Parliamentary debates

Domnul Adrian Năstase:

De asemenea, vă propun să întrerupem aici dezbaterile pentru astăzi. La ora 18,30 urmează primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului, iar de la ora 19,30 prezentarea pe scurt a interpelărilor ce urmează a fi adresate membrilor Guvernului.

Facem o scurtă pauză. Vă mulţumesc.

(După pauză, şedinţa a fost condusă de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor).

Doamna Daniela Popa:

Stimaţi colegi,

Vă propun să începem, chiar dacă cu două minute mai devreme, partea a doua a şedinţei de astăzi, şedinţă consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Dacă domnul deputat Florin Iordache de la Grupul parlamentar al P.S.D. este în sală? Vreţi să vă dezvoltaţi interpelarea sau aşteptaţi direct cuvântul?

Atunci are cuvântul doamna ministru al justiţiei, doamna Monica Macovei. Vă rog, doamna ministru. Răspunsul pentru domnul deputat Florin Iordache. Vorbiţi aici la tribună, vă rog.

Doamna Monica Luisa Macovei (ministrul justiţiei):

Bună seara!

Interpelarea se referă la măsurile care urmează a fi luate de către Administraţia Naţională a penitenciarelor, care este o unitate aflată în subordinea Ministerului Justiţiei, cu privire la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă din penitenciare şi la finanţarea sistemului penitenciar. La interpelare s-a răspuns şi în scris, nu am să vă reţin cu foarte multe detalii, sunt patru pagini. Este clar că această întrebare este justificată de faptul că în prezent condiţiile de detenţie din penitenciare nu sunt dintre cele mai bune şi datorită finanţării scăzute şi datorită unor alte elemente care ţin de comportamentul celor din penitenciare sau de lipsa de educaţie şi de pregătire a celor care lucrează cu deţinuţii.

Ca să răspund direct cu măsurile care vor fi luate, vă informez că există un plan de acţiune pentru perioada 2005 - 2008, al Ministerului Justiţiei, împreună cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor, cu obiective concrete pe care dorim să le realizăm pentru a obţine în final îmbunătăţirea vieţii celor din penitenciare.

Măsurile vizează mai multe aspecte. În primul rând, îmbunătăţirea cadrului normativ necesar pentru a pune în aplicare statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, elaborarea de legislaţie secundară pentru a se aplica Legea privind executarea pedepselor, care a fost adoptată. Apoi măsuri care privesc condiţiile şi materialele necesare deţinuţilor, în vederea exercitării dreptului la apărare şi corespondenţă, evident, măsuri care privesc îmbunătăţirea vieţii lor sub aspect material, sub aspect referitor la hrană, la condiţii de recreaţie, la condiţii de lectură, deci toate acele elemente care alcătuiesc şi trebuie să alcătuiască viaţa privată a deţinuţilor.

De asemenea, administraţia naţională a penitenciarelor are în vedere şi alte obiective care sunt incluse într-un program Phare 2003 - 2005, numit "Asistenţă pentru consolidarea activităţilor din sistemul penitenciar românesc". Acesta este derulat în colaborare cu administraţia penitenciară din Spania.

se are în vedere construirea a patru noi penitenciare, cu o capacitate de 1000 de locuri fiecare, ceea ce, evident, va determina scăderea gradului de aglomerare în penitenciarele astăzi existente şi, implicit, îmbunătăţirea vieţii deţinuţilor.

Strategia pe 2005 - 2008, referitoare la viaţa în penitenciar şi deci la reformarea sistemului penitenciar este o parte componentă - şi lucrăm la ea acum - din strategia de reformă judiciară pe care trebuie să o prezentăm Comisiei europene ca o parte, ca o clauză de salvgardare, până la sfârşitul lunii martie 2005.

Există grupe de lucru la minister, împreună cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor, care lucrează la această strategie.

Am să mă opresc aici şi dacă aveţi întrebări concrete, pe anumite chestiuni, vă răspund. După cum am spus, am răspuns la interpelare în scris, destul de amănunţit.

Doamna Daniela Popa:

Domnule deputat, conform Regulamentului, aveţi dreptul la două minute, vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Doamna ministru,

Mulţumesc pentru răspunsul detaliat. Întrebarea mea viza, pentru că ştim foarte clar, am fost criticaţi în dese rânduri că în penitenciare la această dată condiţiile nu sunt cele satisfăcătoare. Mă bucură faptul că în strategia de guvernare o prioritate o au aceste măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciar. Şi ţinând cont că doamna ministru a prezentat un răspuns detaliat, în răspunsul scris sunt date referiri mai multe.

Mulţumesc mult pentru răspuns.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Marian Sorin Paveliu, de la Grupul parlamentar al P.N.L. este în sală? Da. Răspunde domnul secretar de stat Ervin Zoltan Szekely de la Ministerul Sănătăţii. Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Szekely Ervin-Zoltan (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Referitor la întrebarea formulată de domnul deputat Sorin Paveliu, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 2A din 2005 privind menţinerea cadrului juridic ce reglementează înfiinţarea centrelor de referinţă de diagnostic imagistic vă comunicăm următoarele.

1. Ministerul Sănătăţii a analizat cadrul juridic care a permis înfiinţarea centrelor de referinţă de diagnostic imagistic. Ministerul Sănătăţii va iniţia demersurile prin care actele normative ce ofereau avantaje financiare acestor tipuri de unităţi sanitare să fie anulate, în condiţiile în care acestea se constituie în discriminări faţă de celelalte componente ale sistemului sanitar, prin sumele disproporţionate alocate.

În acest an, prin măsurile adoptate, suma fixă negociată pentru aceste unităţi va fi drastic redusă, faţă de anii anteriori, având în vedere atât restricţiile financiare curente, cât şi dezechilibrul generat de furnizarea de servicii paraclinice generale în zonele în care acestea funcţionează: Bucureşti, Arad, Hunedoara, Constanţa.

2. Documentul prin care s-au acordat garanţii cu privire la contractarea de servicii pe termen lung centrelor de referinţă de diagnostic imagistic a fost semnat de reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii şi Familiei, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi ai S.C. Euromedic Internaţional S.A. Documentul s-a prezentat prin anexă.

3. Având în vedere faptul că Ministerul Sănătăţii nu a încheiat analiza documentelor aflate la baza acestei relaţii contractuale, nu a stabilit eventualele daune aduse Fondului Unic de Asigurări de Sănătate şi nu a identificat persoanele ce pot fi acuzate de corupţie instituţionalizată până în prezent, nu a sesizat organele de anchetă penală.

4. În scopul limitării efectelor negative generate de alocarea disproporţionată a resurselor financiare pentru aceste unităţi Ministerul Sănătăţii a dispus încheierea de contracte de prestări servicii pe indicatori şi tarife cu centrele de referinţă de diagnostic imagistic, preţul serviciilor prestate fiind calculat la 1,7 ori valoarea preţului pentru tarifele practicate în celelalte instituţii sanitare.

S-a menţinut sistemul de finanţare pe sumă fixă negociată corelată, pe indicatori şi tarife, condiţionat de îndeplinirea fermă a următoarelor cerinţe: dotarea unităţilor cu aparatură de înaltă performanţă, funcţionarea neîntreruptă a aparaturii, prestarea de servicii în folosul asiguraţilor 24 de ore din 24, în tot cursul săptămânii.

Cu stimă, semnează ministrul sănătăţii, profesor doctor Mircea Cinteză.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Poftiţi, vă rog.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Domnule secretar de stat,

Stimaţi colegi,

Acest act pe care l-am solicitat, în opinia mea este un act cu totul şi cu totul particular, este vorba de o convenţie care pe ici, pe colo este denumită contract, încheiată între Casa Naţională de Asigurări şi o firmă privată care la momentul semnării nu oferea nici un fel de prestări servicii medicale şi care se bazează pe un memorandum semnat anterior acestei convenţii, în care se prevede în mare faptul că Ministerul Sănătăţii va închiria acestei firme un număr de spaţii în spitale şi policlinici, fără licitaţie. De asemenea, că Ministerul Sănătăţii se obligă să facă rost de pacienţi pentru aceşti furnizori de servicii, că acest contract se va încheia pe un număr de 5 ani de zile, eventual cu dreptul de prelungire până la 10 ani. Acestea sunt elemente pe care eu le-am extras dintr-un raport al Curţii de Conturi prezentat Comisiei pentru sănătate.

În fapt, la data respectivă, în 2002, Casa Naţională de Asigurări, prin preşedintele său, nu avea dreptul să încheie nici un fel de astfel de convenţii-contract, conform legii nu avea dreptul decât să încheie convenţii cu furnizori de servicii, în limita legii. Iar acest act este, din punctul meu de vedere, un abuz în serviciu, care, pe lângă ceea ce a făcut pozitiv pentru pacienţii care au putut să folosească serviciile acestei firme, a făcut şi foarte mult rău, respectiv sumele de 3 milioane de dolari pentru fiecare centru medical euromedic, atât cât era prevăzut în fiecare contract, au fost luate dintr-o sumă acordată ambulatoriului de specialitate, care a dus la micşorarea sumelor alocate pentru medici şi pentru alte servicii care se alimentau din acest buget.

În opinia mea cred că acest abuz în serviciu trebuie semnalat Parchetului. De altfel, se şi află pe acest contract, în numele ministerului este o semnătură neidentificată, cel puţin aşa am văzut pe materialul care mi-a fost dat ca răspuns, şi ministrul Daniela Bartoş, la acea vreme, a infirmat că ar fi semnat, or, nici o altă persoană nu ar fi avut dreptul să semneze în numele domniei sale fără un mandat expres, care în mod clar nu există.

De asemenea, decizia domnului ministru Cinteză de a plăti serviciile acestei firme cu 70% mai mult decât cele ale firmelor similare, şi vorbim de aceleaşi servicii, cred că trebuie semnalată, şi voi face acest lucru, Consiliului concurenţei, pentru că este vorba de o încălcare a ceea ce înseamnă concurenţa echitabilă, loială.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat, replică, nu este cazul.

Mulţumesc mult.

Tot pentru domnul deputat Marian Sorin Paveliu, domnul Miron Dumitru, secretar de stat de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Dumitru Miron (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Doamnelor şi domnilor,

Interpelarea se referă la modul de desfăşurare a concursurilor didactice pentru posturile de conferenţiar şi profesor şi cu speţă punctuală la aplicarea sau non-aplicarea unor ordine ale ministrului învăţământului, nr. 4822 şi 4823.

Vreau să fac precizarea că schimbarea regulilor jocului, în timpul desfăşurării acestuia, nu face parte din filosofia managerială de la nivelul echipei de conducere a ministerului şi nu face nici bine.

În al doilea rând, problema concursurilor didactice şi cea a doctoratelor ridică de mai multă vreme probleme şi trebuie puse pe baze sustenabile autentice şi de durată. O mare parte din răspunsul la această interpelare se găseşte în mod autentic chiar în maniera comprehensivă în care interpelarea a fost formulată, deci multe din răspunsuri sunt cuprinse acolo, dar aş vrea să punctez următoarele: Ordinele ministrului nr. 4822 şi 4823 din ianuarie 2004 nu au produs efecte juridice, ci doar au complicat un pic şi au accentuat entropia din sistem, datorită faptului că ele nu pot să producă efecte retroactiv. Concursurile profesionale aflate în derulate demaraseră înainte de edictarea acestor ordine, pentru că potrivit legii, cum cunoaşteţi dumneavoastră foarte bine, concursurile de promovare trebuie să se deruleze în termen de 45 de zile de la începerea anului universitar, respectiv a semestrului.

Deci, dosarele de concurs care sunt în faza lor finală şi sunt în drum spre Comisia naţională de titluri au debutat şi am luat toate măsurile pentru ca ele să se finalizeze conform reglementărilor în vigoare la data demarării concursurilor, chiar printr-o notă, adresă emisă de către domnul director general Ioan Ianoş, în exerciţiu.

La momentul ianuarie se aducea la cunoştinţa tuturor universităţilor că se desfăşoară concursurile strict în conformitate cu reglementările în vigoare la demararea lor.

Concursurile aferente semestrului II vor urma, de asemenea, procedura care este în vigoare.

Şi, în încheiere, aş vrea să spun că, răspunzând punctual, poziţia noastră, pentru că unul dintre elemente era: "Vă rugăm să precizaţi poziţia dumneavoastră personală cu privire la păstrarea acestor reglementări...". Domnul ministru mă mandatează să formulez următorul răspuns, şi anume că lucrăm la un pachet congruent şi clar de reglementări cu privire la concursurile profesionale de promovare, vom remite zilele acestea spre toate universităţile şi spre toţi actorii care desenează tabloul educaţional un pachet de reglementări în această speţă, cuprinzând inclusiv acele ordine, pentru a se emite puncte de vedere cu privire la ele şi, în baza acestor colectări de puncte de vedere, se va elabora, printr-un ordin al ministrului care să aibă o armonie internă mai clară, un set de norme care să actualizeze şi să atenueze incongruenţele legislative şi aplicabil de la începutul următorului an universitar.

Practic, răspunsul în integralitatea lui se va îndrepta spre dumneavoastră în forma scrisă. La acea formă scrisă vom anexa şi celelalte elemente care sunt cuprinse în interpelare, respectiv procesul-verbal al Consiliului naţional de acreditare, cu privire la regulamente. Deci, răspunsul scris la interpelare va fi mai cuprinzător, mai exact şi mai conform cu întrebările puse.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

În primul rând, vreau să fac o precizare. Nu este vorba de o interpelare, este vorba de o întrebare.

În al doilea rând, vreau să fac o a doua precizare. Rolul acestei întrebări era de a atrage atenţia ministrului educaţiei şi cercetării că până în prezent, de la apariţia Legii învăţământului, în 1995, şi a Legii privind statutul personalului didactic din 1997 ne-am aflat într-un vid legislativ, iar cele două ordine pe care le-aţi menţionat au fost emise, îmi place să spun, şi sub presiunea pe care o fac de vreun an şi jumătate asupra Ministerului Educaţiei.

Pe fond, problema este că toate promovările pentru posturile de conferenţiar şi profesor universitar, în opinia mea, se fac prin încălcarea legii. Inclusiv în acest ultim examen care se derulează, în sensul că Ministerul Educaţiei şi Cercetării nu a emis nişte criterii de evaluare a dosarelor de conferenţiari şi profesori. În aşa fel încât, în momentul în care dosarele au plecat de la universităţi cu concursul încheiat, ajung la minister, unde se apreciază într-un mod subiectiv, după cum vrea fiecare membru al comisiei.

Şi eu, în felul acesta, încerc să-i atrag, şi pe această cale, atenţia domnului ministru că CNADTC-ul, Comisia Superioară de Evaluare a Titlurilor, a refuzat cu obstinaţie de a emite aceste standarde, criterii, prevăzute în lege şi tare mi-e frică că o să opună rezistenţă şi în viitor, pentru că, în felul acesta, lucrurile devin mult mai clare şi mai puţin subiective.

Sper din toată inima ca domnul ministru să aibă fermitatea de a se opune acestui curent, de a lăsa totul la ordinea subiectivă.

Vă rog?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Vedeţi vreun ministru aici?

Domnul Marin Sorin Paveliu:

Eu mă adresez ministrului. Aveţi dreptate şi să ştiţi că subscriu la punctul dumneavoastră de vedere, legea prevede că unde spunem ministru trebuie să fie ministru şi... asta este.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Mai răspundeţi acum, domnule secretar de stat, aveţi replică? Nu mai daţi replică. Bun.

Mai sunt doi domni deputaţi care aşteaptă răspuns la întrebări, este vorba de domnul Florin Iordache, de la Grupul parlamentar al PSD (din păcate, domnul secretar de stat Istvan Jakab, de la Ministerul Finanţelor Publice, nu este prezent), şi domnul deputat Mircia Giurgiu, aşteaptă un răspuns din partea doamnei ministru Mona Muscă, care am înţeles că este pe drum, trebuie să sosească la Cameră.

Doamna Daniela Popa:

Domnul deputat Mircia Giurgiu aşteaptă răspuns la întrebarea din partea doamnei ministru Mona Muscă, pe care o invităm să ia cuvântul. Vă rog, doamnă ministru.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedintă de şedinţă.

Cu cine vorbesc, din sală? (Domnul deputat Mircia Giurgiu se ridică în picioare.)

Bună seara!

Stimate domnule deputat Mircia Giurgiu,

Faţă de problemele ridicate de dumneavoastră, Ministerul Culturii şi Cultelor formulează următorul punct de vedere:

1. Referitor la contractele de vânzări de active ale Companiei Naţionale a Imprimeriilor "Coresi" S.A. pe ultimii patru ani. În conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 563/1999 privind aprobarea Strategiei naţionale de privatizare pe anul 1999, în cap. 3.2.12 - "Cultură" alin. 2 - "Politici de dezvoltare", se prevede: "În cadrul procesului de organizare, Regia Autonomă a Imprimeriilor "Coresi" a fost transformată în Compania Naţională a Imprimeriilor "Coresi" S.A., prin Hotărârea de Guvern nr. 96/1999".

Într-o primă etapă, pe baza programului de restructurare a companiei, aprobat prin Ordinul Ministerului Culturii şi Cultelor nr. 2013/1999, s-a avut în vedere desfiinţarea sectoarelor cu tehnologii depăşite: tipar înalt, tipar adânc, zincografie etc., care au generat pierderi, iar în etapa următoare s-a trecut la un program etapizat privind privatizarea unui număr de 15 subunităţi, sens în care AGA a aprobat, ca metodă de privatizare accelerată, vânzarea acestora (anexa nr. 1) şi o să primiţi anexa.

Vânzarea celor 15 subunităţi s-a făcut cu respectarea reglementărilor legale în vigoare şi cu parcurgerea procedurilor: rapoarte de evaluare, documentaţia privind vânzarea potrivit Legii nr. 99/1999 şi a normelor metodologice de aplicare a legii, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 450/1999, materiale discutate în consiliul de administraţie şi aprobate de AGA.

În anul 2003, prin Hotărârea de Guvern nr. 692, emisă în baza Legii nr. 137/2002, a fost aprobată strategia de privatizare a companiei, ca o ultimă etapă, prin următoarele metode: pentru sucursale, vânzarea acestora ca active nete, în conformitate cu art. 24 alin. 1 cap. IV din Legea nr. 99/1999; pentru companie, metoda de privatizare aprobată constă în majorarea capitalului social, prin aport de capital privat - art. 191-195 din Hotărârea de Guvern nr. 577/2002 şi art. 14 din Legea nr. 137/2002.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 692/2003 s-a aprobat constituirea procedurii de administrare specială şi supraveghere financiară la Compania Naţională a Imprimeriilor "Coresi" S.A., sens în care Ministerul Culturii şi Cultelor, ca instituţie implicată în privatizare, a emis Ordinul nr. 2745/2003 pentru toată perioada de privatizare.

Pe baza strategiei aprobate şi conform perioadelor de privatizare rezultate din strategie, până în prezent, s-a privatizat Sucursala Imprimeria "Bacovia" Bacău, în condiţiile Legii nr. 137/2002 şi ale Hotărârii de Guvern nr. 577/2002, respectiv: raport de evaluare, dosar de prezentare, ofertă de vânzare şi organizarea propriu-zisă a licitaţiei deschise cu strigare, discutate în consiliul de administraţie şi aprobată de AGA.

La data de 23 iulie 2004, la solicitarea domnului Mircia Giurgiu, lider sindical la Imprimeria "Ardealul" Cluj-Napoca şi a domnului Matei Brătianu, vicepreşedinte al BNS, adresată ministrului culturii şi cultelor, domnului Răsvan Theodorescu, Guvernului României şi altor instituţii centrale şi locale, AGA a hotărât suspendarea procesului de privatizare. Toate contractele de vânzare referitoare la activele ce au făcut obiectul privatizării până în prezent au respectat în totalitate termenele de plată stabilite. Sumele rezultate din vânzarea activelor au fost utilizate în conformitate cu destinaţiile stabilite prin Legea nr. 99/1999 art. 26 alin. 2.

2. La punctul doi al întrebării dumneavoastră, am să-l citesc, ca să ştiţi la ce ne referim: "Rapoartele de evaluare ale activelor vândute". Toate rapoartele de evaluare privind vânzarea activelor au fost întocmite de societăţi autorizate de ANEVAR, soluţionarea acestora făcându-se prin parcurgerea procedurilor reglementate legal. Preţurile rezultate şi recomandate de evaluatori au stat la baza dosarelor de prezentare şi a ofertelor de vânzare aprobate de AGA.

3. Procesele verbale de adjudecare a activelor vândute în cadrul licitaţiilor. Pentru toate negocierile şi licitaţiile organizate privind vânzarea de active în derularea proceselor de privatizare s-au întocmit procese-verbale de adjudecare în condiţiile legii, ele găsindu-se la sediul companiei. Precizăm că toate documentele ce au stat la baza vânzării de active în procesul de privatizare au făcut obiectul verificărilor şi controalelor Curţii de Conturi, ale Ministerul Finanţelor Publice şi ale Corpului de control al ministrului culturii şi cultelor, instituţii abilitate să verifice înstrăinarea de active.

4. Referitor la contractele de închirieri de spaţii şi documentele ce au stat la baza acestora. Pentru o valorificare cât mai eficientă a spaţiilor rămase disponibile, în anumite perioade de timp, potrivit Legii nr. 133/1999, respectiv Legii nr. 346/2004, consiliul de administraţie a aprobat caietele de sarcini şi preţurile de pornire ale licitaţiilor cu strigare, diferenţiate în funcţie de destinaţia acestora, respectiv: birouri, spaţii de depozitare sau spaţii de producţie. Toate licitaţiile au fost organizate şi s-au desfăşurat în prezenţa comisiei de licitaţie desemnate prin decizia directorului general, cu anunţarea prealabilă în două cotidiene centrale: "Adevărul" şi "România liberă". Spaţiile disponibile şi închiriate la nivel de sucursale au fost organizate şi au intrat sub responsabilitatea conducerilor sucursalelor.

Ca şi în cazul vânzării de active, şi închirierile de spaţii au făcut obiectul controalelor instituţiilor abilitate menţionate mai sus.

5. Bilanţurile contabile pe ultimii 3 ani. Pentru o imagine cât mai fidelă şi clară asupra modului de organizare, administrare, conducere şi gestionare a activităţii Companiei Naţionale a Imprimeriilor "Coresi" S.A., în anexele nr. 2 şi 3 la prezenta se redau, în dinamică, principalii indicatorii economico-financiari realizaţi. Şi aveţi anexa respectivă. Anexele au fost întocmite pe baza datelor din bilanţurile contabile anuale.

După cum rezultă din anexele nr. 2 şi 3, întreaga activitate economică şi financiară a companiei s-a soldat anual cu profit, gradul de profitabilitate fiind diferit de la an la an, ceea ce infirmă total aprecierea că unitatea s-a aflat sau se află cu pierderi sau în stare de faliment. Sintetic, prezentând profitul realizat de companie în ultimii 5 ani, urmează: în 2000 - 6,142 de miliarde lei; în 2001 - 8,846 de miliarde lei; în 2002 - 14,955 de miliarde lei; în 2003 - 6,362 de miliarde lei; în 2004 - 15,449 de miliarde lei.

Un alt element care infirmă total aprecierea neconformă cu realitatea a falimentului companiei este şi faptul că aceasta nu înregistrează arierate restante la bugetul general consolidat al statului şi nici alte obligaţii restante.

Faţă de cele prezentate în anexele nr. 2 şi 3, se poate conchide că activitatea companiei este consolidată din punct de vedere economico-financiar.

6. Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate. Prin bugetele de venituri şi cheltuieli anuale aprobate prin hotărâri de Guvern, au fost stabilite şi fondurile cu această destinaţie, compania încadrându-se în limitele legale. Şi acest capitol de cheltuieli a făcut obiectul controlului organelor abilitate.

În ceea ce priveşte achiziţiile de telefoane mobile şi autoturisme, precizăm că aceste dotări s-au făcut în baza programelor anuale aprobate de consiliul de administraţie.

Acordarea telefoanelor mobile unor salariaţi cu funcţii de conducere şi execuţie - 7 telefoane la sediul central şi 6 telefoane la sucursale - a fost impusă de asigurarea operativităţii în realizarea sarcinilor de serviciu. Fiecare beneficiar de telefon mobil are o cotă valorică lunară aprobată de consiliul de administraţie, orice depăşire fiind suportată de deţinător.

În legătură cu mijloacele de transport achiziţionate de-a lungul anilor, precizăm că ele au fost procurate corespunzător planurilor de investiţii aprobate de AGA, în număr total de 3 autoturisme la nivelul companiei, pentru transport de mărfuri şi persoane.

7. Achiziţii de utilaje, materii prime şi materiale. Toate achiziţiile de utilaje, materii prime şi materiale s-au realizat cu respectarea strictă a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziţiile publice şi a normelor standard în domeniu. În funcţie de natura achiziţiilor şi valoare, au fost organizate licitaţii publice sau, după caz, selecţii de oferte, documentele aflându-se la fiecare unitate în parte, sediul central sau sucursale. Ţinem să precizăm că în ultimii patru ani, la nivelul sediului central, nu au fost realizate achiziţii de utilaje, ci doar de componente, piese de schimb şi obiecte de birotică.

Documentele privind achiziţiile au făcut obiectul controalelor organelor abilitate.

În legătură cu arhiva fototecii, constituită anterior anului 1989, precizăm că aceasta nu a făcut obiectul înregistrării ca activ necorporal în patrimoniul companiei, deoarece în structura ei se regăseau diapozitive alb-negru şi color de formate diferite, fără valoare contabilă, având doar valoare documentară şi artistică. Această arhivă a fost transferată Oficiului naţional pentru documentare şi expoziţii de artă, în baza Ordinului ministrului culturii nr. 3070/8 octombrie 1998.

Faţă de cele prezentate şi pentru a elimina orice suspiciune, mai arătăm: ocuparea postului de director general s-a făcut prin concurs, în condiţiile legii, prin încheierea contractului de management şi, ulterior, a contractului de performanţă, care conţine obiective, criterii şi indicatori de performanţă analizaţi anual.

În final, ţinem să remarcăm faptul că demersul actual al domnului Mircia Giurgiu, deputat, nu este singular şi se desfăşoară de peste doi ani, mai precis, de la declanşarea procesului de privatizare, căruia domnul Mircia Giurgiu i s-a opus cu vehemenţă. De altfel, domnul Mircia Giurgiu a încercat, în anul 2004, să impună, cu sprijinul BNS, al domnului Matei Brătianu, o hotărâre de Guvern de trecere cu titlu gratuit a Imprimeriei "Ardealul", la care era lider sindical, în patrimoniul Regiei Autonome "Monitorul Oficial", obţinând în acest sens acordul fostului Guvern al României, demers care nu s-a mai finalizat.

Domnule deputat, ţin să menţionez că orice alte informaţii pe care dumneavoastră le doriţi în legătură cu întrebările pe care le-aţi pus şi eventuale insatisfacţii privind răspunsul pe care l-aţi primit, deci, orice alte informaţii, orice alte documente vă stau la dispoziţie, ori prin intermediul Ministerului Culturii, dacă le cereţi acolo, ori direct de la Imprimeria "Coresi", cu toată transparenţa. Aveţi dreptul la absolut orice informaţie.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă ministru, pentru răspunsul extrem de detaliat, care a depăşit cu mult cele 5 minute regulamentare.

Dacă domnul deputat doreşte să intervină după răspunsul doamnei ministru?

Domnul Mircia Giurgiu:

Doamnă ministru,

Vă mulţumesc pentru acurateţea răspunsului. O singură corectură, profitul este în miliarde, nu în mii de miliarde.

Probabil că, o dată, o să reuşesc să vin în audienţă (bineînţeles, trebuie să mă înscriu) şi o să discutăm mai mult. Vă mulţumesc frumos.

Doamna Daniela Popa:

În replică, doamna ministru.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Îmi cer scuze dacă am spus mii de miliarde, dar, sinceră să fiu, tare bine ar fi dacă ar fi fost mii de miliarde şi nu numai miliarde. Repet, îmi cer scuze, dacă, cumva, am pronunţat greşit.

În al doilea rând, vă mulţumesc foarte mult, sunteţi binevenit oricând şi orice alte observaţii pe care le aveţi eu le primesc cu mare plăcere, cu atât mai mult cu cât, practic, de orice nereguli care au fost nu sunt răspunzătoare, eu preluând de abia, după cum bine ştiţi, de o lună şi jumătate ministerul. Dar, dacă dumneavoastră mai aveţi unele suspiciuni, unele probleme în legătură cu ceea ce m-aţi întrebat şi dacă cumva, încă o dată spun, răspunsul nu a fost suficient, sunteţi nu numai binevenit, ci şi aşteptat. Vă mulţumesc frumos.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, doamnă ministru.