Parliamentary debates

- după pauză -

(În continuare, lucrările sunt conduse de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Daniela Popa:

Stimaţi colegi,

Începem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Primul răspuns este acordat domnului deputat Adrian Moisoiu, de la grupul parlamentar al PRM. Domnule deputat, doriţi să dezvoltaţi interpelarea? Nu.

Atunci o rog pe doamna ministru al justiţiei, Monica Macovei, să dea răspunsul la interpelarea domnului deputat Moisoiu.

Să vă prezentaţi, domnule secretar de stat.

Domnul Mihai Eftimescu (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Sunt împreună cu doamna ministru Macovei, dar ne-am împărţit sarcinile; sunt multe interpelări şi am să vă rog să-mi îngăduiţi mie să dau citire răspunsului.

Doamna Daniela Popa:

Vă rog.

Domnul Mihai Eftimescu:

La întrebarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor, răspunsul nostru este: potrivit dispoziţiilor art.33 alin.2 şi 34 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, în prezent Tribunalul Bucureşti şi Curtea de Apel Bucureşti sunt instanţe specializate în materia proprietăţii intelectuale, având competenţa exclusivă în această materie.

În art.19 din aceeaşi lege se prevede că, în cazul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, funcţionează secţia civilă şi de proprietate intelectuală. S-a modificat competenţa materială a fostei secţii civile, atribuindu-se şi o competenţă sporită în materie de proprietate intelectuală.

În ceea ce priveşte litigiile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, în momentul intrării în vigoare a Legii nr.304/2004, răspunsul nostru se calează pe prevederile art.725 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia, în alin.1 se arată că dispoziţiile legii noi de procedură se aplică din momentul intrării ei în vigoare şi proceselor în curs de judecată începute sub legea veche, precum şi executărilor silite începute sub acea lege.

Iar potrivit alin.2 din acelaşi articol, procesele în curs de judecată la data schimbării competenţei instanţelor legal investite, vor continua să fie judecate de acele instanţe. În caz de casare, cu trimitere însă spre rejudecare, dispoziţiile legii noi privitoare la competenţă sunt deplin aplicabile.

Acelaşi articol stipulează că, în cazul în care instanţa este desfiinţată, dosarele se vor trimite din oficiu instanţei competente, potrivit noii legi, iar hotărârile pronunţate înainte de intrarea în vigoare a noii legi rămân supuse căilor de atac şi termenelor prevăzute din legea sub care au fost pronunţate. Acestea sunt detalii tehnice.

În ceea ce priveşte hotărârile judecătoreşti menţionate de dumneavoastră, suntem în măsură, dar ne propunem să nu facem nici o apreciere. Aceasta excede obiectul de activitate al Ministerului Justiţiei şi suntem foarte prudenţi în a evalua hotărâri judecătoreşti. Credem că oricare minister trebuie să fie foarte prudent în a evalua hotărâri judecătoreşti, iar Ministerul Justiţiei, în mod special, datorită necesităţii respectării independenţei justiţiei. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat Moisoiu, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc.

Doamna preşedintă,

Domnule secretar de stat,

S-o luăm aşa, pe rând, şi temeinic, că ştiţi, eu sunt ardelean, şi au nişte probleme ardelenii ăştia.

În primul rând, frecvenţa cu care aţi dat răspunsul, eu le plâng pe doamnele stenografe, pentru că nu ştiu cum au înregistrat. Dar, în sfârşit!

În ceea ce priveşte problema în sine: eu am înţeles din tot ceea ce aţi spus dumneavoastră, că problema nu are rezolvare, că amărâtul de inventator care se luptă pentru drepturile lui, de ani de zile, şi al cărui proces este pasat când de la Secţia civilă la Secţia comercială, când de la Secţia comercială la Secţia civilă, când ajunge la Înalta Curte de Casaţie şi este trimis înapoi, pentru că aşa este decizia, şi v-am dat un exemplu concret, la care dumneavoastră nu interveniţi şi nu vă spuneţi nici o părere.

Dar partea proastă este că inventatorul a şi murit, partea proastă este că n-a apucat să se bucure de drepturile şi de realizarea materială a ceea ce a realizat dânsul în viaţă. Şi partea proastă a lucrurilor mai este ceva: că spuneţi în clipa de faţă că, fiind pe rol, în momentul când intră în lucru această Lege nr. 304/2004, totul urmează în aceeaşi brambureală să decurgă. Iarăşi rămâne la tribunalul comercial, iarăşi trece la tribunalul civil, iarăşi poate să meargă până la Curtea de Casaţie, fiecare cu termene peste termene şi nimic. Deci, omul nu beneficiază. Nu vă supăraţi, doamna ministru, că sunteţi de faţă, nu vă supăraţi, domnule secretar de stat, dar eu nu astfel am înţeles şi nu astfel cred că este respectul faţă de cel care a încercat şi încearcă să fie unul dintre oamenii cei mai capabili în această ţară, şi anume, să se avânte într-un domeniu în care astăzi nimeni nu este încurajat, domeniul cercetării, să găsească sau să realizeze o invenţie, o invenţie de miliarde sau mii de miliarde de lei şi din care până la urmă să nu beneficieze sau să beneficieze alţii, care n-au absolut nici un merit din acest punct de vedere.

Sunt - spun cinstit - dezolat de răspunsul dumneavoastră şi nu mai ştiu, în acest caz, unde ar trebui să mă mai adresez. Pentru că să ştiţi că în momentul când inventatorul sau urmaşul inventatorului a venit la mine, a venit exact pentru motivul că era distrus psihic, pentru faptul că nicăieri nu găseşte dreptate şi nu poate să beneficieze de ea.

Eu sper că ceea ce am completat astă seară aici, doamnă ministru, va avea un pic de rezonanţă şi în sufletul dumneavoastră şi respectiv poate că totuşi găsim o cale, nu ştiu, că nu sunt jurist de meserie, că dacă eram, poate că încercam eu să o rezolv şi astfel să rezolvăm situaţia de fapt, şi în caz particular, dar şi în cazul general.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, puteţi interveni, două minute maxim.

Domnul Mihai Eftimescu:

Domnule deputat,

Eu sunt oltean ca rădăcini şi de aceea am vorbit mai repede, îmi cer scuze.

Vroiam să spun că este o situaţie reală pe care o evocaţi. Ani de zile, secţii ale Curţii Supreme au pasat între ele acest tip de litigii, dar răspunsul nostru vine şi cu o veste bună: s-a stabilit o competenţă clară: Tribunalul Municipiului Bucureşti, Curtea de Apel Bucureşti şi Secţia Civilă a Înaltei Curţi. De acum încolo asemenea tragedii nu se vor mai întâmpla.

În al doilea rând, în ceea ce priveşte cazul particular pe care-l evocaţi, în răspunsul scris am menţionat şi posibilitatea promovării unui recurs în interesul legii. Pentru o asemenea soluţionare trebuie să se adreseze cel interesat însă, să formuleze cererea în acest sens şi se poate formula. V-am indicat şi căile procedurale. Este o situaţie reală şi nu este singura, dar se remediază sub noua lege, intrată astă vară în vigoare.

Domnul Adrian Moisoiu (din sală):

Şi eu m-am referit la noua lege.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog, doamna ministru, aveţi cuvântul.

Doamna Monica Luisa Macovei:

Bună seara!

Interpelarea se referă la condiţiile în care Firma Freedom House Washington a primit contractul de audit privind strategia naţională anticorupţie a României, contract între Freedom House Washington şi Ministerul Justiţiei. Şi în interpelare se invocă suspiciuni cu privire la legalitatea acestui contract, a acestui demers.

În primul rând se afirmă în interpelare că auditul solicitat de Ministerul Justiţiei nu a fost urmare a unei recomandări reale din partea Comisiei Europene, ci a unei pretinse recomandări.

Cerinţa de a se face acest audit, deci audit înseamnă un control asupra impactului rezultatelor strategiei anticorupţie 1, cea care a avut loc până la sfârşitul lui 2004. Deci, acesta a fost obiectul auditului. Aceasta a fost cerinţa Comisiei Europene, care atunci când a primit în decembrie 2004, documentul primit "Strategie naţională anticorupţie nr. 2", care cuprindea ca perioadă 2005 - 2007, a spus: "Nu vrem să ne uităm la o nouă strategie anticorupţie, ci dorim să fie evaluată prima strategie anticorupţie şi activitatea P.N.A. în această perioadă, prin urmare, vă solicităm să faceţi un audit independent asupra primei strategii şi a acestei activităţi". Este una din condiţiile din clauza de salvgardare şi ea se află în documentele Comisiei Europene, în interpelarea scrisă le-am menţionat, le repet, este vorba de documentul comun de poziţie dintre România şi Uniunea Europeană, adoptat în decembrie 2004, şi în acel document numit "Verificarea extinderii pe capitole", respectiv Capitolul "Justiţie şi Afaceri Interne". Deci, este o recomandare reală.

În al doilea rând, am fost întrebaţi de ce nu a participat şi Ministerul Afacerilor Interne şi Administraţiei la contractarea acestui audit, este adevărat că Ministerul de Interne este ministerul integrator al Capitolului "Justiţie şi Afaceri Interne", dar aceasta nu are nici o legătură cu rolul pe care îl are Ministerul Justiţiei în ceea ce priveşte strategia anticorupţie. Cele două ministere nu lucrează tot timpul împreună pe orice măsură. De pildă, Ministerul Justiţiei nu lucrează cu Internele pe planul Schengen. La fel, Ministerul de Interne nu lucrează cu Justiţia pe măsurile anticorupţie, pentru că acestea sunt, tot potrivit documentelor Comisiei Europene, sunt atributul Ministerului Justiţiei, deci măsurile de accelerare a implementării strategiei anticorupţie şi elaborarea strategiei nr. 2 - 2005-2008 - sunt atributul Ministerului Justiţiei.

Prin urmare, a fost o măsură legală, ca Ministerul de Justiţie să încheie acest contract de audit.

O a treia menţiune din interpelare se referă la dubiile exprimate cu privire la îndeplinirea procedurilor legale.

Au fost îndeplinite procedurile legale, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001 prevede mai multe tipuri de proceduri de achiziţie publică, între care şi procedura simplificată, a cererii de ofertă, prin care autoritatea contractantă, respectiv Ministerul Justiţiei, poate solicita oferte de la mai mulţi prestatori, în vederea realizării scopului său, respectiv realizarea auditului.

Această procedură este posibilă atunci când plafonul este sub 40.000 de euro, în acest caz plata care s-a făcut a fost aproape de 32.000 de euro, dar de la început s-a lansat oferta până în acest plafon de 40.000 de euro, tocmai pentru că aşa prevede legea.

Prin urmare, s-au lansat oferte unui număr de 7 organizaţii, apoi 9 organizaţii au cumpărat caietul de sarcini, una singură a depus ofertă, respectiv Freedom House Washington, oferta a fost întocmită în conformitate cu prevederile legale. S-au respectat întocmai prevederile legale, a existat o comisie de evaluare, chiar dacă a fost un singur ofertant, pentru că este vorba de un punctaj pe care oricare ofertant trebuie să-l îndeplinească pentru a câştiga. Freedom House Washington a câştigat 87,56 puncte din 100 posibile, deci a primit acest contract. Nu s-au depus contestaţii.

Procedura a fost, după cum am spus, legală şi nu există nici un motiv pentru a fi anulată, aşa cum se solicită în interpelare.

Aş mai vrea să vă mai spun încă ceva. Aduc aminte că decizia de a se realiza acest audit a fost luată de comisie, cu acordul Guvernului României, în decembrie 2004, şi până la sfârşitul lui martie 2005 România trebuia să facă şi auditul, şi noua strategie anticorupţie, pe baza rezultatului auditului. Deci, termenul era foarte strâns.

Prin urmare, cred că, dimpotrivă, Ministerul Justiţiei s-a achitat foarte bine de aceste obligaţii pentru că, iată, astăzi avem auditul, care pe 10 martie a fost trimis Ministerului Justiţiei, aşa cum se prevede în caietul de sarcini şi în contract, avem un termen de 8 zile în care putem cere clarificări, deja am cerut clarificări, şi îl vom face public într-un timp foarte scurt. Pe baza acestui audit - repet - venit pe 10 martie, lucrăm la noua strategie anticorupţie, care trebuie să ajungă la Comisia Europeană până la sfârşitul lunii martie.

Se mai invocă în interpelare că Freedom House a fost una din organizaţiile participante ale Coaliţiei pentru un parlament curat. Este vorba, este adevărat - şi aceasta este o informaţie publică - Freedom House Bucureşti a fost membră a acestei Coaliţii pentru un parlament curat, nu Freedom House Washington, care este o altă organizaţie, organizaţia mare, puternică din Statele Unite şi care, deci, după cum am spus, nu a fost membră în Coaliţia pentru un parlament curat, nu au fost organizaţii internaţionale.

Şi, aşa cum am spus, pentru că mi s-au mai făcut aceleaşi imputări, apropo de faptul că provin de la Apador CH, organizaţie care a fost în Coaliţia pentru un parlament curat, că nu există nici o legătură între acea activitate şi mandat, şi în momentul în care am devenit ministru al justiţiei îmi exercit şi îmi îndeplinesc acest rol, ca ministru al justiţiei. Mulţumesc. În mod corect şi legal îl îndeplinesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, doamna ministru.

Domnule deputat, doriţi să interveniţi? Aveţi cuvântul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Doamnă preşedinte,

Domnilor colegi,

Distinsă doamnă ministru,

Am libertatea să-mi susţin punctele de vedere din această interpelare, având în vedere că partidul din care am cinstea să fac parte s-a dovedit întotdeauna drept şi v-a felicitat de câte ori aţi făcut lucruri bune.

Aţi redeschis anumite anchete, sigur că urmărim finalizarea lor şi am aplaudat acest lucru. Dar, această măsură a dreptăţii ne permite să criticăm atunci când nişte lucruri devin prea evidente în ceea ce priveşte anumite tendinţe de politizare, de data aceasta, a rezultatelor activităţii din justiţie.

Ne-aţi vorbit despre o multitudine de evenimente care în concepţia dumneavoastră reprezintă, se conturează o cerinţă a Uniunii Europene, a forurilor Uniunii Europene, în ceea ce priveşte realizarea acestui audit, şi nu m-aţi convins. În loc să indicaţi simplu, un act din corespondenţa bogată cu forurile Uniunii Europene, ne-aţi spus prea multe vorbe şi nu aţi spus nimic concret.

Am reproşat - este adevărat - că titularul Capitolului de integrare Ministerul de Interne nu a fost antamat în această activitate şi ne-aţi spus că nu întotdeauna Ministerul de Interne lucrează împreună cu Ministerul Justiţiei.

Eu vă spun: păcat, pentru că se cunoaşte că nu lucraţi împreună! Dar îmi menţin în continuare nu mirarea, ci afirmaţia că lipsa Ministerului de Interne cu privire la un audit care are ca obiect impactul generat de actuala strategie naţională anticorupţie nu este întâmplătoare şi este efectiv păguboasă.

În ceea ce priveşte alegerea, într-o licitaţie pe care o pretindeţi făcută conform procedurilor legale, şi nu avem suficiente date, nici din răspunsul dumneavoastră, pentru a vedea cum se poate desfăşura o licitaţie chiar în condiţiile cererii de ofertă în mai puţin de 16 zile de la data publicării anunţului de licitaţie în "România liberă", dar aceasta este sarcina unei alte comisii parlamentare care probabil se va ocupa de acest lucru, mi-aţi spus că alegerea prin această procedură de licitaţie, care rămâne şi în pofida răspunsului dumneavoastră sub semnul întrebării, nu are nici o legătură cu activitatea comună pe care aţi desfăşurat-o pe plan politic, anterior alegerilor, cu Freedom House Bucureşti, care nu este tot una cu Freedom House Washington. Eu înţeleg că Bucureştiul nu este tot una cu Washingtonul, dar ştiu că Freedom House este tot una cu Freedom House.

Că această alegere nu a fost întâmplătoare, rezultă şi din fapte noi pe care le adaug acestei interpelări, numai ca un preambul pentru altele, şi anume că Freedom House Washington a desfăşurat şi anterior audituri privind procesele de integrare ale României, evident nu cerute de Ministerul Justiţiei, în care a avut o atitudine mai mult decât critică cu privire la anumite instituţiii din segmentul justiţiei. Este bine când ai o atitudine critică, e rău când ai o pornire critică, şi în aceste condiţii alegerea nu a fost întâmplătoare, aşa cum nu sunt întâmplătoare tematicile propuse acestui audit, dar acesta este subiectul altei interpelări, care privesc evaluarea probelor din procese în curs de desfăşurare. Este inadmisibil, doamnă ministru!

În aceste condiţii, ceea ce am sperat să fie o interpelare privind anumite suspiciuni legate de o tentă politică în activitatea pe care o desfăşuraţi, se dovedeşte acum, tocmai datorită răspunsului dumneavoastră, o certitudine. O certitudine regretabilă pentru activitatea Ministerului Justiţiei!

Nu vă ascund că legătura directă între încheierea acestui audit şi atacurile mass-media pornite împotriva Parchetului Naţional Anticorupţie, cu multe elemente reale, pot să vă spun de pe acum, dar care au o anume tendinţă de intimidare şi de blocare a acestei activităţi, nu este întâmplătoare, dar acesta este numai preambulul altei interpelări care se va baza în primul rând pe răspunsurile dumneavoastră absolut nesatisfăcătoare.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna ministru, vă rog.

Doamna Monica Luisa Macovei:

Presupun că răspunsul era acelaşi, indiferent de ce aş fi susţinut astăzi...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Presupunere greşită!

Doamna Monica Luisa Macovei:

Pe 15 februarie v-am trimis în scris şi astăzi eu m-am gândit că este bine să vorbesc şi să nu citesc tot ce am răspuns în scris şi am răspuns în scris exact, am amintit numele documentului. Vreţi o denumire exactă a documentului Comisiei Europene? Vi-l dau: Conf-Ro 55/2004 din 8 decembrie 2004. Îl aveţi!

Mai departe, Ministerul de Interne nu trebuia să fie contractant în acest contract de audit. Este foarte simplu! Fiecare îşi face treaba lui. Noi nu participăm la contractele lor, ei nu participă la ale noastre.

Mai departe, procedura legală s-a respectat, şi în interpelarea scrisă se menţionează pe zile, vă indicăm, cu fiecare zi, termenele respectate şi datele la care s-a făcut fiecare act din contractarea acestei licitaţii, iar termenele nu curg de la data apariţiei în "România liberă", ci de la data lansării procedurii de ofertă.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Adrian Moisoiu, Grupul parlamentar al P.R.M., răspunde din partea Ministerului Justiţiei. Domnule secretar de stat, poftiţi, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Eftimescu:

Doamnă preşedintă,

Domnilor deputaţi,

Domnule deputat în mod special,

S-ar putea să vă dau iarăşi un prilej de amărăciune prin răspunsul nostru.

La interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor, răspunsul este următorul: din verificările efectuate, rezultă că la Parchetul de le lângă Curtea de Apel Târgu - Mureş, este înregistrat Dosarul nr. 120/2004, privind infracţiunea de loviri cauzatoare de moarte, săvârşită de Fulop Janos Attila, împotriva victimei Barta Ioan.

S-a reţinut că la data de 8 septembrie 2004, victima Barta a avut un schimb violent de replici cu Fulop Janos Attila şi cu alte patru persoane. Barta Ioan a scos dintr-o borsetă un pistol şi s-a îndreptat spre învinuitul Fulop Janos, ameninţându-l pe acesta prin geamul portierei. Învinuitul a coborât din maşină, iar victima l-a lovit cu ţeava pistolului în zona toracică. În acel moment învinuitul a ripostat, lovind şi împingând victima, care s-a dezechilibrat şi, căzând pe spate, a suferit o fractură de bază de craniu şi alte leziuni care au necesitat îngrijiri medicale de 50 - 55 de zile.

La 17 septembrie 2004 Barta Ioan a decedat, moartea datorându-se paraliziei sistemului nervos, în urma traumatismului.

Din datele comunicate de conducerea Parchetului Curţii de Apel Târgu - Mureş, deci Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu - Mureş instrumentează cazul, nu l-au finalizat, dar din datele comunicate de ei a reieşit că deşi învinuitul Fulop era cunoscut cu antecedente penale, fiind şi în prezent arestat într-o cauză penală, în cauza penală împotriva victimei Barta s-a apreciat că a comis fapta în legitimă apărare, deoarece s-au constatat pe toracele învinuitului urmele lăsate de ţeava pistolului folosit de victimă.

Cazul a fost mediatizat în presa locală, luându-se atitudine de către diverse autorităţi şi oameni politici.

Acum, peste răspunsul la interpelare. În momentul în care va exista un răspuns scris din partea Parchetului, deci Parchetul se va pronunţa în scris, există căi de atac în Codul de procedură penală, în măsura în care soluţia este considerată nemulţumitoare.

Aceste căi de atac permit inclusiv mergerea la instanţă, pentru a contesta soluţia Parchetului.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog să interveniţi, dacă doriţi, două minute.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Şi spun cinstit că îmi pare rău că trebuie să-l întristez pe domnul secretar de stat, pentru că, aşa cum dânsul a intuit, nu sunt mulţumit de răspunsul acesta, pentru simplul motiv că, de fapt, aici s-a petrecut un caz de autoapărare care este transpus din învinuit la victimă. Poftim răspuns! Numai ca să citez ceva! Că "îngrijiri medicale de 50 - 55 de zile". Dar, între momentul comiterii faptei şi momentul decesului, au trecut 7 zile. Deci, fapta s-a întâmplat la data de 8 septembrie, iar în 17 septembrie omul a murit. Deci, de unde, atunci, au trebuit 50 - 55 de zile pentru îngrijiri medicale ale victimei? Este o treabă efectiv hilară.

Pe urmă, spune că a fost în auto-apărare omul respectiv. Cum adică în auto-apărare? Adică acesta coboară din maşină, vine şi îl bate cu ranga în cap pe celălalt şi este în auto-apărare. Şi acum haideţi să ne întoarcem la cazul în sine: adică este un caz efectiv de atitudine civică. Aceşti cetăţeni, într-o maşină, fiind cald, fiind septembrie seara, aruncă pe fereastra acestei maşini nişte murdărie, nişte ambalaje, jos. Probabil că în Bucureşti lumea nu s-ar fi sesizat pentru o asemenea cauză. La Târgu - Mureş, care este un oraş de altă factură şi pot să spun că de data aceasta este vorba de un oraş european, iată că cineva se sesizează şi spune: "Uite ce golani sunt ăştia care aruncă hârtia pe jos!". Ei, bine, acesta a fost factorul declanşator. Poate cineva să mai ia, în aceste condiţii, atitudine civică împotriva celor care nu respectă curăţenia? Nu vorbesc de huligani, nu vorbesc de tâlhărie... Am mers la un exemplu minim.

Mă opresc aici şi aşa cum am specificat şi puţin mai înainte, sunt mâhnit în cazul când văd că se dau asemenea soluţii, când se încearcă să se şteargă urmele unor criminali, pentru că acesta în cazul de faţă este criminal, cu sau fără voinţă, dar este criminal, fiindcă a ucis un om şi uite că în România de astăzi nu se ia nici o măsură.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Paul Magheru, Grupul parlamentar al P.R.M. Din partea Ministerului Justiţiei, domnule secretar de stat, poftiţi, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Eftimescu:

Nu am mai cerut drept la replică. Este o treabă de Parchet şi de Justiţie, aşa cum este şi răspunsul al următoarea interpelare, a domnului deputat Magheru.

Deci, dispoziţiile art. 102 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor stabilesc că magistraţii care au la data intrării în vigoare a acestei legi norma de bază la instituţii de învăţământ superior juridic, au obligaţia ca începând cu anul universitar următor să-şi transfere norma de bază la instanţa sau parchetul unde funcţionează ori să renunţe la calitatea de magistrat.

Există şi prevederile art. 6 din aceeaşi lege, care reglementează în mod expres condiţiile în care un magistrat poate desfăşura o altă activitate, respectiv poate ocupa o altă funcţie publică sau privată.

Analizând aceste două texte, rezultă fără echivoc faptul că magistraţii, judecători sau procurori, care au şi o funcţie didactică în învăţământul superior, sunt obligaţi să figureze cu norma de bază la instanţa sau parchetul la care funcţionează.

Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, însă, nu Ministerul Justiţiei, ci Consiliul Superior al Magistraturii este instituţia competentă să verifice şi să analizeze aspectele legate de existenţa unor situaţii de incompatibilitate a funcţiei de magistrat cu funcţia de conducere la o instituţie de învăţământ superior.

În măsura în care se vor prezenta date concrete cu privire la anumiţi magistraţi, aflaţi într-o stare de incompatibilitate, Ministerul Justiţiei nu va putea face altceva decât să aducă la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii aceste aspecte, deoarece acesta este forul competent să le verifice.

În ceea ce priveşte incompatibilităţile privind calitatea de parlamentar, în art. 81 alin. 1 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri privind asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţii publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, se arată: "Calitatea de deputat sau senator este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, potrivit Constituţiei, cu excepţia celei de membru al Guvernului". Iar în art. 81 alin. 2 se enumeră situaţiile asimilate funcţiei publice de autoritate.

Prin dispoziţiile art. 83 din aceeaşi lege se stabileşte sarcina fiecărui parlamentar, obligaţia de verificare a situaţiilor care ar putea genera incompatibilitatea legală cu statutul de deputat sau senator.

Conform art. 190 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, deputatul care se află în una din incompatibilităţile prevăzute mai sus, va demisiona din funcţiile care sunt incompatibile cu mandatul de deputat, în termen de 10 zile de la apariţia cazului de incompatibilitate.

Articolul 194 stabileşte că aceste cazuri de incompatibilitate vor fi examinate de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor. Am trecut peste detalii, am punctat elementele esenţiale ale reglementării.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc. Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi, aveţi cuvântul.

Domnul Paul Magheru:

Doamnă preşedintă de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Domnule secretar de stat,

Particip pentru prima dată la o şedinţă inedită, când se prezintă pentru a da răspunsuri la interpelări ministrul şi un secretar de stat. Din păcate, am observat că a procedat la un criteriu selectiv, doamna ministru a răspuns doar unei persoane. Aş vrea să vă spun că, pe de o parte, mă simt lezat de faptul că dumneaei se încumetă să răspundă la anumiţi parlamentari, iar la alţii nu. Dar, în acelaşi timp, mă bucur că l-a onorat pe şeful meu, adică pe liderul şi pe preşedintele Lucian Bolcaş.

În ceea ce priveşte răspunsul pe care vreau să vi-l dau, adică în ceea ce priveşte interpelarea mea, la fel, şi eu vreau să vă spun că sunt foarte nemulţumit de răspunsul pe care mi-l daţi. Eu vă aşteptam şi doream să adresez aceste cuvinte personal doamnei ministru, pe motivul că o mare parte din populaţia României şi-a pus mari speranţe în dumneaei, având în vedere provenienţa dintr-un segment al societăţii civile. O societate civilă preocupată, dacă nu chiar obsedată de un Parlament curat, obsedată de o ţară curată şi de împărţitori de dreptate curaţi.

Or, din păcate, s-a observat că cei chemaţi să facă dreptate - mă refer la magistraţi, sau chiar la unii parlamentari -se complac într-o situaţie de incompatibilitate. Şi vine domnul secretar de stat acum şi în loc, măcar, să se fi autosesizat sau să fi sesizat ceea ce s-a publicat în presă (în presă s-au dat 11 cazuri de asemenea situaţii de incompatibilitate), mă trimite pe mine, deputatul, care prin regulament nu am dreptul să adresez interpelări decât ministerului şi nu C.S.M.-ului şi primului ministru şi vine şi-mi spune cui să mă adresez, în loc ca, dând curs unei intenţii într-adevăr justiţiare, necesare, să facă acest lucru.

Apoi, mai voiam s-o rog pe doamna ministru, în legătură cu aceste incompatibilităţi, să-i spun şi, eventual, s-o rog să se intereseze prin secretarul de stat dacă are cunoştinţă că un proiect de lege al Guvernului, care a fost propus încă în 29 septembrie, a fost impus de către Uniunea Europeană ca o condiţie obligatorie pentru semnarea dosarului de justiţie. Aş vrea s-o întreb dacă ştie, dacă are cunoştinţă de faptul că are un itinerar foarte interesant, chiar datorită faptului că sunt acest incompabilităţi, incompatibilităţi la nivel foarte înalt. La nivelul celor care trebuie să facă dreptate şi chiar la nivelul parlamentarilor.

Am vrut s-o întreb şi am s-o rog să cerceteze ce este cu proiectul de lege al Guvernului care se numeşte "pentru modificarea şi completarea Legii 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei". Aş vrea să vă spun că semnarea dosarului de justiţie a fost condiţionat în regim de urgenţă de modificarea şi completarea acestei legi.

Or, la această oră, foarte pe scurt, pentru că am în faţă fişa proiectului de lege, dată în 29 septembrie 2004, exact la două zile după ce a intrat în legalitate statutul magistraţilor. Acest dosar, acest proiect de lege, a fost înregistrat la Senat - prima Cameră de dezbatere a fost Camera Deputaţilor - Senatul fiind o Cameră decizională. Deci era într-o procedură de urgenţă. Ce s-a întâmplat?

În data de 29 a fost înregistrat la Senat, iar, de atunci, timp de două săptămâni: pe data de 6 se trimite la o comisie, tot pe data de 6, la altă comisie şi în data de 12.10, deci reţineţi, în 12 octombrie 2004 se trimite la altă comisie. De atunci, dosarul acesta stă închis într-un sertar, vorba lui Ion Minulescu, aşteptând ca cineva să-şi mai aducă aminte şi de el, ascuns pe undeva printr-un sertar.

Scoateţi, vă rog, domnule secretar de stat, din sertarul unde zace acest proiect de lege cerut de Uniunea Europeană, ca să semnăm acest capitol de justiţie. Scoateţi, vă rog, de la Senat dosarul acesta şi o să vă convingeţi că sunt foarte mulţi senatori, parlamentari care au interesul să nu se înfiinţeze acea preconizată Autoritate Naţională de Integritate.

Cui îi este frică de Autoritatea Naţională de Integritate? Din păcate, unor parlamentari, unor magistraţi nedemni, pentru că sunt şi din aceştia, trebuie să recunoaştem, pentru funcţia pe care o deţin şi care preferă să-şi servească interesele lor personale. De la înalta funcţie de parlamentar sau de deputat, închid într-un sertar un proiect de lege cerut de Uniunea Europeană.

Şi eu vin ca secretar, acum, sau ca Monica Macovei, şi plec de la răspunsul acesta foarte important, nu dau răspunsul direct şi las în plata domnului integrarea europeană a României, pentru că în spatele acestui dosar de interes, se ascund interesele marilor noştri responsabili la nivel parlamentar. Sun dezamăgit, sunt deziluzionat, sunt - cum să vă spun - necăjit, pentru că Ministerul Justiţiei, chemat să supraveghze acest lucru, încearcă să se îmbete cu apă rece. Încearcă, încă o dată, să favorizeze, dacă vreţi, responsabilii din sfera înaltă a dreptăţii şi a puterii din România.

Doamna Daniela Popa:

Da, poftiţi domnule secretar de stat, puteţi interveni.

Domnul Mihai Eftimescu:

Domnule deputat,

Aveţi informaţii foarte corecte din punct de vedere cronologic, proiectul este la Comisia juridică a Senatului. Ne este foarte greu să facem vreo presiune asupra acestei comisii, dar îmi voi permite să semnalez în scris, cu toată deferenţa, domnilor deputaţi. Intervenţia dumneavoastră este pentru o lege la care şi noi ţinem, şi pe noi ne deranjează că a rămas puţin blocată acolo. Deci la asta ţinem foarte mult.

Am răspuns astfel şi la a doua interpelare.

Interesul nostru este să treacă acea lege, vă asigur.

Domnul Paul Magheru (din sală):

Nu vi se pare că este prea mult din 12 octombrie?

Domnul Mihai Eftimescu:

Nu putem presa, este ...

Doamna Daniela Popa:

Nu, nu intraţi în dialog cu sala. Mulţumesc.

Răspunsul la interpelarea domnului deputat Florin Iordache, Grupul parlamentar al PSD, tot din partea Ministerului Justiţiei.

Domnul Mihai Eftimescu:

Încă o problemă, în care, iată, o substitui pe doamna ministru, care îşi cere mii de scuze faţă de dumneavoastră, dar mâine începe o vizită foarte importantă la Bruxelles. Până în ultimul moment, a pregătit materiale şi vă asigur că nu a făcut o discriminare.

Faţă de domnul Bolcaş avea o foarte mare datorie. Dânsa ar fi dorit să răspundă personal şi îşi cere scuze, omisiunea este a mea, că am uitat să vă transmit aceste scuze. Vă rog să aveţi îngăduinţă, pentru că realmente are o misiune foarte importantă şi data viitoare vă va răspunde la mai multe interpelări.

Doamna Daniela Popa:

Domnule secretar de stat, un minut.

Domnul deputat Florin Iordache de la PSD este în sală? Nu este în sală. Atunci, vă rog, să predaţi răspunsul în scris.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Mircea Costache de la PRM.

Domnul Mircea Costache (din sală):

Aştept răspunsul.

Doamna Daniela Popa:

Da, aşteptăm răspunsul, atunci, din partea domnului secretar de stat.

Domnul Mihai Eftimescu:

Este vorba de o interpelare referitoare la posibilitatea anulării de drept a mai multor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti, datorită faptului că nu a fost publicat în Monitorul Oficial ordinul comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii.

Punctul de vedere al Ministerului Justiţiei, permiteţi-mi să-l rezum, domnule deputat, este că nepublicarea acelui ordin nu este un motiv de nulitate a hotărârilor judecătoreşti, pentru că nu există o obligaţie de publicare a respectivului ordin, legarea efectelor juridice de momentul publicării operează doar în cazul legilor sau actelor echivalente, ca şi al hotărilor de Guvern. Acesta ar fi răspunsul.

Dacă-mi îngăduiţi să-l prescurtez, o să-l primiţi în scris, din respect pentru cei prezenţi.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, aveţi două minute pentru intervenţia dumneavoastră.

Domnul Mircea Costache:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

M-aţi fi bucurat şi mai mult dacă aţi fi dat răspuns exact la interpelarea care vi s-a adresat. Era vorba nu numai de nepublicarea în Monitorul Oficial a ordinului comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii, ci şi de constituirea comisiei de examinare medicală şi, mai ales, de obţinerea certificatului de apt medical al judecătorilor şi magistraţilor din România.

Pentru că există date care atestă că nu toţi îndeplinesc această condiţie şi neîndeplinirea acestei condiţii restrictive, minimale, dar obligatorii, duce la nulitatea de drept a tuturor actelor pe care ei le semnează, fapt care determină Curtea Europeană pentru Drepturile Omului de Strasburg să dea câştig de cauză în o sumă de dosare foarte importante şi cu prejudicii însemnate pentru statul român, ridicându-se, după unele calcule, la aproximativ 200 de milioane de dolari până în momentul acesta. Pentru că se constată că din cei 6.000 de judecători şi, în general, magistraţi din România nu toţi îndeplinesc condiţiile legale, iar dumneavoastră nu-mi răspundeţi direct la întrebare, ca să ştiu dacă mai putem continua sau dacă ne putem clarifica sau ne adresăm altă dată, altcuiva cu această chestiune, domnule ministru. Aştept.

Doamna Daniela Popa:

Interveniţi? Poftiţi, domnule secretar de stat.

Domnul Mihai Eftimescu:

Dintr-o dorinţă de conciziune am prescurtat şi părţi esenţiale. Articolul 13 din Legea 303/2004 privind Statutul magistraţilor menţine, printre altele, condiţia de admitere în magistratură numai pentru persoanele apte din punct de vedere medical pentru a putea ocupa funcţia de magistrat, aviz care este dat de o comisie medicală numită prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii. Nici acest act normativ nu prevede obligativitatea publicării în Monitorul Oficial a acestui ordin.

În consecinţă, precizăm că actele care dovedesc îndeplinirea de către magistraţi a condiţiei de a fi apt din punct de vedere medical se găsesc la mapa profesională a magistraţilor, care, potrivit dispoziţiilor art. 40 din Legea 303/2004 privind Statutul magistraţilor, modificată şi completată, se află în gestiunea Consiliului Superior al Magistraturii. Deci nu este la noi.

Sugestia ar fi să se supună unui control suplimentar cei care au păţit-o la CEDO, cu hotărâri anulate. Este o sugestie.

Domnul Mircea Costache:

Unde să mă duc, la CSM?

Domnul Mihai Eftimescu:

Răspunsul este la CSM. Acolo au mapele.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Nicolae Popa, Grupul parlamentar al Partidului Umanist din România. Răspunde din partea Ministerului Transporturilor Construcţiilor şi Turismului domnul secretar de stat. Poftiţi, şi vă rog să vă şi prezentaţi.

Domnul Alexandros Galiatatos:

Doamnă preşedintă,

Sunt secretarul de stat Galiatatos Alexandros.

Referitor la interpelarea dumneavoastră, adresată ministerului nostru şi înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.48B/2005, vă comunicăm următoarele:

Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 cu modificările şi completările ulterioare transpune directiva Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene nr. 62/1999CE din 16 iunie 1999, care prevede, la art. 7 alin. 8, că: "Un stat membru poate aplica doar nivelurile anuale pentru vehiculele înmatriculate pe teritoriul său". Deci, nu se poate elibera rovigneta pe o perioadă mai mică de un an.

Cu toate acestea, în sprijinul utilizatorilor români, din care fac parte şi cei menţionaţi de dumneavoastră, conform prevederilor art. 4 alin. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale cu modificările şi completările ulterioare, Compania Naţională Administraţia Drumurilor Naţionale a propus şi au fost aprobate facilităţi la plata tarifului, prin posibilitatea achitării acestuia în patru rate trimestriale.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat Nicolae Popa, vă rog să interveniţi două minute.

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Mulţumim, domnule secretar de stat, pentru răspuns.

Sigur că această doleanţă a venit din partea cetăţenilor din Munţii Apuseni, care se văd nevoiţi să plătească această rovignetă conform Hotărârii de Guvern 15/2002 pe o perioadă de 12 luni, deşi ei folosesc aceste mijloace de transport numai opt luni de zile pe an datorită intemperiilor vremii.

Chestiunea este următoarea, că domnul secretar de stat nu ne-a spus că, de fapt, această înţelegere la nivelul Uniunii Europene este, de fapt, un fel de struţo-cămilă, pentru că rovigneta, de regulă, se referă la autostrăzi şi nu la drumuri naţionale. S-a făcut această asimilare de drumuri naţionale şi, de aceea, dacă tot este în suspans această problemă şi cusută cu aţă albă, aş avea rugămintea ca, pe viitor, noi să avem în vedere ca aceşti cetăţeni să poată plăti rovigneta numai lunar sau trimestrial, în funcţie de modul de folosinţă a autovehiculelor. Se pot găsi soluţii din acest punct de vedere şi cred că nu se va supăra nici Uniunea Europeană dacă noi vom proceda de aceeaşi manieră, pentru că s-a pornit rău de la început.

Şi atunci, să facem reparaţiile de rigoare, în aşa fel încât aceşti cetăţeni care posedă aceste mijloace de transport să fie mulţumiţi şi să nu-i supunem la alte taxe şi impozite suplimentare. Pentru că şi aşa, după cum o ştim cu toţii, de abia se mişcă de la o zi la alta, o duc destul de rău.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Doriţi să interveniţi, domnule secretar de stat? Nu? Nu. Mulţumesc.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Iulian Iancu, Grupul parlamentar PSD, din partea domnului ministru Bogdan Olteanu.

Vă rog, domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Sigur că răspunsul îl prezint în numele domnului prim-ministru.

Domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră cu privire la garantarea autonomiei şi independenţei autorităţilor de reglementare, v-am înaintat şi în scris o serie de precizări pe care, sintetic, le voi prezenta aici. Astfel, în activitatea sa, Guvernul are ca principii de bază transparenţa, respectarea legii şi nondiscriminarea pe nici un fel de criterii.

În acest sens, schimbarea preşedinţilor autorităţilor de reglementare menţionate în interpelare: Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei s-a făcut în baza prevederilor legale şi în urma unor analize atente cu privire la performanţa foştilor preşedinţi ai acestor instituţii.

Astfel, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei a fost eliberat din funcţie în baza art. 9, alin. 4, lit. f, coroborat cu alin. 1 al aceluiaşi articol din Legea energiei electrice, având la bază, ca principale motive: întârzierea în aprobarea reglementărilor cu privire la metodologia de stabilire a tarifelor de distribuţie, stabilirea unui calendar defectuos în implementarea cadrului de reglementare privind introducerea noii platforme de tranzacţionare pe piaţa de energie electrică, o insuficientă transparenţă în stabilirea preţurilor reglementate ale producătorilor de combustibili fosili şi nerespectarea termenelor pentru consultarea agenţilor economici şi a consumatorilor privind propunerile de preţuri şi tarife stabilite.

În privinţa preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, eliberarea din funcţie s-a făcut în baza art. 4, alin. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 756/2003, coroborat cu art. 15 lit. d) din Legea nr. 90/2001, având la bază ca principale motive: transformarea ANRM într-o anexă a Ministerului Economiei şi Comerţului, prin renunţarea la calitatea de ordonator principal de credite, fiind direct afectată autonomia financiară a ANRM; neîndeplinirea în totalitate a prevederilor art. 2 din Hotătârea Guvernului nr. 756/2003 referitoare la gestionarea resurselor de petrol, resurselor minerale şi a fondului geologic naţional prin absenţa unei strategii a cercetării, explorării şi exploatării substanţelor minerale pe categorii de substanţe; acţiunea de închidere a minelor care s-a desfăşurat fără o avizare tehnică din partea ANRM, fără controlul conservării rezervelor rămase neexploatate şi fără controlul calităţii lucrărilor executate; în sfârşit, absenţa implicării la nivel central a Agenţiei în avizarea proiectelor de execuţie a firmelor ce efectuează lucrări de închidere a minelor; de asemenea, neimplicarea ANRM în negocierea contractului de privatizare a PETROM, care a condus la absenţa din contract a unor clauze specifice privind exploatarea raţională a zăcămintelor.

La rândul său, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale a fost eliberat din funcţie în baza prevederilor art. 10, alin. 3, lit. d, coroborat cu dispoziţiile alin. 1 ale aceluiaşi articol din Legea gazelor, având la baza deciziei ca motive: nerespectarea prevederilor conform cărora noua metodologie privind preţurile şi tarifele trebuia să fie aplicate efectiv cu începere din luna ianuarie 2005; de asemenea, amânarea până la 1 aprilie 2005 a implementării prevederilor metodologiei privind diferenţierea tarifelor de distribuţie şi a preţurilor finale reglementate pe operatori şi categorii de consumatori.

În privinţa preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Servicii Publice de Gospodărie Comunală, eliberarea din funcţie s-a făcut în baza prevederilor art. 10, alin. 4, coroborat cu dispoziţia alin. 1 ale aceluiaşi articol din Hotărârea de Guvern nr. 373/2002, având la bază, ca principale motive: apariţia unor disfuncţionalităţi pe piaţa serviciilor publice de gospodărie comunală datorită faptului că nu au fost elaborate şi aprobate Regulamentul de licenţiere pentru serviciul de iluminat public şi Regulamentul de delegare a serviciilor de iluminat public; lipsa de activitate a Consiliului consultativ care trebuia să-l asiste pe preşedintele ANRSC; de asemenea, existenţa a numeroase incoerenţe şi ambiguităţi de ordin tehnic şi metodologic în Regulamentul privind acordarea licenţelor şi autorizaţiilor în sectorul serviciilor publice de gospodărie comunală.

De asemenea, vrem să arătăm că schimbarea preşedinţilor autorităţilor de reglementare nu contravine angajamentelor asumate în Documentul de Poziţie a României privind Capitolul 14 - Energie şi nici legislaţiei comunitare relevante.

Şi, dat fiind că invocaţi încălcarea acordului stand-by încheiat cu Fondul Monetar Internaţional, sunt dator să vă reamintesc că în memorandumurile de politici economice şi financiare încheiate cu F.M.I., documente cu caracter angajant, nu există interdicţie referitoare la schimbarea preşedinţilor agenţiilor de reglementare. Dimpotrivă, în luarea deciziilor privind schimbarea preşedinţilor, un rol important l-a avut faptul că foştii preşedinţi erau direct responsabili de neîndeplinirea unor angajamente prevăzute în acordurile cu F.M.I.

Toate datele pe care le-am prezentat anterior sunt dovada faptului că prin măsurile adoptate, respectiv, înlocuirea din funcţie a acestor preşedinţi, s-a urmărit îndreptarea aspectelor deficitare ale activităţii autorităţilor de reglementare, pentru asigurarea pe viitor a unui management mai important al acestora.

Schimbarea celor patru preşedinţi s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare şi a obligaţiilor asumate faţă de Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială.

Având în vedere că domeniile de reglementare ale acestor autorităţi prezintă o importanţă majoră pentru economia naţională, este interesul tuturor ca ele să funcţioneze independent, dar şi eficient.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, vă rog să interveniţi.

Domnul Iulian Iancu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Mulţumesc şi pentru răspuns domnului ministru, însă aş vrea să atrag atenţia asupra unei situaţii extrem de grave pe care o înregistrăm. Mă refer concret la acest gen de răspuns.

În răspunsul de astăzi, putem să constatăm o modalitate frumoasă de a îmbrăca într-o înşiruire de cuvinte şi de argumente, de genul: întârziere în procesul de reglementare, calendar defectuos, insuficientă transparenţă. De fapt, nu se face altceva decât se justifică prin aceste argumente aplicarea algoritmului politic la nivelul autorităţilor de reglementare. Se repetă o greşeală extrem de gravă, asupra căreia mă simt obligat să atenţionez de data aceasta întreaga clasă politică, pentru că este ceea ce s-a întâmplat în 1997 prin aplicarea algoritmului până la nivel de centralistă din centrala telefonică. Astăzi iată, este extrapolat la nivelul unor organisme extrem de importante în ce priveşte imaginea României şi nu numai.

Noi ne-am asumat nişte responsabilităţi şi am îndeplinit anumite condiţionalităţi încă din anul 2001, atât în procesul nostru de aderare la Uniunea Europeană, dar şi faţă de organismele financiare internaţionale. Ceea ce s-a întâmplat astăzi, văzând declaraţia domnului Videanu, prin faptul că s-au blocat negocierile cu Fondul Monetar Internaţional, ceea ce s-a întâmplat în speţă cu aceste autorităţi (şi vreau să vă spun că la data când am făcut interpelarea nu aveam de unde să ştiu că aţi făcut schimbarea şi la CNCAM - respectiv autoritatea în domeniul autorităţii nucleare şi în domeniul telecomunicaţiilor). Este greu de crezut că dumneavoastră aţi constatat într-un interval foarte scurt că personalităţile care conduc aceste autorităţi şi, vreau să vă spun, că fiecare este un expert recunoscut în domeniu, nu numai în ţară, dar şi în străinătate, nu face altceva decât să aducă un mare prejudiciu propriului act de guvernare al dumneavoastră.

Şi, ca să vă dau un exemplu, vă spun doar un singur lucru: dumneavoastră aţi început să faceţi afirmaţi legat de faptul că veţi creşte preţurile din data de..., că veţi ridica preţurile. Nu dumneavoastră faceţi acest lucru, stimaţi domni! Acest lucru trebuie să fie făcut de autorităţi de reglementare autonome şi independente pentru care noi ne-am asumat această responsabilitate, iar transparenţa, autonomia şi independenţa nu pot fi asigurate decât prin faptul că, odată schimbat un Guvern, acesta nu va schimba un preşedinte de autoritate. Dumneavoastră i-aţi schimbat pe toţi într-un interval de câteva săptămâni, invocând aceste argumente pe care le-aţi adus astăzi aici şi asupra cărora eu atrag atenţia că se vor întoarce ca un bumerang împotriva propriului act de guvernare.

N-aţi putut avea experţi alături de dumneavoastră în negocierea cu Fondul Monetar Internaţional. N-aţi putut să motivaţi de ce nu creşteţi cu 20 şi o să creşteţi cu 18 sau cu 15 procente. Pentru că persoanele pe care le-aţi numit, din păcate, trebuie să recunosc, sunt cu mult sub ceea ce trebuie să reprezinte o personalitate care să sprijine un proces de reglementare pe un întreg sector, cum este sectorul gazelor naturale, sau sectorul energiei electrice.

Or, în această situaţie, eu mă văd obligat să trag un semnal de alarmă asupra faptului că în România constatăm influenţa şi a factorul politic, ca fiind retrograd factorului economic. Sunteţi, prin felul în care desfăşuraţi actul de guvernare, o frână în dezvoltarea economico-socială a României. Aceste autorităţi sunt recunoscute şi în plan european, membri ai acestor autorităţi au devenit membri ai Autorităţilor de Reglementare de la Bruxelles, făceau parte din aceste organisme ca membri activi pe diverse programe. De asemenea, sunt membri activi ai procesului la nivelul ţărilor sud-est europene.

Prin semnalul pe care l-aţi dat, vă aduc la cunoştinţă că aţi atras un semnal de atenţie deosebit de grav asupra celor care privesc încrezători în procesul investiţional din România. Se întâmplă următorul lucru. Un investitor puternic se îndreaptă către România numai dacă vede stabili doi factori: factorul politic şi factorul de reglementare, ca să poată să aibă încredere, să investească. Dumneavoastră, prin semnalul pe care l-aţi dat, probabil, hotărâţi fiind să aplicaţi un algoritm, n-aţi făcut altceva decât să atrageţi atenţia asupra României ca fiind un factor instabil pe domeniul legislaţiei secundare.

De aceea, vă spun încă o dată, nu preluaţi mesajul meu ca fiind unul politic, doar de a vă înscrie aici, într-o zonă a interpelărilor, ci ca pe unul foarte serios în a vă sprijini în procesul de guvernare. Sunt acţiuni care vă sunt prielnice actului de guvernare şi dumneavoastră nu faceţi altceva decât să vă autodistrugeţi procesul de guvernare, afectând grav procesul economic-social al României.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

O altă interpelare este adresată domnului prim-ministru din partea domnului deputat Mircia Giurgiu, independent.

Răspunde domnul ministru Bogdan Olteanu.

Poftiţi, aveţi cuvântul.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Stimate domnule deputat,

Referitor la construirea Autostrăzii Borş-Braşov, un subiect extrem de important şi de acut în aceste zile, Guvernul doreşte să precizeze următoarele:

Guvernul România are în vedere aplicarea unei strategii care vizează dezvoltarea echilibrată a economiei locale şi regionale, precum şi integrarea reţelei naţionale de transport în reţeaua europeană, respectiv în cea internaţională.

În acest scop, în programul de guvernare adoptat de Parlamentul României în 28 decembrie 2004, în Capitolul 17 - Politica în domeniul transporturilor, s-a prevăzut finalizarea lucrărilor începute, unde este menţionată şi Autostrada Bucureşti-Braşov-Tg. Mureş-Cluj-Napoca-Oradea-Borş.

Doresc să vă informez, domnule deputat, în numele domnului prim-ministru, că Guvernul va respecta contractul încheiat cu firma Bechtel, cu menţiunea că vor fi verificate condiţiile privind aspectele legale, financiare şi impactul de mediu produs asupra ecosistemului şi patrimoniului istoric săsesc din Transilvania.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Doriţi să interveniţi? Poftiţi, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc doamnă preşedintă, mulţumesc domnule ministru. Sunt mulţumit de răspuns şi mă bucur că Guvernul are în vedere dezvoltarea zonei Transilvaniei şi inclusiv autostrăzile.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Cosmin Nicula, PSD. Este în sală, da?

Domnul ministru Bogdan Olteanu răspunde la această interpelare.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea adresată de dumneavoastră, având ca temă neprezentarea la lucrările Comisiei de politică economică, reformă şi privatizare a secretarilor de stat sau a miniştrilor, doresc să fac următoarele precizări.

După cum ştiţi, ţine de programul de guvernare şi de intenţia fermă a Guvernului să asigurăm prezenţa miniştrilor în Parlament. În mod excepţional, atunci când miniştrii nu pot participa, vom asigura prezenţa secretarilor de stat. În vederea implementării acestui angajament, am introdus un sistem de monitorizare a prezenţei miniştrilor şi secretarilor de stat în Parlament, astfel încât eu prezint Guvernului în şedinţele de Guvern, monitorizări lunare ale acestei activităţi ministeriale.

De asemenea, trebuie să precizez că această monitorizare se realizează pe baza rapoartelor întocmite de comisiile parlamentare, întrucât acesta este, desigur, singurul mijloc de a verifica prezenţa miniştrilor la comisii. Situaţia semnalată de dumneavoastră în legătură cu Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare ne-a fost adusă la cunoştinţă şi prin adresa Biroului Comisiei de politică economică, reformă şi privatizare. Această sesizare a fost transmită tuturor ministerelor implicate şi am transmis, de asemenea, un răspuns către biroul comisiei în care am exprimat regretul meu şi al departamentului, regretul Guvernului pentru situaţia întâlnită şi dorinţa de a elimina acest gen de situaţii pe viitor.

Doresc, totuşi, ca pentru o corectă evaluare a unor asemenea situaţii să aveţi în vedere faptul că, în această legislatură, prezenţa reprezentanţilor Guvernului este solicitată nu numai la comisiile care întocmesc raport, ci şi la cele care întocmesc aviz. De regulă, prezenţa miniştrilor, reprezentanţilor Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei şi Comerţului, AVAS-ului, este solicitată în paralel la 4-5 comisii. În cursul aceleiaşi săptămâni, de regulă comisiile îşi desfăşoară activitatea în paralel, la aceeaşi oră şi la Cameră şi la Senat şi din acest motiv, în anumite situaţii există o situaţie de imposibilitate tehnică de prezentare a reprezentanţilor executivului în anumite comisii care întocmesc avize.

Vreau să vă comunic faptul că până în acest moment, Guvernul nu are cunoştinţă ca la vreuna dintre comisiile care întocmesc raport să se fi întâlnit o situaţie de absenţă a reprezentanţilor Guvernului, dacă ne înşelăm vă stăm la dispoziţie pentru informaţii.

În încheiere, doresc să-mi exprim, domnule deputat, disponibilitatea de a contribui în deplinătatea atribuţiilor care îmi revin la buna desfăşurare a activităţii parlamentare şi vreau să vă asigur că vă voi sta la dispoziţie pentru orice alte situaţii de această natură care vor apărea.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Urmează răspunsul la interpelarea domnilor deputaţi Ioan Cindrea şi Radu Podgorean, Grupul parlamentar al PSD. Răspunde din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, domnul secretar de stat Alexandros Galiatatos.

Poftiţi, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandros Galiatatos:

Referitor la interpelarea dumneavoastră adresată ministerului nostru, înregistrată la Camera Deputaţilor, cu nr.39B/2005, vă comunicăm următoarele:

În conformitate cu Programul de guvernare, adoptat de Parlamentul României prin Hotărârea nr. 24 din 28.12.2004 pentru acordarea încrederii Guvernului, Capitolul XVII - Politica în domeniul transporturilor la lit.b) - Strategia în domeniul infrastructurii rutiere, la pct.2 se menţionează finalizarea lucrărilor începute. Alături de Autostrada Bucureşti-Constanţa, aflată pe Coridorul IV paneuropean, figurează şi autostrăzile Bucureşti-Braşov şi Bucureşti Tg.Mureş, Cluj-Napoca, Oradea, Borş, care nu se află pe acest coridor. Acesta din urmă traversează zona judeţului Sibiu prin zona de nord, este în zona oraşelor Dumbrăveni şi Agnita.

Deci nu se pune problema suspendării sau renunţării la contractul cu Firma Bechtel pentru realizarea autostrăzii Braşov-Tg.Mureş, Cluj-Napoca, Oradea, Borş nominalizată de dumneavoastră în interpelare.

Guvernul României va respecta contractul încheiat cu menţiunea că vor fi verificate condiţiile privind aspectele lui financiare şi, de asemenea, impactul de mediu produs asupra ecosistemului şi patrimoniului istoric săsesc din Transilvania.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, Radu Podgorean, vă rog.

Domnul Radu Podgorean:

Doresc să mulţumesc pentru răspuns, în special pentru partea afirmativă, pozitivă care menţionează menţinerea proiectului.

Permiteţi-mi însă, înainte să fac o observaţie, cu tot respectul faţă de secretarii de stat care reprezintă aici Guvernul, cred că ar fi normal ca prezenţa la nivelul miniştrilor, atunci când facem interpelări, să fie mai mult regula şi nu excepţia. Spun acest lucru, pentru că interpelarea pe care o făceam nu cerea numai răspuns tehnic, ci şi un anumit angajament politic care este de natură a fi dat de ministru şi nu de secretarul de stat. E un angajament politic. Acest proiect va fi continuat. De altfel, am văzut că aceeaşi structură de răspuns am primit-o şi atunci când interpelarea a fost la adresa primului ministru, ceea ce dă o notă de formalism.

Vreau să mai subliniez un lucru: în zilele care au trecut au fost în presă unele afirmaţii despre o auditare care ar fi dat un răspuns pozitiv privind modul în care s-a făcut licitaţia, lucru pe care răspunsul pe care l-am primit noi rămâne în continuare dubitativ, fie ceea ce a circulat în presă a fost fals, fie a fost adevărat şi Guvernul nu-l face public. Tocmai de aceea era nevoie să fie aici ministrul pentru ca să-i putem pune direct această întrebare, cu privire la această cauzalitate.

De asemenea, se fac referiri destul de greu de apreciat ca impact, cu privire la impactul de mediu şi impactul asupra patrimoniului istoric săsesc. Sunt acestea condiţii care pot conduce, într-un moment sau altul, la sistarea lucrărilor, la modificarea traseului sau sunt condiţii care trebuie îndeplinite prin menţinerea proiectului, dar prin măsuri suplimentare. Despre aceste lucruri în răspuns nu se spune nimic. Deci, din acest punct de vedere, în afară de afirmaţia generală, şi pe care aş fi luat-o cu mult mai multă putere, dacă era făcută de la greutatea unui cuvânt de prim-ministru sau ministru, pentru că era un angajament politic, restul este un răspuns formal şi din acest punct de vedere îmi manifest insatisfacţia faţă de răspuns.

Doamna Daniela Popa:

Doriţi să interveniţi, domnule secretar de stat? Poftiţi.

Domnul Alexandros Galiatatos:

Interpelarea care a fost adresată Ministerului Transportului şi, în special, domnului ministru Gheorghe Dobre, cred că citesc foarte bine finalul şi întrebarea: "Având în vedere cele mai sus prezentate...", este vorba de Agnita, de Dumbrăveni, de acel sector din judeţul Sibiu, spune clar: "Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm să includeţi autostrada pe lista de priorităţi a ministerului pe care îl conduceţi". Şi cred că răspunsul a fost foarte clar. Deci nu se pune problema suspendării sau renunţării la contractul cu Firma Bechtel.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnul secretar de stat Dănuţ Apetrei, de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, va transmite în scris răspunsurile la interpelările domnilor deputaţi: Dan Iosif - Grupul parlamentar al PSD, Valeriu Zgonea - Grupul parlamentar al PSD şi Adrian Moisoiu - Grupul parlamentar al PRM, deoarece domnii deputaţi nu sunt în sală.

Vă mulţumesc mult, domnule secretar de stat.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Anghel Stanciu, Grupul parlamentar al PRM. Din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, domnul secretar de stat Alexandros Galiatatos.

Poftiţi, domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandros Galiatatos:

Referitor la interpelarea dumneavoastră adresată ministerului nostru şi înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.46B/2005 vă comunicăm următoarele:

În ziua de 16 februarie 2005, datorită imposibilităţii asigurării serviciilor de degivrare, antigivrare pe Aeroportul Iaşi, Compania TAROM a decis, în interesul siguranţei pasagerilor, rerutarea zborului R0-709 către Aeroportul Bacău care deţinea toate facilităţile necesare. Întrucât la ora începerii formalităţilor de îmbarcare previziunile meteo, privind condiţiile de vizibilitate existente pe Aeroportul Bacău se situau sub limitele de operare stabilite prin reglementările TAROM, compania a luat decizia de întârziere a decolării.

La ora 19,40 au fost primite informaţii privind situaţia meteo favorabilă la Aeroportul Bacău, ceea ce a determinat decizia îmbarcării pasagerilor. Din păcate, ulterior a fost constatată o defecţiune tehnică pentru remedierea căreia specialiştii TAROM au exprimat o durată de timp de cel puţin 6 ore. În această situaţie, interesul TAROM de a asigura operarea zborurilor în condiţii de siguranţă şi în acelaşi timp de a nu crea disconfort pasagerilor au determinat compania să ia în considerare anularea acestui zbor.

Compania TAROM regretă situaţia generată de două cauze separate şi consecutive ale aceleiaşi neregularităţi. Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului a dispus la nivelul Companiei TAROM o analiză a neregularităţilor semnalate de dumneavoastră în urma căreia s-a recurs la modificarea procedurilor de gestionare, în sensul clarităţii şi standardizării acestor mesaje, transmis de companie către pasageri.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Doamna preşedintă,

Domnule ministru,

Sunt parţial mulţumit de răspunsul dumneavoastră.

Chestiunea, însă, care se pune priveşte responsabilitatea acestor angajaţi ai TAROM care priveşte până la urmă şi viaţa pasagerilor. Deci, un angajat care ştia că acest aparat de givrare este defect de aproape 3-4 zile, spune că este ceaţă, ceea ce este o minciună. Al doilea angajat, după ce ne duce la uşa avionului, ne spune că se schimbă pneurile de vară cu cele de iarnă şi să aşteptăm să le schimbe.

Vine altul şi susţine că s-a descoperit o defecţiune tehnică de către echipaj şi urmează să o remedieze. După jumătate de oră ne spune că acea defecţiune este de 6 ore. Păi, mă întreb, cine a verificat avionul înainte de a pleca, dacă se descoperă de către echipaj care bănuiesc că nu este la fel de competent în latura tehnică a avionului cum sunt cei care sunt specialişti mecanici. Pentru că, o defecţiune de 6 ore este o defecţiune majoră, şi atunci ce încredere să mai avem noi să ne urcăm în aceste avioane.

Deci, pe de o parte, cred că trebuie, aşa cum aţi spus dumneavoastră, reglementat foarte clar care sunt informaţiile care se dau pasagerilor şi în ce timp, pentru că nu putem admite astfel de minciuni succesive.

A doua chestiune: trebuie văzut în ce măsură procedurile de pregătire a avioanelor pentru zbor sunt respectate. Pentru că eu, ca inginer, mi se pare inadmisibil să descopere pilotul înainte de a ne îmbarca că are o defecţiune majoră de 6 ore. Este destul, zicem noi, de tragic o astfel de chestiune în condiţiile în care un avion, tot românesc s-a întors, din drum, din zbor de la Budapesta, alt avion s-a întors în ţară, din drum, tot pe chestiuni tehnice. Ceva nu funcţionează bine.

De aceea, noi am ruga pe domnul ministru Dobre, şi probabil că analiza dumneavoastră va fi serioasă, să se vadă exact care sunt procedurile pentru că altfel, vă spun sincer, mulţi colegi refuză să se urce în aceste avioane. Pleacă cu maşina sau pleacă cu trenul, pentru că nu mai au încredere. Or, aici, este vorba de a câştiga de către Compania TAROM încrederea cetăţenilor români în aceste proceduri care verifică şi în respectul lor faţă de cetăţean. Nu că-i ceaţă, nu că se schimbă pneurile!

Deci, eu cred că este o lipsă totală de respect şi trebuie luate măsurile, în consecinţă, cu aceşti pasageri, cu aceşti angajaţi ca să nu mai vorbesc că au acolo o poartă de vip-uri, nu vreau să deranjez pe nimeni, eu de 12 ani circul, nu am făcut niciodată caz că suntem verificaţi noi, parlamentarii, mai rău decât ceilalţi cetăţeni, da, în condiţiile în care cei care conduc avionul, deci echipajul, trec prin poarta de vip fără nici o problemă. Nu ştiu dacă noi, parlamentarii, suntem cei mai terorişti dintre pasageri, dar, totuşi, dacă tot s-a făcut o poartă de vip-uri, pe acolo intră şi parlamentarii sau nu intră? Este tot o chestiune de comportament.

Vă mulţumesc şi sper că veţi reglementa, aşa cum am spus în interpelare, aceste chestiuni care duc la întărirea încrederii în firma TAROM.

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Doriţi să interveniţi? Nu doriţi? Vă mulţumesc.

Domnul Petru Călian, Grupul parlamentar al PRM, nu este în sală şi atunci îl rog pe domnul secretar de stat Constantin Popescu să transmită răspunsul scris la interpelarea domnului deputat.

Răspunsul la interpelarea domnului deputat Ioan Cindrea - Grupul parlamentar al PSD, răspunde domnul secretar de stat Silviu Bian de la Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Silviu Bian:

Doamna preşedintă,

Domnule deputat,

Adresez răspuns la interpelarea adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei, de către domnul deputat Ioan Cindrea, aparţinând Grupului parlamentar al PSD, referitoare la dublarea impozitului la microîntreprinderi. Formulăm următoarele: Actul normativ pus în discuţie, pe lângă modificarea cuprinsului art.107 din Codul fiscal, prin care se stabileşte cota de impozit la 3%, aduce şi completarea art.104 al Codului fiscal cu un nou alineat, alin.6, prin care se conferă microîntreprinderilor plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, posibilitatea de a opta pentru plata impozitului pe profit, a cărui cotă a fost redusă, prin acelaşi act normativ, de la 25% la 16%.

În concordanţă cu politica de relaxare fiscală promovată prin programul de guvernare pe perioada 2005-2008, precizăm totodată faptul că prin Hotărârea Guvernului nr.84/2005 pentru modificarea şi completarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 44/2004, se stipulează că în sensul alin.4 şi 6 ale art.104 din Codul fiscal, ieşirea din sistemul de impunere a veniturilor micro întreprinderilor se efectuează începând cu anul următor celui în care nu se mai îndeplineşte una din condiţiile prevăzute la art.103 din Codul fiscal sau prin opţiune.

În sensul art. 104 alin. 6 din Codul fiscal, opţiunea se exercită şi de către contribuabilii care la data de 31 decembrie 2004 îndeplineau condiţiile pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor prevăzut la art. 103 din Codul fiscal.

De altfel, dublarea cotei de impunere reprezintă, în cazul realizării de venituri la nivel maxim de 100 de mii de euro prevăzut de lege, pentru micro întreprinderi o creştere în valoare absolută de 1500 de euro, ceea ce considerăm că nu este de natură să pericliteze o activitate cu management performant.

În ceea ce priveşte consultarea prealabilă a segmentului implicat al organizaţiilor patronale şi sindicale, deci partenerii sociali, cât şi pentru alte eventuale detalii suplimentare, în cazul în care consideraţi necesar, domnule deputat, credem că ar fi oportun să vă adresaţi Ministerului Finanţelor Publice, iniţiatorul actelor normative avute în vedere.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc. Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi, aveţi cuvântul 2 minute.

Domnul Ioan Cindrea:

Vă mulţumesc, doamna preşedintă şi mulţumesc domnului secretar de stat pentru răspuns. Trei sunt comentariile la interpelarea pe care am transmis-o în acelaşi timp Ministerului Muncii, dar şi Ministerului Finanţelor şi sper că răspunsul de la Ministerul Finanţelor să răspundă şi la aceste 3 probleme.

În primul rând, o relaxare fiscală nu înseamnă o dublare a impozitului pe venituri la micro întreprinderi. Relaxare înseamnă un impozit mai mic, nu o dublare.

În al doilea rând, s-a realizat fără acordul partenerilor sociali sau nu? Fiindcă informaţiile care există că în perioada aprobării actului normativ prin care s-a dublat impozitul la microîntreprinderi, de fapt, toate modificările fiscale, Consiliul Economic şi Social nu funcţiona din diverse motive.

În al treilea rând, dacă există sau nu o fundamentare temeinică asupra efectului dezvoltării microîntreprinderilor care sunt la ora actuală în număr de 400 de mii, la care lucrează circa 1.000.000 - 1.100.000 de salariaţi şi va conduce această dublare a impozitului la micro întreprinderi la limitarea dezvoltării microîntreprinderilor viitoare mici întreprinderi, sau întreprinderi mici şi mijlocii, şi va produce, sau va avea consecinţe negative în ce priveşte ocuparea forţei de muncă prin creşterea şomajului. Aşteptam un răspuns, cel puţin din partea Ministerului Muncii, că există sau nu astfel de fundamentare şi cuantificate efectele negative. Rămân la poziţia mea, va avea efecte negative asupra dezvoltării microîntreprinderilor şi creşterii şomajului.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Răspunsul al interpelările doamnei deputat Minodora Cliveti, - Grupul parlamentar al PSD, şi Petru Gabriel Vlase, Grupul parlamentar al PSD, se vor transmite în scris de către domnul secretar de stat Sebastian Bodu, Ministerul Finanţelor Publice.

Mai sunt de dat răspuns la două interpelări pentru domnul deputat Ioan Cindrea de la PSD, din partea aceluiaşi secretar de stat, de la Ministerul Finanţelor Publice pe care îl rog să ia cuvântul.

Da. Este prezent. Vă rog, luaţi cuvântul.

Domnul Sebastian Bodu:

Doamna preşedintă,

Domnule deputat,

În ceea ce priveşte majorarea impozitului pe dividende de la 5 la 10% vreau să vă reamintesc că acest lucru a fost decis în august 2004, deci actualul Guvern doar a menţinut o prevedere adoptată de Guvernul anterior.

În ceea ce priveşte motivele pentru care s-a întâmplat acest lucru, ţin să vă reamintesc că alte ţări europene au impozite egale sau chiar mai mari de 10%: Cehia - 15%, Slovacia 15%, Bulgaria 10%, Ungaria 20%, Slovenia 25%.

În ceea ce priveşte răspunsul la cele 3 întrebări... deci relaxare, într-adevăr, a fost o relaxare prin cota de 16% şi considerăm că efectele cotei de 16% depăşesc cu mult efectele negative ale cotei de 3% pe impozitul pe dividende.

În ceea ce priveşte consultarea la nivelul Ministerului Finanţelor s-a făcut, există un grup de consultare cu partenerii sociali la nivelul ministerului, nu la nivelul Guvernului, nu ştiu dacă se află la nivelul Guvernului, dar la nivelul ministerului s-a făcut.

În ceea ce priveşte frânarea dezvoltării microîntreprinderilor, cred că acest lucru nu se întâmplă pentru că aceste microîntreprinderi vor continua să plătească 3% şi dacă cumva au vreo problemă pot trece să fie impozitate pe sistemul de 16%. După cum ştiţi, în orice caz, din 2007 aceste microîntreprinderi trebuie să dispară. Deci, nu credem că acest lucru este negativ.

Doamna Daniela Popa:

Puteţi să daţi răspuns şi la cealaltă interpelare.

Domnul Sebastian Bodu:

Au acelaşi răspuns.

Doamna Daniela Popa:

E în regulă.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi, vă rog.

Domnul Ioan Cindrea:

Le-aş lua pe rând. Cred că un răspuns pe care l-am solicitat în Parlament trebuia să vină cu o fundamentare nu cu "cred că... nu va afecta dezvoltarea micro întreprinderilor".

Întrebarea era foarte clară: dacă există o fundamentare. Este clar şi vreau să-i spun domnului secretar de stat, din fundamentările efectuate de Grupul parlamentar al PSD, că toate microîntreprinderile care au rata profitului sub 19% vor fi afectate în medie cu 1500 de euro pe an, un impozit suplimentar la venituri prin dublarea impozitului la micro întreprinderi şi are un efect asupra planului de afaceri conceput de aceste microîntreprinderi.

La cealaltă interpelare, legat de dublarea impozitului din dividende, are şi nu este în beneficiul României ca acest impozit să crească, limitează piaţa de capital şi interesul cetăţenilor din România să devină acţionari, să devină deţinători de acţiuni pe piaţa de capital.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Doriţi să interveniţi, domnule secretar de stat? Poftiţi.

Domnul Sebastian Bodu:

În ceea ce priveşte impozitul pe microîntreprinderi, la nivelul ministerului considerăm că aceste microîntreprinderi erau o sursă de evaziune fiscală legală, într-adevăr, şi au posibilitatea să treacă pe 16%. Deci, ca să vă spun concret, şi nu "cred că..."

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Cu aceasta s-a încheiat tronsonul şedinţei noastre de astăzi referitor la răspunsuri la interpelări, ne-am încadrat şi în timp.

Vă mulţumesc pentru prezenţă. Închidem şedinţa de astăzi. O seară bună.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,30.