Parliamentary debates

În continuare, şedinţa este condusă de doamna Daniela Popa, vicepreşedintă a Camerei Deputaţilor.

Doamna Daniela Popa:

Bună seara, stimaţi colegi.

Începem şedinţa consacrată răspunsurilor la întrebări.

În prima parte a situaţiei primite de la Guvern, avem un număr de 7 interpelări adresate Ministerului Culturii şi Cultelor, dar îl mai aşteptăm pe domnul ministru Adrian Iorgulescu.

Răspunsul la interpelarea domnului deputat Mircia Giurgiu, referitor la memoriul Editurii Leda din Cluj-Napoca.

Din partea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, domnul secretar de stat Cătălin Ionel Dănilă. Este prezent? Da.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Cătălin Ionel Dănilă (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei):

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Domnule deputat,

Întrucât obiectul de reglementare al întrebării formulate de dumneavoastră, referitoare la simplificarea modului de declarare a obligaţiilor fiscale lunare şi anuale, nu intră în sfera de activitate a Ministerului Muncii, vă comunicăm că aceaste probleme sunt de competenţa Ministerul Finanţelor Publice şi credem că dumnealor ar avea un punct de vedere în acest sens. Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă doriţi să aveţi o intervenţie? Vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Într-adevăr, aceste reglementări cad în sarcina Ministerului Finanţelor, însă declaraţiile se depun la agenţiile subordonate Ministerului Muncii: casa de pensii, agenţia judeţeană de ocupare şi acolo tot mereu sunt cozi şi foarte greu se descurcă. De aceea am şi solicitat un răspuns din partea dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Cezar Preda, Grupul parlamentar PD. Nu este în sală.

În acest caz, domnule secretar de stat, vă rog să transmiteţi răspunsul în scris la întrebarea domnului deputat Cezar Preda şi vă mulţumesc pentru participarea de astăzi.

Urmează răspunsurile la întrebările adresate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Răspunde domnul secretar de stat Dănuţ Apetrei. Pentru domnul deputat Garda Dezideriu, Grupul parlamentar al UDMR, dacă este în sală domnul deputat? Nu este. Vă rog să transmiteţi răspunsul în scris.

Pentru domnul deputat Mircia Giurgiu. Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Dănuţ Apetrei (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale):

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Domnule deputat Mircia Giurgiu, la întrebarea formulată de dumneavoastră şi înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 1126/2006 vă comunicăm următoarele:

Numărul suplimentar de posturi pe anul 2006 ce îi revine Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale este de 5.216, aşa cum este prevăzut în poz. 7 din anexa Ordonanţei de urgenţă nr. 1/2006. Din aceste posturi, au fost scoase la concurs 822, funcţii de execuţie la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, în sucursalele teritoriale, în data de 16 şi 17 februarie 2006.

În Monitorul Oficial al României nr. 106 Partea a III-a s-au publicat datele de desfăşurare a acestui concurs. Condiţiile specifice, bibliografia şi felul actelor necesare la dosarul de concurs s-au putut procura de la sucursalele judeţene ale agenţiei.

Având în vedere faptul că agenţia este instituţie implicată în implementarea angajamentelor asumate prin negocierile pentru aderarea României la Uniunea Europeană, procedura de concurs este cea prevăzută de Ordonanţa de urgenţă nr. 1/2006, iar termenul de publicare este cu cel puţin 10 zile înainte de data susţinerii concursului.

În baza prevederilor art. 10 alin. 1 din H.G. 1.209/2003 privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, cu modificările ulterior, concursul pentru ocuparea posturilor vacante la agenţia respectivă are trei etape distincte, şi anume: selecţia dosarelor, proba scrisă şi interviul. Atât proba scrisă cât şi interviul se notează cu puncte de la 1 la 100, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. 4 din H.G. 1209/2003, singura situaţie în care nota obţinută de candidat la proba scrisă a concursul va influenţa desfăşurarea interviului este aceea în care nu sunt obţinute maximum 50 de puncte, necesare promovării.

Subiectele pentru proba scrisă se stabilesc pe baza bibliografiei de concurs, astfel încât acestea să reflecte capacitatea de analiză şi sinteză a respectivilor candidaţi.

În cadrul interviului, sunt testate atât cunoştinţele teoretice, dar şi cele practice, în special abilităţile şi aptitudinile candidaţilor, în funcţie de planul de interviu stabilit de comisia de concurs. Spre exemplu, activitatea profesională desfăşurată, competenţe manageriale, mod de prezentare.

Conform prevederilor H.G. 1209/2003, nu există posibilitatea reorganizării interviului, existând doar calea contestaţiei în termen de 24 de ore a rezultatelor interviului, precum şi posibilitatea solicitării anulării concursului de către instanţele de judecată, în condiţiile legii.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, intervenţia dumneavoastră? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Evident că nu dumneavoastră sunteţi de vină, dar, totuşi, ce s-a întâmplat la Cluj - numai la Cluj mă refer - nu este în regulă, datorită faptului că au fost aceleaşi subiecte şi la proba scrisă şi la proba orală. Iar în timp ce la proba scrisă au fost candidaţi care au obţinut 99 din 100 de puncte, este greu de înţeles cum la interviu nu au reuşit să adune nici măcar 50 de puncte, cât să poată să treacă concursul.

Aceasta era problema şi solicitarea noastră era să verificaţi ce s-a întâmplat şi să luaţi măsuri pentru ca, în continuare, având în vedere faptul că sunt locuri de muncă foarte importante, care vor gestiona fonduri europene, să fie concursurile organizate în aşa fel încât să nu lase urme de îndoială şi să nu se repete ceea ce a fost data trecută.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

ŞI eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează răspunsurile la întrebările adresate Ministerului Culturii şi Cultelor.

Răspunsul la întrebarea doamnei deputat Mirela Adomnicăi, Grupul parlamentar PSD (este în sală? da), referitoare la refuzul Comisiei naţionale a muzeelor şi colecţiilor de a împrumuta Complexului muzeal Bucovina exponate pentru organizarea unei expoziţii.

Domnule ministru Adrian Iorgulescu, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Iorgulescu (ministrul culturii şi cultelor):

Mulţumesc, doamnă preşedintă de şedinţă.

Referitor la interpelarea doamnei deputat Mirela Adomnicăi, ţin să menţionez următoarele:

Potrivit prevederii Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural mobil şi modificărilor ulterioare, se precizează că: "Pentru organizarea unor expoziţii sau realizarea unor proiecte culturale instituţiile publice pot împrumuta, după caz, unor instituţii publice sau persoane juridice de drept privat din ţară, în condiţiile dreptului comun, bunuri culturale mobile clasate pe care le deţin în administrare, cu avizul Comisiei naţionale a muzeelor şi colecţiilor, precum şi cu aprobarea Ministerului Culturii". "Prin bunuri culturale mobile clasate se înţeleg acele bunuri culturale mobile de valoare excepţională", potrivit Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural mobil şi a normelor de clasare a bunurilor culturale mobile aprobate prin ordinul Ministerului Culturii şi Cultelor.

Bunurile culturale care au făcut obiectul solicitării Complexului muzeal Bucovina nu sunt bunuri clasate în categoria juridică "tezaur cultural naţional mobil", ele fiind de valoare excepţională.

Aşadar, această categorie de bunuri culturale, cele neclasate, nu fac obiectul prevederilor art. 33 din legea sus-menţionată. Respectiv, pentru împrumutarea lor nu este necesar avizul Comisiei naţionale a muzeelor şi colecţiilor, nici aprobarea Ministerului Culturii şi Cultelor, împrumutul realizându-se în baza unui contract încheiat potrivit dreptului comun între instituţia deţinătoare şi cea care preia bunurile cu titlu de împrumut.

Cu toate acestea, Muzeul naţional de istorie a României s-a adresat Comisiei naţionale a muzeelor şi colecţiilor, solicitând avizul acesteia pentru împrumuturile respective. La solicitarea respectivă s-a răspuns printr-un aviz negativ, deoarece bunurile culturale în discuţie nu sunt clasate.

Avizul negativ al comisiei, ca organism ştiinţific al Ministerului Culturii şi Cultelor cu rol consultativ şi de avizare, ca şi răspuns solidar pentru activitatea acestuia şi pentru hotărârile pe care le-a votat potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare al comisiei, a fost aprobat prin Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2.112/2002.

Faţă de cele prezentate, împrumutul se poate realiza cu acordul celor două instituţii.

Cele de mai sus au fost comunicate atât Muzeului naţional de istorie cât şi Complexului muzeal Bucovina de către Direcţia generală patrimoniu cultural din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor.

În concluzia aspectelor menţionate, pentru realizarea Expoziţiei: "Cadouri ale familiei Ceauşescu", Complexul muzeal Bucovina trebuie să se adreseze direct Muzeului naţional de istorie, care, de altfel, şi-a şi manifestat disponibilitatea cu privire la împrumutarea bunurilor în discuţie.

Aş vrea să mai subliniez faptul că Ministerul Culturii şi Cultelor va acorda în continuare întregul său sprijin unor iniţiative ce vizează punerea în valoare a patrimoniului nostru cultural, evident, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule ministru.

Doamnă deputat, dacă sunteţi mulţumită de răspunsul domnului ministru? Dacă nu, vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Vreau să fac doar o singură observaţie, şi anume că Complexul muzeal Bucovina s-a adresat Muzeului naţional de istorie, acesta şi-a exprimat într-adevăr disponibilitatea pentru împrumutarea a 60 de piese. Chiar şi ministerul dumneavoastră, domnule ministru, şi-a exprimat iniţial disponibilitatea pentru un număr de 40 de piese. Problema este că după ce aţi emis acel aviz, care nu este obligatoriu, ci doar consultativ, Muzeul naţional de istorie şi-a reconsiderat poziţia şi nu mai este de acord cu împrumutarea acestor piese.

Au trecut 2 luni, timp în care Complexul muzeal Bucovina a depus eforturi pentru organizarea acestei expoziţii şi, urmare acelui aviz nefavorabil şi consultativ, această expoziţie nu mai poate fi organizată.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule ministru, doriţi să interveniţi la acest răspuns? Aveţi posibilitatea, conform regulamentului.

Domnul Adrian Iorgulescu:

Eu însumi am stat de vorbă cu domnul director al muzeului, domnia sa şi-a manifestat dorinţa de a o organiza în continuare, nu cred că este un capitol închis, ci un capitol care poate fi redeschis. Faptul că există din partea muzeului această disponibilitate eu cred că este un lucru pozitiv şi se va putea face cât mai repede această expoziţie.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Vă rog să daţi răspunsul la cele două întrebări ale deputatului Petru Călian, Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Prima referitoare la colectarea taxelor pe televiziune şi radio pentru cei care nu deţin astfel de receptor şi a doua întrebare referitoare la urgentarea procesului de renovare a clădirii Teatrului naţional din Cluj-Napoca.

Domnul Adrian Iorgulescu:

Foarte pe scurt.

În temeiul prevederilor art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii române de radiodifuziune şi a Societăţii române de televiziune, republicată cu modificările şi completările ulterioare, se spune următorul lucru: "Persoanele fizice cu domiciliul în România au obligaţia să plătească o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune şi o taxă pentru serviciul public de televiziune în calitate de beneficiare ale acestor servicii, cu excepţia celor care declară pe propria răspundere că nu deţin receptoare de radio, respectiv, de televiziune şi a celor care potrivit legii beneficiază de scutire de la plata acestor taxe."

În privinţa persoanelor juridice, în lege, alin. 3, se dispune că: "Acestea au obligaţia să plătească o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune şi o taxă pentru serviciul public de televiziune în calitate de beneficiari ai acestor servicii", fără a relua excepţiile instituite prin alin. 2.

Prevederi similare se găsesc şi în Hotărârea Guvernului nr. 977/2003 privind taxa pentru serviciul public de radiodifuziune şi Hotărârea Guvernului nr. 978/2003 privind taxa pentru serviciul public de televiziune, care suplimentar stabilesc şi cuantumul amenzilor aplicabile în situaţia în care persoanele fizice declară în mod eronat că nu deţin receptoare sau în care persoanele juridice nu plătesc taxele lunare pentru serviciile publice de radiodifuziune şi televiziune.

Din interpretarea normelor legale în vigoare, rezultă că persoanele juridice datorează plata taxelor în discuţie indiferent dacă administratorul entităţii declară că acestea posedă receptoare de radio sau de televiziune.

În continuarea celor evocate şi a cadrului legal actual, apreciem că nu este aplicabilă soluţia scutirii de la plata taxelor respective a societăţilor comerciale menţionate în întrebarea dumneavoastră pe baza unei declaraţii pe propria răspundere dată de conducerea acestora, fără a avea relevanţă la solicitarea cui a fost dată declaraţia.

Doamna Daniela Popa:

Ambele răspunsuri. E mai bine aşa, domnule deputat? Da.

Domnul Adrian Iorgulescu:

În legătură cu cealaltă interpelare făcută de domnul deputat Petru Călian şi care se referă la urgentarea procesului de renovare a clădirii Teatrului naţional, aş vrea să vă aduc la cunoştinţă că pentru ministerul nostru consolidarea, restaurarea şi modernizarea instituţiilor de cultură din subordinea noastră reprezintă o prioritate. Din păcate, până în momentul de faţă, nici plafonul de îndatorare a României şi nici bugetul ministerului pe 2006 nu ne-au permis şi n-am reuşit să alocăm sumele necesare finanţării unui asemenea program. Per total, aş vrea să vă spun că estimăm obţinerea în curând, printr-un împrumut extern, a unei sume estimată la aproximativ 250 de milioane de euro.

Prin memorandumul aprobat în data de 9 martie 2006 de către Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, şi de primul ministru al Guvernului, domnul Călin Tăriceanu, se împuterniceşte Ministerul Finanţelor Publice pentru identificarea şi atragerea unor resurse financiare în valoare de, cum spuneam mai devreme, 250 milioane de euro, eşalonat, în perioada 2006-2009, necesare finanţării acestui program vast, aş spune extraordinar pentru noi, după '90 încoace, de restaurare a unor monumente istorice şi de construire, consolidare şi modernizare a instituţiilor publice de cultură de importanţă deosebită. Mă refer exclusiv la cele care sunt în subordinea ministerului.

În cadrul acestui memorandum, vreau să vă aduc la cunoştinţă că suma prevăzută pentru restaurarea clădirii Teatrului naţional "Lucian Blaga" din Cluj-Napoca este de 5.614.947 de euro. Suma va acoperi toate lucrările necesare şi va fi eşalonată pe o perioadă de 30 de luni din momentul obţinerii împrumutului extern.

Ministerul Finanţelor a demarat demersurile pe lângă Banca de Dezvoltare a Consiliului European, care s-a arătat interesată de finanţarea programului. În acest moment, suntem în faza de negociere a împrumutului.

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, aveţi cuvântul. Şi vă rog să faceţi referire la ambele răspunsuri. Vă rog.

Domnul Petru Călian:

Doamnă preşedintă,

Stimate domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Sincer să fiu, nu mă mulţumeşte nici unul din răspunsurile pe care domnul ministru mi le-a dat.

Referitor la prima problemă, cred că faceţi o confuzie, domnule ministru, m-am referit la persoane fizice, nu la persoane juridice. Este vorba, practic, despre o persoană în vârstă de 80 de ani, care a venit la mine, la biroul parlamentar din Cluj-Napoca, în audienţă, şi chiar dacă domnia sa a depus o solicitare prin care cere să nu mai plătească acea taxă, abuzivă, spun eu, din toate punctele de vedere, totuşi, demersul domniei sale, ca persoană fizică, nu a fost luat în considerare.

Legat de a doua problemă, a teatrului naţional, vreau să vă spun, domnule ministru, că nu este prima dată când mă adresez ministerului pe care îl conduceţi - şi chiar doamnei ministru care era înaintea dumneavoastră pe această funcţie - cu problema legată de Teatrul naţional din Cluj-Napoca şi, respectiv, de Opera română din Cluj-Napoca.

Mie, cel puţin, domnule ministru, sâmbătă, cu ocazia acelei sărbători religioase deosebite care a fost la Cluj-Napoca, legată de înfiinţarea Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, mi-a fost jenă de modul în care arăta această clădire, care este vizavi cu catedrala din Cluj-Napoca.

Au fost şi sunt doar promisiuni, ceea ce dumneavoastră ne-aţi citat foarte bine, nu ştiu când se va pune în practică. Mă surpinde un singur lucru, de ce nu renunţaţi, ministerul, la controlul, să spun aşa, asupra clădirii şi respectiv, asupra teatrului şi operei din Cluj-Napoca, să le cedaţi în favoarea consiliului local, astfel încât să existe temei legal pentru finanţarea lucrărilor necesare, în vederea renovării totale a acestei impunătoare clădiri din Cluj-Napoca?

Eu am mai solicitat acest lucru, tot înainte ca dumneavoastră să fiţi ministru, dar răspunsul a fost egal cu mulţimea vidă, pentru că nu l-am primit deloc.

Aşadar, vă rog să aveţi în vedere şi ideea de a da în proprietatea consiliului local această clădire şi vă garantez că va arăta cu totul altfel de cum arată acum, când o păstoreşte ministerul condus cu dăruire de dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Dacă doriţi să interveniţi, domnule ministru, pe aceste subiecte? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală, pentru că domnul ministru s-a împiedicat la ambele intervenţii de treapta prezidiului):

A doua oară!

Domnul Adrian Iorgulescu:

Primele două dăţi sunt mai dificile...

N-am să mă refer la prima chestiune, pur şi simplu, cred că trebuie să-şi facă datoria cei care sunt îndreptăţiţi să o facă, îndriduiţi, potrivit legii, şi să facă constatarea referitor la aparatul de radio sau de televiziune care făcea obiectul acestei interpelări.

La cea de a doua chestiune, care mi se pare, însă, mult mai serioasă, vreau să vă spun, domnule deputat, că sunt absolut de acord cu dumneavoastră. Avem însă o problemă, problema este că nici consiliul judeţean, nici primăria nu doresc să preia această clădire. Şi atunci, sigur că trebuie să fie în continuare cuprinsă în planul nostru.

Iar eu cred, şi bănuiesc că bunul simţ ne dictează amândorura acelaşi lucru, anume, faptul că niciodată Primăria sau Consiliul judeţen Cluj-Napoca nu vor avea suma de peste 5,7, aproximativ, 6 milioane de euro, ca să restaureze această clădire. Dacă dumneavoastră credeţi că va găsi bani primăria să o facă... Dar nu doresc nici dânşii să se ducă acolo, respectiv, cei care lucrează în instituţia respectivă, şi nu doreşte nici primăria sau consiliul să le preia.

Părerea mea este că acest plan de care v-am vorbit este extraordinar. M-aţi întrebat, când va începe? V-am spus, în 30 de luni. Probabil că în luna iunie a acestui an împrumutul va fi realizat. Prin urmare, vom avea sumele necesare pentru demararea lucrărilor.

Mai repede de atât nu cred că s-a făcut, eu cred că este un lucru extraordinar care se face, după 16 ani de la revoluţie.

Doamna Daniela Popa:

Îmi pare rău, domnule deputat, nu mai aveţi cum să intervenţi, conform regulamentului, vă puneţi de acord cu domnul ministru.

Vă rog, domnule ministru, ca pentru celelalte 4 întrebări ale domnului deputat Mircia Giurgiu, vă rog să le transmiteţi în scris, domnului deputat i s-au dat deja răspunsuri la 2 întrebări în şedinţa de astăzi. Dânsul mai are 4 întrebări, referitoare la: lipsa de spaţiu a artiştilor clujeni, la Opera naţională română din Cluj, la strategia Ministerului Culturii şi Cultelor referitor la gestionarea cinematografelor româneşti.

Răspunsurile vi se vor transmite în scris, domnule deputat, şi vă mulţumesc mult de tot.

Vă mulţumesc şi dumneavoastră, domnule ministru.

Domnul Adrian Iorgulescu:

Dacă îmi permiteţi, doamnă preşedintă?

Doamna Daniela Popa:

Vă rog.

Domnul Adrian Iorgulescu:

Aş vrea să mai aduc la cunoştinţa domnilor deputaţi, care sunt, pe bună dreptate, interesaţi de ce se întâmplă cu instituţiile culturale din Cluj, că foarte curând voi pune la dispoziţie, din sălile pe care RADEF le are la dispoziţie, o sală de cinematograf la dispoziţia Primăriei de Cluj, pentru a deveni viitorul sediu al filarmonicii de acolo.

Acest lucru se va întâmpla în maximum o lună de zile şi aş vrea să ştiţi şi dumneavoastră acest lucru.

Domnul Petru Călian (din sală):

Este o gafă.

Domnul Adrian Iorgulescu:

Nu ştiu dacă este o gafă sau nu. Ni s-a solicitat din partea Consiliului Judeţean, Consiliului Local Cluj.

Doamna Daniela Popa:

Consiliului Local Cluj.

Domnul Adrian Iorgulescu:

Da.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule ministru.

Răspunsul la întrebarea doamnei deputat Manuela Mitrea, Grupul parlamentar al PSD, întrebare referitoare la situaţia Maternităţii din Drobeta Turnu Severin. Această întrebare adresată Ministerului Sănătăţii i se va transmite în scris, doamna deputat nefiind în sală.

Mulţumesc, domnule secretar de stat pentru prezenţa dumneavoastră în această seară.

Tot în scris se va da şi răspuns la întrebarea domnului deputat Garda Dezideriu, Grupul parlamentar al UDMR, întrebare adresată Ministerului Justiţiei. Dânsul, nefiind prezent în sală, la fel, răspunsul transmis în scris.

Din partea Ministerului Apărării Naţionale, un răspuns la întrebarea referitoare la restructurarea armatei în vederea aderării. Răspunde domnul secretar de stat Marius Bălu.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Marius Bălu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Vă mulţumesc mult, doamna preşedintă.

Răspuns la întrebarea formulată de domnul deputat Petru Călian referitoare la stadiul pregătirii armatei de profesionişti în vederea înlocuirii militarilor în termen din momentul în care stadiul militar nu va mai fi obligatoriu.

Noul statut al armatei României, de membru NATO, complexitatea misiunilor, tehnologizarea şi informatizarea echipamentelor militare au impus trecerea la profesionalizarea armatei ca o componentă esenţială reformei în sistemul militar, vizând transformări profunde, în ansamblul sistemului, ale entităţilor luptătoare şi în fiecare element structural profesional.

Ca proces de realizare a unei armate moderne, compatibilă cu cele din statele partenere, profesionalizarea implică atât aspecte cantitative, care ţin de creşterea numărului de soldaţi şi gradaţi voluntari, prin renunţarea la serviciul militar obligatoriu, cât şi de ordin calitativ, concretizat în asigurarea standardelor de selecţionare, pregătire şi modernizare a structurilor organizaţionale şi de personal precum şi a procedurilor de instruire şi formare a luptătorului eficient.

În vederea trecerii de la serviciul militar obligatoriu la cel pe bază de voluntariat, în cadrul Ministerului Apărării Naţionale sunt în curs de desfăşurare: implementarea noului sistem de promovare a profesiei militare, recrutare şi selecţie a personalului militar precum şi perfecţionarea acestuia pe parcurs şi adaptarea cadrului legislativ la noile cerinţe dictate de noua calitate a armatei României.

Pentru asigurarea pazei obiectivelor militare care necesită un înalt grad de securitate au luat fiinţă structuri de poliţie militară care urmează a fi încadrate cu soldaţi şi gradaţi voluntari, începând cu luna aprilie 2006, pentru celelalte tipuri de obiective, experimental, paza fiind externalizată.

Deşi profesionalizarea armatei este un proces iniţiat şi condus de Ministerul Apărării Naţionale, având în vedere importanţa deosebită precum şi complexitatea şi costurile acestuia, până la finalizare, instituţia militară se bazează, în continuare, pe sprijinul oferit de către Parlament şi de celelalte instituţii ale statului cu responsabilităţi în acest sens.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, intervenţia dumneavoastră, vă rog.

Domnul Petru Călian:

Doamna preşedintă,

Domnule ministru secretar de stat Bălu,

Pot să vă spun că sunt mulţumit de acest răspuns precum am fost mulţumit de fiecare dată când mi-aţi răspuns la întrebările şi interpelările mele.

N-am ridicat întâmplător această problemă, dar să nu uităm că, din 2007, vom fi în Europa şi la propriu şi la figurat, dar vom fi şi cu o altă armată. O armată de profesionişti care trebuie pregătită până atunci.

Tocmai de aceea v-am înaintat această întrebare pentru a cunoaşte momentul în care ne aflăm din punctul de vedere al acestei pregătiri, dar şi viziunea pe care o aveţi în perspectivă, inclusiv legea pe care noi am votat-o astăzi, legată de Ministerul Apărării Naţionale, mă încurajează şi cred eu că Ministerul Apărării Naţionale îşi face bine treaba.

Eu vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării este prezent domnul secretar de stat Iozsef Koto. Domnul deputat Ion Mocioalcă, Grupul parlamentar al PSD, nu este prezent în sală. Vă rog frumos să-i transmiteţi în scris răspunsul la întrebarea domniei sale şi tot în scris şi răspunsul la întrebarea domnului deputat Petru Călian, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

Vă mulţumesc.

Din partea Ministerului Economiei şi Comerţului este prezent domnul secretar de stat Virgil Crecană. Are de dat un răspuns la întrebarea domnului deputat Mircia Giurgiu.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Virgil Crecană (secretar de stat, Ministerul Economiei şi Comerţului):

Doamnă preşedintă,

Domnilor deputaţi,

Referitor la întrebarea domnului Giurgiu.

Serviciul de distribuţie gaze naturale din comuna Apahida din judeţul Cluj a fost concesionat, după cum se cunoaşte din interpelările anterioare, Societăţii comerciale CPL Concordia, Filiala Cluj-Napoca.

Conform informaţiilor furnizate de către ANRGN, diferenţa între preţul final reglementar practicat de sus-numita, furnizorul actual pentru consumatorii captivi din Apahida şi SC Distrigaz Nord Târgu-Mureş, este justificată de necesitatea ca preţul final reglementat plătit de consumatorul captiv de gaze naturale să reflecte costurile reale efectuate de furnizor. Am citat nota scrisă pe care a trimis-o ANRGN-ul.

Începând de la 1 aprilie 2005, a fost implementat un nou sistem de preţuri şi tarife de distribuţie, diferenţiate pe categorii de consumatori, astfel încât costurile să fie repartizate celor care le generează.

Definirea acestora s-a realizat în funcţie de volumele anuale de gaze naturale şi se cunosc conform documentelor furnizate de către ANRG, cinci categorii de consumatori pentru şase sisteme de distribuţie.

Decizia preşedintelui ANRGN cu nr. 1078/2003, cu modificările ulterioare, începând cu 01.04.2005, spune că fiecare furnizor titular al licenţei de distribuţie a gazelor naturale are aprobat, prin ordin al preşedintelui ANRGN, un preţ final reglementat pe care are obligaţia să-l practice în relaţia cu fiecare consumator captiv de gaze naturale situat în unitatea administrativ teritorială pentru care deţine licenţa de distribuţie a gazelor naturale.

Tot ANRGN precizează că nu există obligaţia de a comunica "abonaţilor preţul de achiziţie şi distribuţie la 1000 mc de gaze naturale, deoarece preţul de achiziţie reprezintă preţul de cumpărare a gazelor naturale din producţia internă şi din import, în timp ce tariful de distribuţie este perceput de operatorul de distribuţie în relaţia sa cu un alt furnizor sau un consumator eligibil." De altfel, informaţii privind preţul de achiziţie recunoscut furnizorilor pentru cumpărarea de gaze naturale destinate consumatorilor pot fi obţinute prin consultarea paginii de web a ANRGN.

Menţionăm că, în prezent, tarifele reglementate pentru prestarea serviciului distribuţie şi preţurile pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale, realizate de SC CPL Concordia, au fost aprobate prin ordinul preşedintelui ANRGN nr. 1079/14.12.2005, publicat în Monitorul Oficial nr. 1139/16.12.2005 şi în conformitate cu prevederile art. 4 din respectivul ordin privind stabilirea tarifelor reglementate pentru prestarea serviciului de distribuţie şi aprobarea preţurilor pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale realizată de CPL Concordia, preţurile finale reglementate sunt pe categorii de consumatori, într-un tabel, comunicate pe care domnul deputat le cunoaşte şi din anterioara interpelare.

Aceste preţuri au inclus toate costurile de achiziţie a gazelor naturale, tarifele pentru serviciile specifice precum şi toate taxele şi impozitele aferente, cu excepţia TVA.

Sperăm că informaţiile furnizate aduc lămuririle necesare.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamna preşedintă.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Într-adevăr, la Apahida există o problemă, locuitorii sunt, în continuare, nemulţumiţi datorită felului în care se comportă societatea de distribuţie a gazelor naturale şi se pleacă chiar de la faptul că, de multe ori, nu sunt informaţi şi li se dă să semneze contracte în alb, pe de o parte. Pe de altă parte, preţurile sunt mult mai mari şi nu există comunicare între societatea care a câştigat licitaţia şi consumatorii de acolo, iar în ceea ce priveşte preţurile stabilite de Agenţia ANRGN, cred că nu este normal ca această agenţie să nu aibă nici un control, adică să nu existe nici un control asupra acestei agenţii şi să poată să stabilească preţurile aşa cum doreşte dânsa. Şi, aşa cum aţi amintit şi dumneavoastră, nu este vorba de luare de impozit, aţi vrut să spuneţi, ultima dată, fiindcă s-a introdus şi un impozit pentru Distrigaz Nord Târgu-Mureş, cu toate că, la răspunsul pe care l-am primit, ni se spunea că acel impozit este prevăzut în preţul final. Dar, nu este normal ca, pe lângă faptul că s-a scumpit de atâtea ori preţul la gaze (ultima oară 17 % la 1 ianuarie, urmează la 1 aprilie încă peste 3 %) nu este normal ca agenţia să nu ţină cont de posibilităţile reale ale populaţiei, de faptul că marea majoritate foarte greu poate să-şi achite facturile la gazele naturale.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă dumneavoastră, domnule secretar de stat, consideraţi că este cazul să interveniţi pe acest subiect. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Virgil Crecană:

Nu vrea să adaug decât câteva cuvinte - oricum, îi mulţumesc domnului Giurgiu - şi anume că ANRGN aparţine de Cancelaria Premierului. De multe ori, noi, Ministerul Economiei, prin persoana mea, vin şi dau explicaţii pentru altcineva.

Vă rog foarte frumos să înţelegeţi această situaţie pentru că nu sunt responsabil pentru ceea ce face reglementatorul în piaţa captivilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnul secretar de stat Cătălin Doică, din partea Ministerului Finanţelor Publice a transmis în scris răspunsurile la întrebarea domnului deputat Mircia Giurgiu referitor la nereguli din cadrul Companiei Naţionale Loteria Română şi la întrebarea referitoare la memoriul Editurii Leda din Cluj-Napoca.

Le-aţi primit în scris, da? Vă mulţumesc, domnule deputat.

De asemenea, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului solicită amânarea răspunsurilor la întrebările domnului deputat Mircia Giurgiu referitor la întârzierea nejustificată, de patru ore, a avionului de pe ruta Bucureşti - Cluj-Napoca şi la întrebarea doamnei deputat Mirela Adomnicăi, Grupul parlamentar al PSD, referitoare la programul privind construcţia de locuinţe pentru tineri - amânarea până pe data de 10 aprilie 2006.

Cu aceasta am finalizat răspunsurile orale la întrebări.