Parliamentary debates

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă propun, pentru că mai avem zece minute, Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind activitatea desfăşurată în anul 2002. Îi dau cuvântul domnului secretar general al CSAT, domnul general Bârloiu.

Domnul Viorel Bârloiu:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Vă prezint în sinteză problemele analizate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării înscrise în raportul transmis de Preşedintele României.

În cursul anului trecut, Consiliul a beneficiat de o nouă lege de organizare şi funcţionare, în baza căreia şi-a propus să realizeze, să protejeze şi să afirme interesele de securitate ale ţării, urmărindu-se astfel corelarea intereselor naţionale prevăzute în Strategia de securitate cu activitatea Consiliului, pentru fundamentarea hotărârilor care conduc la realizarea acestora.

Obiectivul prioritar al anului 2002 - integrarea în NATO, a impus Consiliului analize şi evaluări sistematice, graduale, privind activitatea instituţiilor angajate în acest sens. Astfel, au fost aprobate: Planul naţional anual de pregătire a aderării, Planul cu acţiunile prioritare ale Guvernului de promovare a candidaturii ţării noastre la Alianţa Nord-Atlantică şi Programul individual de parteneriat 2002-2003.

După Praga au fost evaluate rezultatele reuniunii şi s-a aprobat transformarea Programului individual de parteneriat în Program de aderare.

În contextul demarării procesului de negociere, semnare şi ratificare a Protocolului de aderare, s-au stabilit măsurile pentru adoptarea unei diplomaţii active în relaţiile politico-militare cu ţările membre ale Alianţei şi cele invitate, astfel ca în 2004 statul român să devină membru cu drepturi depline în NATO. Unele măsuri cuprinse în aceste documente au fost puse de acord cu experţii NATO, iar după semnarea şi ratificarea Protocolului de aderare s-a hotărât să fie aduse în continuare îmbunătăţiri care să determine creşterea gradului de interoperatibilitate cu armatele viitoarelor state aliate.

Cu privire la aderarea României la Uniunea Europeană, au fost analizate procesele comune integratoare care se desfăşoară pe continentul european, inclusiv în domeniul securităţii şi al apărării colective, adoptând poziţii şi măsuri pentru afirmarea intereselor României.

Conştienţi fiind de faptul că atât integrarea în NATO cât şi în Uniunea Europeană ţine de eforturile ţării pentru dezvoltare şi reformă, Consiliul a analizat şi aprobat strategia, direcţiile de acţiune şi obiectivele de atins ale organismului militar în perioada 2003-2007. În acest sens, au fost aprobate: Studiul de interoperativitate globală 2002, Planul-cadru privind modernizarea şi restructurarea organismului militar pentru anul în curs, precum şi Concepţia referitoare la constituirea, dotarea şi pregătirea forţelor speciale, forţe în măsură să poată îndeplini misiuni specifice la momentul oportun.

Subliniem faptul că organismul militar a făcut reforma la ritmul şi dimensiunile aşteptate, constituind un factor important pentru invitaţia primită la Praga.

Apreciate ca principale probleme de securitate ale României, problemele economico-sociale au fost analizate cu prioritate de Consiliu, adoptându-se recomandări, materializate în măsuri şi acţiuni ale Guvernului, care să vizeze redresarea economiei şi eliminarea insecurităţii la nivel social. Pentru relansarea economică, Consiliul a recomandat crearea unui mediu de afaceri atractiv şi stabil, raportat la marile fluxuri economico-financiare, tehnologice şi comerciale europene. A fost avizat Proiectul Legii pregătirii economiei şi teritoriului pentru apărare şi aprobat Programul de reformă a structurii şi strategiei rezervelor de stat, adaptate normelor europene şi euro-atlantice.

Analiza evoluţiilor din situaţia politico-militară regională şi globală, datorate creşterii fenomenului terorist, a constituit o altă temă de interes pentru membrii Consiliului, materializată, printre altele, în aprobarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a terorismului, precum şi prin crearea Sistemului naţional de prevenire şi combatere a acestuia.

Urmărind adaptarea legislaţiei din domeniul securităţii naţionale la valorile europene şi euro-atlantice, Consiliul a analizat şi avizat noul Proiect al Legii siguranţei naţionale. Iar pentru eficientizarea misiunilor şi adaptarea potenţialului instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale la noile evoluţii ale riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa siguranţei naţionale, s-au aprobat unele modificări ale structurilor şi regulamentelor de organizare şi funcţionare ale acestora.

Periodic, s-au analizat rapoarte şi informaţii asupra noilor pericole potenţiale la adresa României generate de lărgirea spectrului riscului existente pe plan intern şi internaţional. Au fost evaluate situaţiile din unele puncte fierbinţi cu implicaţii asupra securităţii noastre naţionale, un loc însemnat fiind acordat crizelor din Afganistan şi din Irak, ceea ce a permis elaborarea unor propuneri de măsuri, care ulterior au fost validate de Parlament.

Într-o ierarhizare a riscurilor, ameninţărilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale, în raportul prezentat Parlamentului s-a apreciat, că, în ordine, acestea se referă la: tendinţele şi formele de manifestare ale corupţiei, traficul şi consumul ilegal de droguri, securizarea frontierelor, imigraţia ilegală, traficul de armament convenţional către spaţii supuse restricţiilor internaţionale, medierea şi plasarea ilegală a forţei de muncă autohtone pe diverse spaţii.

Pentru eficientizarea schimbului de date între instituţiile Sistemului naţional de apărare asupra indicatorilor de risc şi evoluţiile acestora, s-a creat printr-o hotărâre a Consiliului Sistemul informatic integrat, asigurându-se astfel operativitatea necesară adoptării deciziilor.

Pentru asigurarea protecţiei informaţiilor clasificate, a fost analizată activitatea Autorităţii Naţionale de Securitate şi s-a hotărât înfiinţarea Registrului Oficiului Naţional de Informaţii Secrete de Stat, structură în subordinea Guvernului României, operaţionalizată la sfârşitul anului trecut.

Un domeniu aflat în atenţia Consiliului a fost cel al realizării programelor de restructurare a sectorului producţiei de apărare, analizând încărcarea capacităţilor industriale pe baza comenzilor sectorului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi pe baza solicitărilor la export. Astfel, s-a aprobat lista agenţilor economici şi a capacităţilor de producţie, precum şi activităţile, numărul maxim şi structurile necesare derulării programelor de restructurare.

Coordonarea activităţilor în domeniul relaţiilor politico-militare externe, nou atribut conferit de lege, a impus Consiliului analizarea şi aprobarea acordurilor guvernamentale şi ale instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul siguranţei ţării cu structuri similare din alte state pe probleme specifice, asigurând pentru România monitorizarea şi contracararea factorilor de risc la adresa securităţii statului român, precum şi dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi sprijin reciproc.

Fac precizarea că în majoritate hotărârile adoptate îşi găsesc aplicabilitate în activitatea tuturor structurilor societăţii cu atribuţii în domeniul apărării, siguranţei naţionale şi ordinii publice, pe parcursul acestui an şi în perspectiva următorilor.

În raportul prezentat Parlamentului sunt înscrise şi alte aspecte referitoare la organizarea şi coordonarea activităţilor care privesc securitatea naţională, iar în anexa la acesta sunt prezentate hotărârile adoptate în acest sens. Vă mulţumesc, am terminat.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul preşedinte Sergiu Nicolaescu prezintă raportul Comisiilor de apărare din cele două Camere.

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Domnule preşedinte,

Dacă o să-mi permiteţi, am să scurtez pagina a doua şi o să citesc pagina întâi şi ultima. Sunteţi de acord?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă ascultăm, că avem toţi raportul. Deci, numai o sinteză.

Domnul Sergiu Florin Nicolaescu:

Raport comun privind activitatea desfăşurată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în anul 2002.

Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au analizat raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind activitatea desfăşurată în anul 2002. Aici, dacă îmi permiteţi, toată lumea are pagina a doua.

Activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării vizează coordonarea activităţilor pentru ca România să devină în anul 2004 membră cu drepturi depline a NATO. Concomitent, Consiliul va adopta măsuri care să asigure în continuare dezvoltarea economică şi socială susţinută a ţării, în vederea integrării în Uniunea Europeană, garantarea dezvoltării democratice a libertăţilor fundamentale, astfel încât îndeplinirea lor să conducă la realizarea intereselor de securitate ale României.

Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au avizat favorabil Raportul CSAŢ privind activitatea desfăşurată în anul 2002 şi au hotărât să-l supună spre examinare şi aprobare plenului Parlamentului, potrivit art. 62 alin. 2 lit. f) din Constituţia României. Cu recomandarea ca iniţiativele legislative pentru care s-a solicitat avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării să fie înaintate Parlamentului. Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Luări de cuvânt, stimaţi colegi, dacă sunt, pe marginea raportului? Vă rog, domnul deputat Marcu.

Domnul Marcu Tudor:

Vreau un minut, pentru că nu pot să nu iau cuvântul şi să explic puţin poziţia pe care o are Partidul România Mare în acest sens.

Apreciem, în general, activitatea desfăşurată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, ca fiind benefică problemelor stringente în privinţa apărării ţării, care s-au ivit pe anul 2002.

Aş vrea însă, din punctul nostru de vedere, să atragem atenţia, aşa cum am făcut data trecută şi la 2001, chiar dacă anumite cifre au fost schimbate pe acolo, că este nevoie de o implicare mai puternică a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în rezolvarea problemelor care aduc atingere siguranţei naţionale, nu în mod direct, ci indirect, şi care, foarte uşor, se pot transforma în mod direct. Cu alte cuvinte, mă refer la mersul din ce în ce mai greoi, mai prost, cu mai multe acuze al economiei naţionale, în sensuri normale, al corupţiei, al vieţii sociale, al vieţii economice, al multor altor sectoare, pe care noi toţi le criticăm tot timpul.

Domniile lor, de la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, analizează într-adevăr problemele care sunt brutal ivite pentru rezolvare în viaţa ţării, în privinţa securităţii naţionale. Dar acestea au constituit o analiză mai puţin adâncă şi, cel puţin, cu mai puţine rezultate decât ar fi fost normal, dovadă fiind viaţa pe care o trăim, mai degradată, în multe sectoare, decât cea anterioară.

În condiţiile acestea, sugerez, din punctul nostru de vedere, Consiliului Suprem de Apărare a Ţării să analizeze mai pertinent aceste aspecte şi să ia măsurile care se cuvin. Pentru că nu numai Guvernul este responsabil de ceea ce se întâmplă şi pentru ce îl criticăm noi, chiar cu moţiunea de astăzi, ci, după părerea noastră, şi Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, care nu e format numai din membrii Guvernului, unii dintre ei, ci şi din alte sectoare. Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul senator Szabo.

Domnul Karoly Szabo:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Ar fi fost de dorit ca la dezbaterea unui document atât de important să fie mai multă lume în sală, dar nu mă îndoiesc că cei care lipsesc vor consulta stenogramele şi, din cauza aceasta, îmi permit să vă reţin atenţia. (Aplauze.)

În ce mă priveşte, observaţia mea referitoare la prezentarea acestui document se rezumă la a constata anumite lucruri, pe care, altminteri, le ştim, dar câteodată trebuie reamintite.

Cu ocazia dezbaterilor la noua lege privind Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, despre care s-a făcut vorbire în prezentarea pe care domnul general ne-a oferit-o, ni s-a dat prilejul să abordăm aspecte legate de acest subiect.

Mai întâi, privind raporturile dintre Parlament şi CSAŢ, este fapt cunoscut că această instituţie nu se află sub control parlamentar. Ea are obligaţia de a face ceea ce se petrece acum, de a prezenta anual un raport în faţa Parlamentului, dar, în sensul strict al cuvântului, nu se află sub control parlamentar. Nici nu incriminez aceasta, pentru că, dacă privim mai atent lucrurile, anumite componente, majoritatea componentelor, a instituţiilor care fac parte din CSAŢ, cu excepţia Preşedinţiei, se află într-un fel sub control parlamentar.

Referitor la raport şi la relevanţa raportului şi a dezbaterii parlamentare pe marginea Raportului CSAŢ, pot să vă spun că nici membrii comisiilor (care, aici, au prezentat un co-raport) nu au avut la dispoziţie, faţă de raportul prezentat, vreo oportunitate, pentru că legea nu le-o dă, de a avea introspecţie mai profundă în bagajul de informaţii care face obiectul raportul. Aceasta, pentru că Parlamentul însuşi - şi aceasta este esenţa susţinerii mele - nu s-a îngrijit, cel puţin până acum, pentru a codifica, a reglementa accesul la informaţiile clasificate al membrilor comisiilor parlamentare de resort, pentru ca, într-adevăr, ţinând cont de legea care guvernează protecţia informaţiilor clasificate, reprezentanţii aleşi ai cetăţenilor ţării să poată, într-adevăr, să obţină informaţia de care au nevoie, referitor la instituţiile al căror buget îl aprobă Parlamentul.

Deci, aceasta ar fi chestiunea pe care mi-am permis să v-o aduc în atenţia domniilor voastre referitor la chestiunea în sine a întăririi rolului controlului parlamentar în acest domeniu. Cu atât mai mult cu cât, după 26, după data de ieri, când documentele, protocoalele de aderare la NATO au fost semnate de către ţările candidate şi şi de reprezentantul României la Bruxelles, urmează să intrăm în unele proceduri din care Parlamentul nu mai este cazul să fie lăsat pe dinafară, pe de altă parte. Dar, pentru acest lucru, el trebuie să fie pregătit şi membrii Parlamentului care vor avea acces la anumite informaţii, nu la toate, să poată să aibă această oportunitate şi, totodată, să-şi asume, sub sancţiunea legii, răspunderea care decurge din această oportunitate.

Vă mulţumesc, totuşi, pentru atenţie.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Dacă mai sunt luări de cuvânt? Înţeleg că nu mai sunt.

Stimaţi colegi,

Am luat act de prezentarea raportului, inclusiv a raportului comisiilor de apărare, şi de dezbaterile pe această temă.