Parliamentary debates

Domnul Bogdan Olteanu:

La pct.8 în ordinea de zi avem raportul de activitate al Instituţiei Avocatului Poporului pe anul 2005.

Dau cuvântul domnului Ioan Muraru, avocatul poporului, pentru a prezenta raportul

Domnul Ioan Muraru - avocatul poporului:

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule preşedinte al Senatului,

Doamnelor şi domnilor senatori,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În aplicarea dispoziţiilor art.60 din Constituţia României, precum şi cele ale art.5 din Legea nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea Instituţiei Avocatului Poporului, prezentăm în şedinţa comună a Camerelor Parlamentului raportul privind activitatea desfăşurată în anul 2005.

Cuvântul introductiv pe care îl rostesc în faţa dumneavoastră cuprinde două părţi; una cuprinde mandatul Avocatului poporului în funcţiune, cea de a doua cuprinde câteva consideraţii generale.

Consider că este legal, dar şi moral, să vă informez, în acest context oficial şi public, că mandatul meu de avocat al poporului este în curs de finalizare în litera şi spiritul prevederilor constituţionale şi legale. Este motivul pentru care se impune să evidenţiez câteva aspecte ale activităţii pe care am desfăşurat-o în perioada octombrie 2001 până în prezent. (discuţii)

A fost o mare onoare pentru mine alegerea ca avocat al poporului de către Senatul României. Am înţeles şi marea responsabilitate ce mi s-a încredinţat în continuarea unei activităţi deja începute de către colegul Paul Mitroi, o activitate de reală noutate şi profund specifică în sistemul constituţional românesc.

Ce mi-am propus în realizarea acestui mandat?

În primul rând am sprijinit, dar am şi iniţiat eforturi în sensul consolidării constituţionale şi legale a instituţiei.

A. Experienţa deja acumulată, dar şi raportarea la exigenţele ombustman-ului european au implicat unele modificări constituţionale.

Astfel, în anul 2003, Parlamentul României, ca putere constituantă, a adus unele perfecţionări, şi anume:

• stabilirea dreptului avocatului poporului de a sesiza Curtea Constituţională să se pronunţe asupra constituţionalităţii legilor înainte de promulgarea acestora;
• înscrierea dreptului avocatului poporului de a ridica direct în faţa Curţii Constituţionale excepţii de neconstituţionalitate;
• stabilirea de adjuncţi specializaţi pe domenii de activitate;
• alegerea avocatului poporului în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru un mandat de 5 ani, măsuri care au întărit autonomia instituţiei.

B. În perioada mandatului meu s-au adus importante perfecţionări legii organice a instituţiei, şi anume:

• s-a stabilit obligaţia comunicării de puncte de vedere Curţii Constituţionale în procesele care privesc drepturile omului;
• s-a creat posibilitatea creării de birouri teritoriale, 14 la număr, pe criteriul teritorial al Curţilor de apel;
• s-a creat o autoritate distinctă pentru supravegherea activităţii în domeniul protecţiei datelor personale. Ne-am aliniat, astfel, la legislaţia europeană în domeniu;
• s-au detaliat dispoziţiile constituţionale privind adjuncţii poporului;
• s-au completat şi îmbunătăţit regulile privind statutul personalului şi cele financiare.

C. Eforturi susţinute s-au depus în ceea ce priveşte asigurarea condiţiilor materiale de lucru. În acest sens, Guvernul României ne-a sprijinit, dar, după multe ezitări, în obţinerea unui sediu, care să asigure condiţii agreabile.

Este interesant să apreciem că s-a făcut un mare pas de la sediul iniţial al instituţiei, care era asigurat la bufetul Senatului la sediul de astăzi, care este o clădire bine plasată în centrul oraşului, funcţională, accesibilă pentru cetăţeni şi, mai ales, deschisă acestora.

D. Perfecţionarea personalului instituţiei.

Ca orice instituţie nouă, şi Avocatul Poporului avea nevoie de experţi şi consilieri bine pregătiţi. În activitatea permanentă de perfecţionare şi în condiţiile unei fluctuaţii permanente a personalului, lucru obişnuit pentru instituţiile bugetare, am luat unele măsuri, precum:

• seminarii pe probleme de specialitate;
• cursuri post-universitare în domeniul juridic;
• scurte stagii în străinătate - Anglia, Franţa, Olanda, obţinute ca urmare a relaţiilor de colaborare cu ombustmanii străini;
• instructaje cu participarea unor experţi la ombustmanul naţional al Olandei.

Cu toate aceste eforturi, nu am reuşit totuşi să înlocuiesc peste tot gândirea birocratic-funcţionărească cu gândirea şi acţiunea specifice ombustman-ului. (discuţii)

E. Realizarea unei comunicări eficiente cu autorităţile publice.

În cadrul acestor preocupări am fost îndeaproape îndrumat şi controlat de către Parlamentul României. În repetate rânduri, reuniuni, presă, radio, televiziuni, întâlniri cu ombustmanii străini, am arătat public că Parlamentul României a fost autoritatea publică ce a sprijinit cel mai eficient instituţia avocatului poporului. Momentele de sprijin parlamentar s-au caracterizat şi printr-o poziţie parlamentară unitară, în sensul că atunci când s-au discutat probleme specifice Avocatului Poporului, parlamentarii nu s-au mai regrupat în majoritate şi opoziţie. Toţi au sprijinit, exigent, desigur, preocupările în domeniu.

Unele reuşite s-au realizat şi în relaţia cu puterea executivă, dar nu aş putea vorbi despre o receptare atentă a problemelor la acest nivel. (discuţii)

Trebuie însă să menţionez în sens pozitiv comunicarea cu miniştrii care asigură legătura cu Parlamentul, cu Ministerul Finanţelor Publice cu autorităţile poliţieneşti şi cu administraţiile penitenciarelor.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule profesor, vă voi întrerupe o secundă şi-i voi ruga pe domnii parlamentari - că doamnele nu sunt în picioare - să ia loc în sală şi să asigure liniştea necesară.

Vă rog, domnule profesor.

Domnul Ioan Muraru:

Un conţinut bogat a avut şi are comunicarea cu judecătorii constituţionali, lucru firesc în contextul prevederilor constituţionale şi legale.

F. Colaborarea şi schimbul de experienţă cu ombustmanii străini şi cu asociaţiile în domeniu.

Am insistat ca instituţia să fie implicată la activităţile asociaţiilor ombustmanilor - europeană, internaţională, francofoniei - dar şi în schimburi de experienţă cu ombustmanii străini - Anglia, Spania, Cehia, Olanda, Azerbaidjan.

În mod deosebit, menţionez vizita realizată în România de către mediatorul european, domnul Nikiforos Diamanduros, precum şi cele ale unor parlamentari străini care au făcut aprecieri frumoase cu privire la instituţia Avocatului Poporului.

Toate acestea ne-au ajutat să perfecţionăm activitatea noastră.

G. Cetăţeanul şi problemele sale.

Plecând de la realitatea că rostul instituţiei este protecţia drepturilor şi libertăţilor în raporturile sale cu administraţia publică, m-am preocupat ca primirea şi examinarea petiţiilor să se realizeze civilizat şi eficient, ca orice cetăţean care vine în instituţie să primească un sprijin, un răspuns sau, în orice caz, o explicaţie. (discuţii)

În afara preocupărilor pentru soluţionarea problemelor concrete, am realizat unele acţiuni pentru protejarea drepturilor unor segmente de populaţie, atunci când plângerile individuale în acelaşi domeniu erau numeroase - sistemul de pensii, sistemul asigurărilor de sănătate, problemele celor care au efectuat muncă forţată în perioada 1950-1960 etc.

Deschiderea instituţiei spre cetăţean, transparenţa în activitate, explică sporirea, an de an, a solicitărilor.

H. Mediatizarea instituţiei.

Marea problemă a ombustmanilor este mediatizarea. Eforturile depuse s-au concretizat prin conferinţe publice, conferinţe de presă, mai rar, emisiuni la radio şi televiziune, prezenţa în presă.

Ce am realizat din ce mi-am propus?

Fără îndoială că prin rapoartele anuale pe care le-am prezentat Parlamentului s-au comunicat bilanţurile activităţii instituţiei. Realizările obţinute au fost rolul eforturilor întregului colectiv. Desigur au fost şi nereuşite pentru care îmi asum întreaga responsabilitate, dar - şi acest lucru este important pentru mine! - vă asigur că întotdeauna am acţionat cu bună-credinţă şi m-am străduit să fiu eficient.

Unii optimişti m-au încurajat mereu şi au apreciat eforturile. Nu lipsesc nici pesimiştii şi, mai ales, cârcotaşii, care încă mai susţin inutilitatea instituţiei care critică şeful instituţiei pentru stilul de muncă defectuos, pentru duritatea în actul de conducere, pentru unii exigenţa şi duritatea exprimă acelaşi lucru.

Toate aceste atitudini şi aprecieri le consider fireşti într-o societate democratică. (discuţii)

Ce gândesc acum, la încheierea mandatului?

Potrivit legii, Parlamentul României are două soluţii:

1. să-mi reînnoiască mandatul de avocat al poporului;
2. să numească o altă persoană în această funcţie.

Prima soluţie mi-ar permite să continui eforturile pentru consolidarea instituţiei. Cea de a doua soluţie o voi primi cu toată seninătatea şi cu tot respectul. Va fi decizia dumneavoastră.

Vă asigur că această decizie nu va afecta cu nimic respectul ce-l port Parlamentului. Vă pot informa că, la final de mandat, trăiesc sentimentul unui om important.

Explicaţia este simplă: 16 ani am avut onorarea de a fi solicitat de parlamentari să sprijin redactarea unor acte normative importante, să particip la activitatea comisiilor parlamentare şi chiar, desigur, mai rar, să susţin în plenul Parlamentului anumite texte de lege.

Reamintesc, şi mulţi din cei prezenţi îşi amintesc, că am lucrat ca expert la redactarea legilor electorale între anii 1990-1992, că am fost expert în Comisia pentru redactarea Constituţiei României, am fost membru în Comisia pentru revizuirea Constituţiei, în calitate de avocat al poporului.

Reamintesc, de asemenea, că am fost ales judecător la Curtea Constituţională de către Camera Deputaţilor pentru un mandat de 9 ani. Un moment emoţionant pentru mine a fost atunci când, la 4 octombrie 2001, Senatul României, cu unanimitate de voturi, m-a ales avocat al poporului.

Evoc aici doar câteva activităţi şi aspecte semnificative de conlucrare cu Parlamentul României, activitate desfăşurată la o înaltă cotă profesională, într-o atmosferă civilizată şi de respect reciproc. Este şi motivul pentru care am respectat şi respect Parlamentul, ca structură fundamentală a democraţiei constituţionale româneşti.

Pentru posibilităţile ce mi le-aţi acordat, vă mulţumesc dumneavoastră, tuturor parlamentarilor.

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

În anul 2005, activitatea instituţiei a beneficiat atât de un cadru constituţional şi legal definitivat şi optim, cât şi de resursele financiare şi umane. Acestea au permis o amplificare a acţiunilor în care instituţia a fost implicată, o sporire considerabilă a activităţii, lucru ce reiese cu claritate din raportul ce-l prezentăm Parlamentului României.

Aşa cum explicam în raport, datorită unor constrângeri financiare îndeosebi, nu am reuşit să organizăm toate cele 14 birouri teritoriale, dar acţiunea este în curs de finalizare. Trebuie să remarcăm, de asemenea, că eforturile noastre de armonizare cu legislaţia europeană în domeniul protecţiei vieţii private, s-a finalizat prin adoptarea de către Parlament a Legii privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării datelor cu caracter personal. Este motivul pentru care raportul conţine referiri la această activitate numai până la sfârşitul lunii octombrie 2005. (discuţii)

Cât priveşte volumul general de activitate, acesta poate fi apreciat ca exprimând un spor cantitativ, dar şi calitativ faţă de anul 2004.

În cifre globale această activitate se prezintă astfel:

• au fost primiţi în audienţă peste 8000 de cetăţeni, cu 42% mai mult;
• au fost înregistrate peste 5.500 petiţii, cu 18% mai multe;
• dispeceratul a fost solicitat de peste 3000 de cetăţeni, un spor de 50%;
• s-au realizat 52 de anchete, cu un spor de 36%;
• au fost formulate 11 recomandări, cu un spor de 37%.

În mod firesc, şi în trecut, dar şi acum s-a pus şi se pune problema eficienţei instituţiei Avocatului Poporului. Întotdeauna noi explicăm că fiind instituţie de tip ombustman, avocatul poporului încearcă deblocarea conflictelor dintre cetăţeni şi autorităţile publice, prin mediere, prin solicitarea de regândire a unei soluţii.

Eficienţa unei asemenea modalităţi de lucru este direct proporţională cu calitatea profesională şi gradul de receptare al celor implicaţi.

Avocatul poporului nu dispune şi nu trebuie să dispună de mijloace de constrângere - amenzi, anulări de acte şi aşa mai departe. Dacă ar dispune de asemenea mijloace, nu ar mai fi o instituţie de tip ombustman. Eficienţa sa poate fi comparată cu cea a mass-media.

De altfel, şi la nivelul mediatorului european, ca şi al ombustmanilor, în general, problemele se pun la fel. Stau mărturie în acest sens rapoartele anuale de activitate pe care ombustmanii le-au prezentat în faţa parlamentelor naţionale. Eficienţa instituţiei depinde, în mare măsură, şi de mediatizarea sa. În această direcţie, deşi s-au înregistrat progrese, nu putem vorbi încă de realizări deosebite pentru că mijloacele ce stau la dispoziţia instituţiei sunt încă modeste.

Receptarea instituţiei de către cetăţeni şi autorităţile publice a sporit. Contactele cetăţeni-instituţie în anul 2005 s-au amplificat, dacă avem în vedere acţiunile realizate.

Cât priveşte ecuaţia instituţie-autorităţi publice trebuie să arătăm că şi în anul 2005 un sprijin aparte am primit din partea Parlamentului României, autorităţile administraţiei publice au fost şi ele mai receptive, mai ales că şi instituţia a utilizat mai des anchetele şi recomandările. O frumoasă colaborare s-a realizat în domeniul controlului constituţionalităţii legilor.

Astfel, în anul 2005, am sesizat Curtea Constituţională cu obiecţia de neconstituţionalitate a unor dispoziţii din Legea privind libera circulaţie a cetăţenilor români în străinătate: obiecţie admisă, cu două excepţii de neconstituţionalitate, ambele respinse. Am comunicat Curţii Constituţionale, la solicitarea acesteia, 1005 puncte de vedere, acesta reprezentând un spor de 61% faţă de anul trecut.

În anul 2005 a continuat schimbul de experienţă şi colaborare cu instituţiile similare din străinătate. Menţionăm în acest sens, continuarea colaborării cu ombustmanul naţional al Olandei, în cadrul programul MATRA, întărirea capacităţii organizatorice şi instituţionale a avocatului poporului, vizita preşedintelui Asociaţiei Ombustmanilor şi Mediatorilor Francofoni, vizita comisarului pentru Drepturile omului din Azerbaidjan.

Volumul de activitate expus pe larg în prezentul raport exprimă, fără îndoială, capacitatea organizatorică şi funcţională a instituţiei Avocatului Poporului şi ne permitem să sperăm că în anul 2006 se va realiza mai eficient protecţia drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (aplauze)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc. din partea comisiilor juridice reunite intervine domnul preşedinte al Comisiei juridice de numiri, disciplină, imunităţi şi validări de la Camera Deputaţilor, domnul Sergiu Andon, pentru a prezenta raportul comun.

Domnul Sergiu Andon:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Raportul comun al celor două comisii este rezultatul analizei care s-a făcut în şedinţa comună din 29 martie 2006 asupra raportului prezentat în rezumat, în minutele anterioare, de avocatul poporului.

În principal, raportul reţine datele care deja v-au fost expuse şi nu mai repet ce a spus domnul avocat al poporului. La parametrul birouri teritoriale, domnia-sa menţiona adineauri că aveau ca obiectiv sau au în continuare 14 birouri teritoriale, din care s-au deschis numai 3.

Numărul cetăţenilor primiţi în audienţă este impresionant. De asemenea, numărul petiţiilor rezolvate. Ca recomandări s-au formulat 11.

Un capitol mai special de activitate pe care l-au reţinut membrii celor două comisii este participarea instituţiei la analiza de constituţionalitate a legilor, fie pe calea obiecţiilor de neconstituţionalitate, fie pe calea excepţiilor de neconstituţionalitate. Este adevărat că acestea din urmă au fost doar două, dar este o activitate importantă pentru sistemul nostru legislativ şi îmi permit să reţin din noianul de date un aspect la care am putea gândi şi noi, Camerele, mai mult şi anume receptivitatea avocatului poporului faţă de solicitările de puncte de vedere din partea Curţii Constituţionale a fost evident mult mai productivă: 1005 puncte de vedere.

Credem că se constituie într-o contribuţie la activitatea importantei instituţii care este Curtea Constituţională.

Nu am reţinut ca domnul profesor Muraru să fi menţionat în eforturile de mediatizare şi editarea unui buletin trimestrial. În sfârşit, cam acestea sunt, în mare, aspectele reţinute.

Cum spuneam, confirmând toate cele expuse şi din raportul anterior prezentat, membrii celor două Comisii juridice au apreciat activitatea desfăşurată de această instituţie, considerând că a reuşit să-şi îndeplinească în bune condiţiuni atribuţiile stabilite prin Legea nr.35/1997, precum şi Regulamentul de organizare şi funcţionare al instituţiei.

Faţă de cele prezentate, comisiile au hotărât, cu unanimitate de voturi, în conformitate cu art.60 din Constituţia României să supună spre dezbatere şi adoptare Camerelor reunite ale Parlamentului raportul pe anul 2005 al instituţiei în forma prezentată de acesta. Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În conformitate cu prevederile Legii privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului urmează dezbateri generale.

Există dezbateri generale pe tema raportului? Da. Vă rog, domnule deputat. Imediat.

Domnul Pantelimon Manta:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Doar un minut jumătate, pentru că timpul este înaintat. Cunosc şi recunosc prestigiul activităţii profesionale a profesorului de drept constituţional Muraru şi, prin această prismă, apreciez şi raportul de activate şi cred că ar fi benefică eventuala realegere a dânsului în această funcţie.

Pentru că am fost foarte atent la raportul prezentat, aş face şi două observaţii.

Este în afară de orice îndoială că activitatea dumneavoastră trebuie să prevaleze spre apărarea drepturilor fundamentale ale cetăţeanului şi, din acest punct de vedere, aşa cum subliniaţi, dumneavoastră vă concentraţi mai mult pe a face "lobby" - cu ghilimele de rigoare -, deci de a determina instituţiile statului să respecte aceste drepturi.

Legislaţia incidentă în materie a fost îmbunătăţită în ultima perioadă, mai ales în ce priveşte raporturile cu Curtea Constituţională, dar - şi acum vreau să fac şi o mică observaţie, chiar cu caracter de recomandare - Legea contenciosului administrativ, nr.554/2004, vă dă posibilitatea să interveniţi la instanţele de judecată pentru apărarea acestor drepturi. Nu aţi făcut nici o referire la acest punct şi eu cred că ar trebui să vă concentraţi activitatea, evident, cu oamenii din teritoriu, pe care îi aveţi, pentru că, spuneam, este de esenţa instituţiei apărarea drepturilor cetăţeanului. Să nu uităm că, totuşi, la instanţele de contencios administrativ este greu pentru cetăţeanul de rând să lupte cu puterea, cu administraţia, prin firea ei, uneori, abuzivă, şi atunci, fără îndoială, veţi răspunde menirii dumneavoastră, aceea de a apăra drepturile cetăţeanului.

În sfârşit - şi, cu aceasta, închei - ar fi de recomandat, tot în sensul realizării propunerii de care v-am vorbit, să vă completaţi birourile teritoriale aşa cum vă permite legea.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc. A fost domnul deputat Pantelimon Manta, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator.

Domnul deputat Ioan Ghişe, din partea Grupurilor parlamentare liberale.

Domnul Ioan Ghişe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate doamne şi stimaţi domni,

Am venit în faţa dumneavoastră mai mult pentru o chestiune de procedură.

Doresc ca domnii preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor, probabil, şi în discuţii cu Birourile permanente, să aibă răbdarea şi, să spunem aşa, înţelepciunea să discute următoarea chestiune. Pe viitor, ar fi bine ca rapoarte ale diverselor instituţii să nu le ascultăm în plen. Constituţia şi Regulamentul şedinţelor comune vorbeşte despre dezbatere şi eventual vot asupra rapoartelor.

Este o situaţie oarecum jenantă, ca distinşi şefi de instituţii şi autorităţi să vină în faţa noastră, să citească... Sigur că domniile-lor, din respect faţă de Parlament, fac acest lucru, dar se demonstrează că nouă ne lipseşte răbdarea să ascultăm minute întregi nişte rapoarte pe care, oricum, le-am primit la casete şi sunt instituţii care au rapoarte cu multe zeci de pagini. Or, este o chestiune de decenţă şi de respect reciproc pentru timpul nostru, să nu ascultăm citiri de rapoarte în plen, mai ales când sunt aşa de voluminoase.

Propunerea mea este ca, pe viitor, doar să dezbatem rapoarte şi să dăm voturi, mai ales când se adună Camera Deputaţilor şi Senatul împreună, pentru că este vorba de timpul preţios al fiecăruia dintre noi şi de respectul faţă de şefii acestor instituţii.

Sper ca această propunere să găsească ecou la Birourile permanente şi, pe viitor, să evităm situaţia neplăcută de a fi ascultători la citiri de rapoarte.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă informez că, potrivit legii, acest raport nu se votează, ci doar se dezbate. Aţi avut acces la acest raport anterior, el s-a găsit pe site-uri, atât la Camera Deputaţilor, cât şi la Senat, a fost dezbătut în comisiile de specialitate, iar din ce am înţeles eu, cel puţin, care am ascultat prezentarea domnului profesor Muraru, a fost vorba de o prezentare a raportului, şi nu de o citire a raportului, lucru care se face de fiecare dată, când se dezbate un raport. Este normal ca, înainte ca parlamentarii să dezbată, să existe şi o prezentare făcută de instituţia care face obiectul dezbaterii.

Dacă există alte intervenţii la dezbateri generale? Doamna senator Verginia Vedinaş, din partea Grupurilor parlamentare PRM.

Doamna Verginia Vedinaş:

Vă mulţumesc.

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vreau să vă mărturisesc că este o onoare pentru mine să pot participa, în calitate de senator, la o şedinţă a Camerelor reunite, în care prezintă raport, ca avocat al poporului, fostul meu profesor - şi îndrăznesc să spun, actualul meu coleg, profesorul Ioan Muraru.

Spun "îndrăznesc să spun", pentru că sunt convinsă că, la fel cum gândiţi şi dumneavoastră, şi eu, în faţa profesorilor mei, mă simt - şi sper că mă voi simţi de-a pururi studentul, învăţăcelul de altădată.

Avocatul Poporului, dragi colegi, este o instituţie consacrată pentru prima dată în Constituţia României din 1991, este o instituţie în al cărei statut juridic au intervenit foarte multe modificări, a căror menire a reprezentat-o întărirea acestei instituţii. Semnificaţia ei o regăsim chiar în menirea pe care i-o consacră Constituţia, aceea de a contribui la apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

Ce poate fi mai important pentru consolidarea statului de drept, aşa cum este declarat prin Constituţie statul român, decât consolidarea valorilor fundamentale, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice.

Instituţia şi-a întărit statutul nu numai prin modificările care i s-au adus prin legea organică. S-au invocat aici şi unele modificări aduse prin Legea contenciosului administrativ, Avocatul Poporului dobândind dreptul de a sesiza direct instanţa de contencios administrativ, tocmai în sprijinirea misiunii pe care o are, de garantare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Vreau să vă mărturisesc că urmăresc, în primul rând, şi apreciez, în mod deosebit, progresele pe care le-a realizat această instituţie şi sunt convinsă că, în viitor, statutul şi rolul ei se vor consolida, că îşi va întări autoritatea de apărător al drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în egală măsură în care încrederea populaţiei în această instituţie se va întări. Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna senator.

Dacă există alte intervenţii la dezbateri generale, din partea celorlalte grupuri parlamentare? Nu sunt alte intervenţii...

Vă rog, din partea Grupurilor parlamentare PSD, domnul deputat Victor Ponta.

Domnul Victor Ponta:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Era puţin anormal ca tocmai Grupul PSD să nu spună absolut nimic, dincolo de faptul că ne-a fost şi nouă profesor. Am fost mulţumiţi de activitatea dânsului, de aceea îl susţinem în continuare. Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Sunt sigur că îi va fi de mare folos această declaraţie domnului Muraru, în candidatura ce urmează.

Dacă nu există alte intervenţii la dezbateri generale, conform prevederilor legii, luăm act de prezentarea şi dezbaterea raportului.