Parliamentary debates

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi, trecem la pct. 8 din ordinea de zi, raportul de activitate al Consiliului Naţional al Audiovizualului pentru anul 2004.

Să fiţi de acord - voi supune votului - să se prezinte şi raportul de activitate pentru anul 2005, ca să facem o singură dezbatere.

Supun votului dumneavoastră această propunere: punctele 8 şi 9 să le dezbatem o singură dată.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Abţineri?

În unanimitate, s-a căzut de acord cu această formulă.

Îl invit pe preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului, domnul Ralu Filip, să facă o prezentare sinteză a celor două rapoarte de activitate pe anii 2004 - 2005.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Ralu Filip - preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

N-aş vrea să vă reţin foarte mult atenţia. Eu cred că cele două rapoarte sunt substanţiale şi au cuprins întreaga activitate a Consiliului.

În ceea ce priveşte anul 2004, unii dintre dumneavoastră au fost nemulţumiţi din cauza prestaţiei C.N.A. în timpul alegerilor, însă, conform Raportului OSCE, problemele au venit din lege, şi nu din activitatea C.N.A.-ului. C.N.A. nu a dat nici o decizie atunci şi s-a rezumat să facă ceea ce Legea electorală l-a obligat să facă.

Tot în 2004, C.N.A. este una dintre puţinele instituţii publice care s-a supus auditării şi aş vrea să mulţumesc întregii echipe de la C.N.A. - pentru că de unii dintre colegi ne despărţim în acest an - pentru faptul că am funcţionat foarte bune, faţă de alte instituţii, nu am avut blocaje, şi nici crize şi, deşi am ajuns în Consiliu propuşi de formaţiuni politice diferite, am reuşit să lucrăm împreună şi să facem câteva lucruri foarte bune.

În final, aş vrea să vă spun că a venit la C.N.A. vicepreşedintele Consiliului din Cehia, au dorit să vadă sistemul nostru de monitorizare şi cum funcţionăm, la final, a recunoscut că instituţia noastră este peste cea din Cehia. De asemenea, am primit solicitări din partea instituţiei similare din Ungaria şi din Slovacia. Iată că, cu această echipă, Consiliul a ajuns un model pentru câteva ţări din jurul nostru, ceea ce înseamnă că el a funcţionat bine.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile. Vă rog foarte mult să vă ocupaţi locurile în sală.

Vă mulţumesc foarte mult.

Îl invit pe domnul Ion Mihai Dumitrescu, vicepreşedintele Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă din cadrul Senatului, pentru a prezenta rapoartele Comisiilor pentru cultură din Senat şi Camera Deputaţilor, legate de activitatea C.N.A.

Aveţi cuvântul, domnule vicepreşedinte.

Domnul Ion Mihai Dumitrescu:

Mulţumesc, domnilor preşedinţi.

Stimaţi colegi,

2007 este, pentru noi, anul intrării în Europa. Dacă ar fi să ne luăm după progresele realizate de Consiliul Naţional al Audiovizualului, am putea spune că suntem deja.

Raportul de activitate al Consiliului Naţional al Audiovizualului este structurat pe următoarele capitole: Progresele din domeniul audiovizualului, apreciate de Uniunea Europeană; Transparenţa în domeniul proprietăţii asupra mass-media; Centrul de informare şi documentare audiovizuală al C.N.A; Procesul de integrare europeană; Activitatea de reglementare; Evoluţia pieţei audiovizuale; Comunicarea şi relaţiile publice; Participarea Consiliului Naţional al Audiovizualului la reuniunile platformei autorităţilor de reglementare din domeniul audiovizualului; Somaţii şi amenzi aplicate titularilor de licenţă; Activitatea administrativ-economică şi de investiţii şi două anexe, cuprinzând situaţia sancţiunilor aplicate de C.N.A., în anul 2004, precum şi situaţia deplasărilor externe în acelaşi an.

Toate acestea alcătuiesc activitatea Consiliului Naţional al Audiovizualului într-un raport prezentat profesionist şi elaborat.

În urma dezbaterilor, comisiile au hotărât să propună plenului Camerelor reunite ale Parlamentului aprobarea raportului de activitate al Consiliului Naţional al Audiovizualului.

Vă mulţumesc.

În legătură cu Raportul Consiliului Naţional al Audiovizualului pe anul 2005, aş putea spune, de la bine şi la mai bine, nimeni nu spune că e loc de mai mult, dar, raportul de activitate al Consiliului Naţional al Audiovizualului este structurat pe următoarele capitole:

Particularităţi care au influenţat evoluţia mass-media audiovizuală în anul 2005; Activitatea de integrare europeană; Transparenţa în domeniul proprietăţii asupra mass-media; Activitatea de reglementare; Acordarea de licenţe audiovizuale; Tendinţe în evoluţia pieţei audiovizuale, ca urmare a implementării cu succes a proiectului PHARE; Adoptarea şi implementarea acquis-ului în domeniul audiovizual, în intervalul 2002-2004.

Consiliul Naţional al Audiovizualului beneficiază, în prezent, de un nou proiect PHARE, şi anume consolidarea şi dezvoltarea expertizei profesionale a sectorului audiovizual din România.

Acest proiect este finanţat integral din fonduri europene şi va fi implementat în 2006-2007, proiect ce are în prim plan îmbunătăţirea experienţei personalului Consiliului în legătură cu aplicarea acquis-ului european în domeniul audiovizual, având în vedere că, în prezent, nu există un ghid de aplicare al acestuia.

După încheierea dezbaterilor, comisiile au hotărât să propună plenului Camerelor reunite ale Parlamentului aprobarea Raportului de activitate al Consiliului Naţional al Audiovizualului pe anul 2005.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

Supunem dezbaterii dumneavoastră Rapoartele de activitate ale Consiliului Naţional al Audiovizualului pentru anii 2004-2005.

Vă rog, cine doreşte să se înscrie la cuvânt?

Domnul deputat Marcu, vă rog, o întrebare.

Domnul Tudor Marcu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă nu ar fi sunat din gura unui reprezentant de seamă al Consiliului Naţional al Audiovizualului, care are o grijă principală nu numai să oprească certurile din televiziune, ci şi să promoveze adevărul şi o limbă frumoasă şi corectă, nu aş fi intervenit, dar, când aud exprimări de genul că România intră în Europa în 2007, aş vrea să-i amintesc domnului interlocutor, anterior mie, că noi suntem în Europa încă înainte de Europa ca noţiune, aşa că nu avem unde intra acolo unde suntem dinaintea acestei noţiuni. Probabil, ar fi vrut să spună că intrăm într-o uniune a Europei în care sunt şi ţări europene care nu fac parte din Europa.

Asemenea scăpări sunt pardonabile unor oameni cu o cultură medie, dar impardonabil din partea Consiliului Naţional al Audiovizualului. Am vrut să pun lucrurile la punct. Referitor la limbajul unor pseudo-europenişti, pseudo-occidentali din rândurile noastre care cred că dă bine la populaţie să spunem că România nu face parte din Europa, ci, abia din 2007. Avem şi noi o lună, două şi, pe măsură ce trec lunile, suntem şi noi europeni.

Este de neacceptat o asemenea formulare.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi, dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Domnul deputat Popa Nicolae, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului,

Mulţumim din inimă domnului Ralu Filip că ne-a făcut această onoare să ne prezinte un raport în patru fraze, în loc să vină în faţa noastră cu un raport bine documentat, pertinent în care să ne prezinte activitatea.

Este încă o dovadă de sfidare şi lipsă de respect faţă de noi, senatori şi deputaţi, aflaţi astăzi aici pentru a lua act de activitatea Consiliului Naţional al Audiovizualului pe cei doi ani, 2004-2005.

Sigur că astăzi analizăm activitatea unei instituţii extrem de importante atât pentru viaţa publică, cât şi pentru libertatea de exprimare în România, Consiliul Naţional al Audiovizualului.

Cu acest prilej, trebuie să reamintim totuşi domnului preşedinte Ralu Filip, dacă cumva a uitat, că instituţia pe care o conduce este în subordinea şi sub controlul Parlamentului şi domnia-sa, sigur, trebuie să-şi prezinte raportul aici.

Noi, de foarte multe ori, am solicitat răspunsuri la multe nemulţumiri care au venit din partea unor firme care au participat la obţinerea unor licenţe. Sigur că nu am acuzat şi nici nu vom putea acuza absolut nimic, dar, am fi avut pretenţia să ni se răspundă la aceste neclarităţi, la aceste umbre din activitatea Consiliului Naţional al Audiovizualului.

A fost invitat domnul Ralu Filip şi la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii, pentru a răspunde la aceste întrebări. Nu ştiu dacă s-a prezentat până astăzi, din câte ştiu eu, nu. Ceea ce înseamnă o altă sfidare, o altă desconsiderare a Parlamentului României.

Sigur, Consiliul Naţional al Audiovizualului trebuie să se ocupe, printre altele, şi de menţinerea unui climat sănătos al audiovizualului românesc, prin sprijinirea unor emisiuni educative, sociale, cu relaţii decente între protagonişti, fie ei realizatori sau chiar simpli actori de conjunctură.

De aceea, noi solicităm domnului Ralu Filip să facă ordine şi disciplină în instituţia pe care o păstoreşte, deoarece, vă spuneam că, există nemulţumiri, semne de întrebare încă neelucidate nici până astăzi.

Mai mult de atât, am văzut din presă că domnul Ralu Filip ne spune ce trebuie să facem noi în Parlament. Câţi membri în Consiliul de administraţie trebuie să aprobăm noi, să nu aprobăm 11, să aprobăm numai 9, mie mi se pare un gest nefiresc de a se amesteca în treburile interne ale Parlamentului.

Noi ştim ce avem de făcut, ştim câţi membri trebuie să fie acolo şi, ca atare, nu ştiu dacă este nevoie de părerea domniei-sale.

Cu toate acestea, noi vom vota raportul de activitate al Consiliului Naţional al Audiovizualului pentru continuitate, dar cerem conducerii acestuia să înţeleagă şi să dea dovadă de responsabilitate.

Consiliul Naţional al Audiovizualului este o instituţie în slujba cetăţeanului care trebuie să se remarce prin transparenţă şi profesionalism, iar noi nu vom mai tolera în viitor o activitate cu asemenea sincope.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Invit la microfon pe domnul senator Răzvan Theodorescu.

Domnul Răzvan Theodorescu:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Stimaţi invitaţi,

În materie de Consiliu Naţional al Audiovizualului, am privilegiul de a fi făcut parte timp de opt ani din primele echipe şi ştiu ce înseamnă dificultăţile cu care se confruntă această instituţie, această instituţie care a devenit între timp o adevărată instituţie europeană, în sensul în care colegul meu, domnul Marcu Tudor, înţelegea aceste lucruri.

Vreau să vă spun că, după părerea mea, citind rapoartele pe 2004 şi 2005, am reţinut trei lucruri care sunt, într-adevăr, remarcabile şi care, prin forţa lucrurilor, nu existau în vremea noastră, în deceniul trecut.

În primul rând, ceea ce a făcut Consiliul Naţional al Audiovizualului în materie de integrare în Uniunea Europeană, vreau să vă amintesc, doamnelor şi domnilor colegi, că audiovizualul este singura materie de acquis comunitar din tot domeniul culturii şi vreau să vă spun că aici Consiliul Naţional al Audiovizualului a făcut foarte multe şi, mai ales, actuala echipă, cu cele două proiecte.

Proiectul PHARE pe care l-a avut şi sper pentru noua echipă cu proiectul PHARE care, mă scuzaţi pentru barbarism, dar e frecvent, "implementa" - este un verb oribil - care va fi implementat în 2006-2007, integral cu fonduri europene, cu aceste două programe cred că CNA-ul şi-a făcut datoria. Pentru raportul pe 2004, pot să vă certific că activitatea sa a fost bună, pe atunci, Ministerul Culturii şi Cultelor colabora direct, cum bănuiesc că o face şi acum, cu Consiliul Naţional al Audiovizualului, în materie de acquis comunitar.

Al doilea lucru pentru care putem să fim mulţumiţi de activitatea CNA-ului este transparenţa pe care a introdus-o în materie de acţionariat. Astăzi ştim mai bine ceea ce nu ştiam pe vremuri, cine se află îndărătul unor posturi de radio şi televiziune, dacă nu mă-nşel au făcut-o chiar şi pentru unele societăţi înregistrate off-shore, ceea ce este foarte bine, nu s-a făcut în alte zone. Într-o ţară care are structura noastră de latini răsăriteni, cred că aceste lucruri sunt foarte bune pentru că este un control, un control căruia, prin forţa lucrurilor, românii încearcă să-i scape. Nu s-a reuşit în materie de audiovizual, ceea ce este un foarte mare progres.

A treia problemă pe care a rezolvat-o, în 2004-2005, C.N.A.-ul este problema cercetării şi a publicaţiilor.

În 2001, s-a creat un centru de informare şi documentare care nu exista în deceniul trecut şi s-a publicat şi o revistă, cred că "Forum audiovizual" se cheamă, ceea ce este foarte important pentru că este un loc de referinţă documentară din acest moment.

Sigur, noi criticăm şi avem pentru ce să-i criticăm, dar vă amintesc că această echipă lucrează pe mii de dosare de radio şi sute de dosare de televiziune din care trebuie alese numai câteva pentru a primi licenţă.

Cred că din acest punct de vedere, iarăşi, ei şi-au făcut datoria.

Unde sunt încă de discutat unele aspecte sunt aspectele editoriale. În materie editorială, vigilenţa niciunui consiliu, în orice componenţă ar avea, nu ar fi suficient de necesară în România. 354 de amenzi şi de sancţiuni date, mi se pare o cifră extrem de mică pentru ceea ce se întâmplă în materie de audiovizual. Pentru unele golănii extreme, folosesc un termen consacrat şi-l subliniez, golănii extreme, ale unor posturi şi de radio, pe care le uităm de obicei, şi de televiziune.

Reacţia a fost înceată sau a fost nulă. Mă refer, în special, la anul 2004. Mă refer la campania electorală, chiar dacă ea fost salutată de unele foruri europene, noi ştim cam ceea ce s-a întâmplat atunci. Şi noi, cei care pe atunci guvernam şi apoi am câştigat alegerile, şi cei care erau în opoziţie, şi mă rog... puncte, puncte...

Din acest punct de vedere, Consiliul a fost moale, dar vreau să adaug ceva, doamnelor şi domnilor. Şi aceasta este, poate spre scuza actualului Consiliu, orişice Consiliu Naţional al Audiovizualului în România, cea atât de îndrăgostită de imagine şi de cuvânt, spuse bine sau spuse aiurea, va fi într-o situaţie similară.

Presiunea în anii electorali, şi am trăit doi ani electorali la C.N.A., adăugaţi celor doi ani electorali la Radioteleviziunea Română, pot să vă spun cu mâna pe inimă că presiunea politică este atât de mare încât nimeni, oricâtă bună-credinţă are şi câtă inteligenţă şi cultură, nu se poate sustrage.

Eu doresc noului Consiliul sau Consiliului refăcut să ne prezinte pentru anii care vin rapoarte cel puţin la fel de bune. Când eram membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului spuneam un lucru pe care nu-l mai spuneam, din decenţă, când eram ministru, sau nu-l mai spun când sunt parlamentar. Un bun Consiliu Naţional al Audiovizualului trebuie să enerveze toate grupurile politice, toate partidele, numai atunci va fi, într-adevăr, cu datoria împlinită.

Dar lucrul este foarte, foarte dificil la noi.

Încă ceva, apropo de o remarcă care s-a făcut adineauri. Să nu uităm că, indiferent dacă o instituţie este sau nu e în subordinea noastră, ea este compusă, de regulă, din intelectuali de bună calitate care sunt egalii noştri. Sigur, noi avem prin lege nişte drepturi, dar aş vrea, este o dorinţă personală, ca în raporturile mele cu colegii din diverse instituţii supuse nouă, tratamentul şi dialogul să fie de la egal la egal din punct de vedere intelectual.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Invit la microfon pe doamna deputat Minodora Clivetti, după care domnul deputat Emilian Frâncu.

Aveţi cuvântul.

Doamna Minodora Clivetti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu aş vrea doar să-mi exprim o oarecare dezamăgire cu privire la activitatea CNA-ului, mai ales, în felul în care a monitorizat două probleme importante, după părerea mea, ale societăţii româneşti, şi anume, problema violenţei în mijloacele audiovizuale şi felul în care se reflectă imaginea femeii în aceste mijloace.

În ceea ce priveşte violenţa, ştiu că au fost de câteva ori manifestări, dar nu suficiente pentru că suntem cu toţii conştienţi de efectul pe care mijloacele mass-media audiovizuale, în general, îl au asupra tinerilor, asupra copiilor, asupra felului în care aceştia se formează.

Ne surprinde faptul că la vârsta la care ei încep să se manifeste sunt deja violenţi şi ne punem întrebarea de ce se întâmplă aceasta. Şi pentru că văd, de dimineaţă şi până seara, pe mijloacele audiovizuale foarte multă violenţă, în toate formele. Aşa că mi-aş dori ca în activitatea C.N.A.-ului, unul dintre obiectivele esenţiale să fie şi acesta pentru că nu putem să avem oameni calmi şi liniştiţi care să-şi vadă de treburi dacă există un bombardament mediatic violent de peste tot.

Iar în ceea ce priveşte imaginea femeii, comisia pe care o conduc are o foarte bună colaborare cu organizaţii nonguvernamentale care, în cursul anului 2005, au elaborat un volum, un raport intitulat chiar aşa - "Imaginea femeii în mass-media" pe care l-am trimis către Consiliul Naţional al Audiovizualului, cerând-i comentariile.

Nu au ajuns la noi, poate că or fi fost, cert este că 2007 este anul european al egalităţii şi din acest punct de vedere mi-aş dori ca şi în România să fie monitorizată cu mai mare atenţie această problematică a prezenţei femeilor şi imaginea femeilor în mass-media.

Închei prin a vă atrage de asemenea atenţia că o dată cu modificarea Legii egalităţii de şanse în România, fiecare instituţie a statului trebuie să ţină seama de participarea paritară, de o prezenţă şi a femeilor, şi a bărbaţilor, în cadrul Consiliului, aşa încât vă invit, stimaţi colegi, când vom avea de numit noi membri, să ne gândim şi la acest lucru şi să avem o reprezentare corespunzătoare a femeilor în CNA.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulţumesc.

Invit la microfon pe domnul deputat Emilian Frâncu.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Emilian Frâncu:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

În Comisiile reunite pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, noi am dezbătut pe larg cele două rapoarte şi majoritatea problemelor ridicate în timp de dumneavoastră să ştiţi că au fost, într-un fel, dezbătute şi, poate, chiar şi lămurite.

Am avut mari rezerve privind raportul din 2004.

În 2005, apreciem, însă, că C.N.A.-ul a avut o activitate deosebită, mult peste cea din 2004, unde, noi le-am demonstrat, cred că au existat destul de multe imperfecţiuni în activitatea domniilor-lor, şi, de aceea, cred că ceea ce a spus colegul meu că domnul Ralu Filip, acum, a venit şi ne-a sfidat, nu este o aserţiune corectă pentru că fiecare din noi am avut aceste rapoarte, primite deja de două luni de zile, le puteam citi, puteam să facem observaţii la ele, nu cred că noi trebuia să ne pierdem aici timpul ascultând din nou prezentarea a zeci şi zeci de pagini.

Vreau să mai spun un lucru. Oricât de bine ar fi lucrat în 2004 sau în 2005 reprezentanţii C.N.A.-ului, rămân multe, multe lucruri de făcut.

În primul rând, şi eu cred că s-a făcut mult prea puţin spre eliminarea violenţei, mai ales în zona limbajului. Noi am recomandat C.N.A.-ului să treacă la măsuri mai drastice, vă dau numai un singur exemplu. Până acum, se dădea o singură amendă, dacă cineva înjura de 20 de ori, să zicem, într-o emisiune, o persoană, sau vorbea urât sau făcea lucruri care să intre sub incidenţa prevederilor de sancţionare. Noi am propus ca, dacă de 20 de ori se greşeşte într-o emisiune, de 20 de ori postul respectiv să fie amendat şi atunci nu va mai avea toleranţă faţă de astfel de manifestări.

De asemenea, şi noi am fost puţini oripilaţi de faptul că, la un moment dat, violenţa explodase pe ecranele televizoarele şi, la fel, am purtat discuţii şi am văzut că în ultimul timp s-a intrat în normalitate.

O ultimă recomandare, totuşi, dorim să facem, pentru că primim mereu din teritoriu astfel de semnale, trebuie o grijă mai mare pentru posturile locale de televiziune, până acum, poate, nu au fost chemaţi, aproape niciodată, conducătorii acestor posturi, să se stea de vorbă cu ei, să vadă ce probleme există şi acolo, în teritoriu, unde sunt foarte mulţi profesionişti, de valoare, şi cred eu că în acest domeniu mai este mult de făcut.

Oricum, noi vom vota cele două rapoarte şi îi felicităm pe cei care au participat la îndreptarea modului cum se acţionează în audiovizualul românesc şi sperăm că pe viitor activitatea să fie şi mai bună.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumesc foarte mult.

Invit la microfon pe domnul deputat Arpad.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Marton Arpad:

Domnule preşedinte,

Pentru stenogramă, numele meu este Marton, iar prenumele meu este Arpad.

Legat de acest raport, spre deosebire de unii dintre antevorbitorii mei, cred că o succintă prezentare a unui raport pe care cu toţii l-am primit şi care este voluminos, atotcuprinzător şi bine făcut, este, pe undeva, chiar un semn de respect faţă de noi, un semnal că acea persoană care trimite la aceste rapoarte, în mod succint, are încredere în Parlament, că noi, cu toţii, am citit, am lecturat aceste rapoarte şi nu vrea să ne expună încă o dată cele care se regăsesc acolo.

Cele două rapoarte, noi, Grupul parlamentar UDMR, credem că sunt bine făcute şi reprezintă, într-adevăr, o activitatea laborioasă, meritorie chiar, chiar dacă avem şi noi nemulţumiri.

Tot pentru colegii noştri, legat de nişte intervenţii dinaintea mea şi pentru membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului, doresc să reamintesc alin.1 din art.10, în vigoare, din Legea Consiliului Naţional al Audiovizualului.

"Consiliul Naţional al Audiovizualului, denumit, în continuare, consiliu, este autoritate publică autonomă, sub control parlamentar şi garantul interesului public în domeniul comunicării audiovizuale".

Asta înseamnă trei lucruri.

Pe de o parte, nu este subordonat Parlamentului, deci, din start, trebuie să ştiţi că nu este subordonat Parlamentului, este autonom.

Este, într-adevăr, sub control parlamentar. Iarăşi, este foarte important, şi nu invers. Asta doresc să aduc în atenţia domnului preşedinte Ralu Filip care, din când în când, mai uită că această prevedere se referă la controlul Parlamentului asupra C.N.A.-ului, şi nu invers.

Cred că din acest punct de vedere s-a cam greşit de multe ori, în primul rând, de către domnia-sa, iar cel mai important element al acestei definiţii este garantul interesului public. Şi noi, prin controlul parlamentar, trebuie să avem în vizor tocmai acest segment. Dacă C.N.A.-ul a reuşit să fie, într-adevăr, garantul interesului public, atât faţă de audiovizualul privat, cât şi cel public, cele două posturi, societăţi de radiodifuziune şi de televiziune.

Ştim cu toţii că relaţia dintre cele două societăţi şi C.N.A. nu este una bună şi nici măcar legală, din păcate, şi nu din cauza C.N.A.-ului, din cauza celor două posturi ale căror rapoarte, îmi pare rău că nu le dezbatem aici... ştiţi foarte bine, domnule preşedinte că eu am încercat ieri să vă înduplec să dezbatem şi aceste două rapoarte pentru că cele trei elemente, referitor la activitatea audiovizuală şi de interes public din anul 2005, sunt legate strâns între ele.

Îmi pare bine că, într-adevăr, s-au dat aceste amenzi, aceste atenţionări. Totodată, cred că erau cazuri când aceste atenţionări trebuia să fie mai drastice, adică din moment ce Consiliul Naţional al Audiovizualului a fost atenţionat că pe postul public de televiziune a apărut o ştire despre o şedinţă de Guvern care nu a avut loc în ziua respectivă, despre o lege cu detalii din acea lege, acceptată de Guvern, dar care nici nu a intrat în discuţie decât peste o lună, în Guvern, constatându-se cu adevărat că au existat asemenea situaţii, s-a primit un răspuns cum că televiziunea a răspuns scrisorii domniilor-lor, cum că a fost sancţionată persoana. Ar fi fost foarte important să fie sancţionat postul, să apară, aşa cum prevede lege, la ora respectivă, scris, ca să ştie tot poporul, că nu a avut loc acea şedinţă de Guvern, că nu s-a adoptat acel proiect de lege, că nu există elemente clare despre care, onor, postul public, prin reprezentanţii emisiunii de ştiri, care sunt foarte siguri pe ei, că sunt foarte profesionişti, ar fi primit un semnal. Oameni buni, noi trebuie să apărăm interesul public, iar, dumneavoastră, din păcate, nu reprezentaţi acest interes public.

Eu cred că în acest segment încă mai are mult de făcut şi, dacă mai e nevoie ca să mai întărim acest aspect al activităţii Consiliului Naţional al Audiovizualului, în apărarea interesului public, în aceste două societăţi publice, care sunt susţinute din banii contribuabilului, atunci ne veţi avea parteneri.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumim.

Dacă mai sunt intervenţii?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulţumim.

Dacă mai sunt intervenţii?

Dau cuvântul domnului preşedinte Ralu Filip pentru a da răspunsul la un comentariu care este făcut de domnul deputat Marcu.

Domnul Ralu Filip:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Vreau să-mi cer scuze dacă nu v-am făcut rezumatul celor două rapoarte, am crezut că lucrurile sunt cunoscute şi nu aş fi vrut să vă reţin atenţia cu date care, până la urmă, într-o înşiruire de timp, devin chiar plictisitoare.

CNA-ul a făcut progrese, nu este o instituţie perfectă, dar atunci când o instituţie merge bine în România e de dorit ca ea să fie ajutată, să meargă şi mai bine, nu şi mai prost.

În ceea ce priveşte afirmaţiile domnului Popa, mă văd nevoit să spun, domnia-sa e foarte supărat pentru că o anumită frecvenţă de radio pentru Târgu-Mureş nu a ajuns la Episcopia de Alba Iulia şi acesta este principalul motiv.

Nu am fost convocat la Comisia pentru cercetarea abuzurilor,

combaterea corupţiei şi petiţii, ni s-au cerut explicaţii pe care le-am dat de fiecare dată şi de câte ori CNA-ul a fost convocat la o comisie în Parlament a dat curs invitaţiei şi s-a prezentat.

Instituţia este pe un drum bun şi, indiferent cine va face parte din echipă, eu cred că, cu sprijinul dumneavoastră, activitatea va fi şi mai bună.

În ce priveşte violenţa, ea a scăzut în programele audiovizuale, lucru constatat şi prin cercetări de specialitate.

Simplul fapt că anumite emisiuni sau filme nu mai pot fi reluate dimineaţa sau după-amiaza, atunci când copii sunt singuri acasă, şi tot reprezintă un progres faţă de acum patru ani când nu exista acest sistem, iar un film de groază care era difuzat la ora 22.00 sau la ora 20.00 era reluat dimineaţă, la ora 10.00.

Avem în continuare discuţii cu posturile de televiziune, cred că unele lucruri se pot rezolva şi amiabil, nu neapărat prin sancţiuni.

Aş vrea să fac o singură completare pentru domnul Arpad, s-a discutat în consiliu acea problemă, domnia-sa are dreptate, dar nu trebuie să uitaţi că pentru a se lua o decizie în consiliu, ai nevoie de minim 6 voturi.

Sunt situaţii în care sunt cel puţin 6 voturi, sunt situaţii în care nu sunt şase voturi şi atunci, de regulă, se rezumă totul la o scrisoare, la o atenţionare sau la un punct de vedere de la postul respectiv.

Din sală: Vă rog să-mi daţi cuvântul!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ce facem, o luăm de la capăt?

Vă rog foarte mult!

Aveţi două minute, vă rog.

V-am oferit cuvântul.

Domnul Popa Nicolae:

Un minut, vă rog.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am să plec de la o frază spusă de domnul academician Theodorescu, că "CNA-ul trebuie să enerveze şi politicienii, şi partidele politice".

Eu nu o să mă enervez şi nici nu o să-i port ranchiună domnului Ralu Filip, este adevărat, de vreo patru ani de zile, această instituţie, la care făcea domnia-sa trimitere, participă la licitaţie şi de patru ani de zile a plecat de-acolo cu tolba goală.

Deci, nu că m-am enervat, am adresat o întrebare retorică domnului preşedinte, cum de se întâmplă că de patru ani de zile nu obţine nici o licenţă, mai ales că această instituţie, cum este Arhiepiscopia, are un rol deosebit, special, dacă vreţi, pentru educaţie în societatea românească şi nu poate fi tratată, totuşi, cu asemenea indiferenţă.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile legii, nu supunem votului cele două rapoarte, luăm act de prezentarea şi dezbaterea rapoartelor de activitate pe 2004 şi 2005 al Consiliului Naţional al Audiovizualului.

Mulţumesc domnului preşedinte Ralu Filip.