvernului nr. 701/1993, infrastructura necesară funcţionării acestuia nu a fost încă realizată. La ora actuală nu există o zonă destinată pentru controlul în siguranţă al navelor comerciale care intră sau ies de pe Dunărea interioară.

Precizez totodată că în luna iulie a anului 2001 Inspectoratul general al Poliţiei de frontieră a avizat favorabil dosarul cu documentaţia Obiectivului de investiţii: "Punctul de control pentru trecerea frontierei Călăraşi (România) - Silistra (Bulgaria)" transmis de Consiliul judeţean Călăraşi.

Până în prezent, navele străine care au plecat din porturile româneşti au realizat controlul de trecere a frontierei în portul de încărcare a mărfii. Controlul de frontieră specific Poliţiei de frontieră, conform atribuţiilor acesteia, nu este afectat, chiar dacă până în prezent nu s-a reuşit amenajarea Punctului de frontieră Călăraşi.

Poliţia de frontieră suplineşte lipsa punctului de trecere printr-o corectă şi completă informaţie cu privire la navele străine care navighează pe Dunăre, actualizată permanent în baza datelor obţinute de la celelalte puncte de trecere a frontierei, navele aflate în misiune pe Dunăre, organele de cooperare interne şi externe.

În situaţii de urgenţă, Poliţia de frontieră asigură controlul din mers al navelor comerciale care navighează pe Dunărea interioară cu privire la trecerea frontierei de stat a persoanelor, precum şi prevenirea stărilor de pericol care intră în competenţa sa.

Conform reglementărilor legale în vigoare, verificarea mărfurilor şi a documentelor de însoţire a acestora nu este de competenţa Poliţiei de frontieră.

Cu deosebită stimă, ministrul de interne, domnul Ioan Rus. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat,

Aţi primit şi răspuns scris, aţi primit şi răspuns detaliat...

Domnul Mircea Nicu Toader:

Răspunsul în scris, domnule preşedinte, îl ştiam, că l-am primit înainte, eu l-am întrebat pe domnul secretar de stat când se va pune în legalitate Punctul de froniteră Călăraşi?

Aceasta este întrebarea pe care am pus-o, iar cât priveşte faptul că în încheirea răspunsului se spune: "Conform reglementărilor legale în vigoare, verificarea mărfurilor şi a documentelor de însoţire a acestora nu este de competenţa Poliţiei de frontieră", cu stimă, pot să-i spun că şeful punctului de control sau al comisiei de control frontieră este Poliţia de frontieră, căreia îi este subordonată inclusiv vama, care trebuie să constate încălcări ale legislaţiei vamale şi navele pot fi oprite oricând, poliţia este singura care are dreptul să oprească o navă.

Rugămintea şi întrebarea pe care o adresez, dacă poate să răspundă,este când se va intra în legalitate şi în respectarea acestei legi, prin constituirea punctului de control la Călăraşi şi oprirea oricărei forme de control de frontieră în Portul Constanţa?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule general, mai aveţi vreo explicaţie?

Domnul Pavel Abraham:

Pot să îi spun domnului deputat că noi vom face demersurile necesare pentru ca să intre în legalitate Consiliul judeţean Călăraşi, care are obligaţia să facă acest lucru. Noi am mai făcut acest lucru, aşa cum, de fapt, am informat şi înainte, în scris, şi credem că într-o perspectivă foarte apropiată vom putea să fim cu toţii în legalitate.

Oricum, aşa cum şi domnia sa a remarcat, Poliţia de frontieră, atunci când a fost sesizată, şi în acest caz, a trecut la verificarea documentelor navelor şi disponibilitatea Ministerului de Interne există în permanenţă. Dar atâta timp cât un punct nu este organizat, nu putem să îl realizăm noi.

Domnul Mircea Nicu Toader (din sală):

Dar organizarea este în competenţa dumneavoastră, totuşi...

Domnul Pavel Abraham:

Dacă se realizează infrastructura, or, aceasta este de competenţa Consiliului judeţean Călăraşi, respectiv, a Ministerului Administraţiei Publice.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Haideţi, că, se pare, că exagerăm puţin discuţia, nu puteţi primi răspunsul exact în termenii pe care îi doriţi dumneavoastră!

Domnul Metin Cerchez, dacă este? Care are o interpelare adresată Ministerului Sănătăţii. Nu este domnul deputat, o să primească răspunsul acasă.

Tot Ministerului Sănătăţii îi adresează o interpelare domnul Mircea Nicu Toader. Îl rog să încerce să fie mai sintetic pentru că a monopolizat şedinţa de astăzi.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Păi, nu am nici o vină, domnule preşedinte, decât că sunt ultimul la catalog.

Interpelarea mea se adresează doamnei ministru Daniela Bartoş.

În mod concret, în anul 2000, printr-o finanţare externă, au fost aduse în România, pentru spitalele din ţară, o serie de aparate de înaltă performanţă - aparatură radiologică, de radio-diagnostic, radio-terapie de anestezie, terapie intensivă, bloc operator şi altele, în mare parte fiind montate. Au rămas totuşi 60 de staţii de sterilizare care nu au fost montate deoarece nu există o prevedere legală privind alocarea fondurilor necesare montării acestor staţii de sterilizare. Sigur că, până în prezent, 36 de staţii, după informaţiile pe care le am eu, au fost montate pe căi lăturalnice, sponsorizări sau alte forme care nu sunt cele prevăzute în documentele sau în legislaţia privind montarea unor astfel de aparate şi instalaţii.

Mai mult decât atât, în mod concret, la Galaţi, fiindcă eu sunt deputat de Galaţi, există o astfel de staţie care se găseşte la spitalul "Elisabeta Doamna" din Galaţi, unde zace pe culoarele spitalului. Eu am şi pozele cu această staţie care stă în continuare în magazie. O astfel de staţie care costă circa 200 de mii de dolari nu poate fi montată deoarece nu s-a găsit încă soluţia resurselor financiare pentru acoperirea acestui montaj.

Vreau să arăt că sâmbătă am asistat la punerea în funcţiune a unei astfel de staţii la celălalt spital - la spitalul judeţean din Galaţi, dar fondurile necesare montării acestei instalaţii nu au fost cele prevăzute prin legislaţie, ci pe o cale de finanţare gen sponsorizare, şi am solicitat găsirea unei soluţii legale pentru montarea unei astfel de instalaţii, cu atât mai mult cu cât răspunsul primit de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate a fost total negativ: "Nu există prevedere legală. Chiar dacă există bani, fonduri pentru aşa ceva, nu există o prevedere legală pentru montarea unei astfel de staţii."

Rugămintea pe care o adresez doamnei ministru este de a găsi o soluţie pentru a putea monta această staţie care stă de doi ani de zile şi este absolut necesară, mai ales că există o prevedere prin care staţiile de sterilizare vechi pot fi reabilitate, dar acestea noi nu pot fi montate.

Aştept un răspuns. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna ministru Luminiţa Gheorghiu, aveţi cuvântul.

Doamna Luminiţa Gheorghiu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii şi Familiei.):

Domnule preşedinte,

Stimate domnule deputat Mircea Nicu Toader,

Aveţi răspunsul favorabil la întrebarea dumneavoastră, şi anume: printr-un proiect de hotărâre de Guvern cu aplicabilitate din anul 2003, va fi rezolvată şi problema instalării staţiei de sterilizare la spitalul "Elisabeta Doamna" din Galaţi.

Sigur că dotarea cu echipamente performante a fost şi este un efort care trebuie susţinut şi la nivel local, printr-o coparticipare la finanţarea amenajării locaţiilor, deci, în speţă, a spaţiilor unde se montează aparatele medicale de înaltă performanţă.

Etapizarea alocării de resurse, respectiv prin Hotărârea de Guvern nr.382/2002, cât şi prin hotărârea ce va fi promovată la începutul anului 2003, s-a impus din raţiuni bugetare pe relaţia cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru anul 2002, respectiv pentru anul 2003.

Măsurile care s-au întreprins pe această linie reprezintă o soluţie la problemele ridicate în teritoriu. Deci, în anul 2003 se va monta şi această staţie de sterilizare. Ceea ce s-a montat până acum s-a făcut conform unui cadru legal pe care vi l-am invocat, este vorba de hotărârea Guvernului nr.382/2002, şi în curs este un proiect al unei hotărâri de Guvern care va intra în vigoare în 2003.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Nicu Toader (din sală):

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, doamna ministru.

Constat că nu mai sunt alte interpelări de dezvoltat şi nici de primit răspunsuri, astfel încât declar închisă şedinţa de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,25.