Parliamentary debates

Doamna Natalia-Elena Intotero:

11. Proiectul de Lege privind instituirea anului 2026 ca Anul Centenar al Partidului Naţional Ţărănesc; PL-x 159/2026; caracter ordinar; raport fără amendamente.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină? Nu sunt solicitări.

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, pentru prezentarea raportului.

Domnul Voicu Vuşcan:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind instituirea anului 2026 ca Anul Centenar al Partidului Naţional Ţărănesc

În conformitate cu prevederile art. 95, se supune, spre dezbatere în fond, Proiectul de Lege privind instituirea anului 2026 ca Anul Centenar al Partidului Naţional Ţărănesc.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea anului 2026 ca Anul Centenar al Partidului Naţional Ţărănesc, în semn de recunoaştere a rolului determinant al Partidului Naţional Român, al Partidului Ţărănesc şi al Partidului Naţional Ţărănesc, în construcţia statului român modern, în consolidarea democraţiei şi în apărarea valorilor creştin-democrate.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege privind instituirea anului 2026 ca Anul Centenar al Partidului Naţional Ţărănesc, în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale, domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Partidul Naţional Ţărănesc are un rol fundamental, din două perspective: perspectiva contribuţiei Partidului Naţional Român din Transilvania la Marea Unire de la 1 decembrie 1918 şi mai ales rezistenţa anticomunistă şi eroismul pe care PNŢ l-a demonstrat, prin liderii săi, după instaurarea regimului criminal comunist, la 6 martie 1945, respectiv 30 decembrie 1947.

PNŢ-ul are o istorie un pic mai interesantă. Este o combinaţie între un Partid Naţional Român, cu caracteristici liberal-burgheze, la origine cel reprezentat de Iuliu Maniu, şi un partid de stânga, din Vechiul Regat, în special din Ţara Românească, condus de Ion Mihalache.

Ion Mihalache şi Iuliu Maniu, amândoi au murit în temniţele comuniste, au fost ucişi de un regim criminal, impus de Rusia împotriva României - Iuliu Maniu la Sighet, iar Ion Mihalache la Râmnicu Sărat -, PNŢ-ul reprezentând unul dintre simbolurile democratizării României, după 1989, şi al îndepărtării de comunism, în special prin figura uriaşă a seniorului Corneliu Coposu.

Dincolo de acesta, istoria interbelică a relaţiei între PNŢ şi PNL a fost una deosebit de complexă.

Spre deosebire de Partidul Naţional Liberal, ancorat în special în ideea unui autohtonism mai pronunţat şi a capitalului românesc, PNŢ-ul a fost adeptul porţilor deschise, în contrast cu politica "Prin noi înşine", care a reuşit să dezvolte România şi să dea forţa României Mari de după 1918, prin intermediul Brătienilor.

Dacă Partidul Naţional Liberal a dat, prin Ionel Brătianu, cel mai mare om politic al României din istorie, şi, prin Brătieni, cea mai mare familie politică din istoria României şi din sud-estul Europei, PNŢ-ul a dat modele de martiriu, de respect pentru democraţie, libertate şi valori fundamentale. (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

A doua intervenţie din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul vicepreşedinte Adrian-Felician Cozma.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Am pe circuitul parlamentar un demers similar, însă nu contează cine iniţiază, contează să ne respectăm înaintaşii şi să-i respectăm cu adevărat pe cei care au făcut posibilă Marea Unire.

Anul 2026 marchează împlinirea unui secol de la constituirea Partidului Naţional Ţărănesc, la 10 octombrie 1926, rezultat al fuziunii dintre Partidul Ţărănesc şi Partidul Naţional Român. Această fuziune a reflectat necesitatea integrării într-un cadru politic comun al realităţilor noului stat român creat după 1918, reunind mişcări politice cu tradiţii, obiective şi baze sociale diferite, subsumate interesului naţional.

Partidul Ţărănesc, fondat şi condus de Ion Mihalache, a reprezentat interesele majorităţii rurale, promovând modernizarea agriculturii, echilibrarea bugetară, reforma fiscală şi extinderea educaţiei în mediul rural.

După succesul electoral din 1919, Mihalache a participat la formarea Guvernului Alexandru Vaida Voevod, deţinând portofoliul agriculturii şi domeniilor.

O realizare de referinţă o constituie Legea Mihalache, din 1920, prin care învăţământului agricol i s-au atribuit terenuri proprii, consolidând astfel formarea profesională a tinerilor din mediul rural.

În concepţia sa politică, progresul României se baza pe dezvoltarea agriculturii, pe extinderea cooperativelor şi pe asumarea solidarităţii sociale. Obştea agricolă de la Topoloveni, Argeş, organizată de Mihalache, a devenit un model de asociere ţărănească, cu rezultate notabile pe plan economic, educaţional şi social.

Astfel, vedem, stimaţi colegi, şi azi, cât de actuale ar fi anumite acţiuni pe care atunci, în 1920, le-au făcut înaintaşii noştri.

Deşi eram din partide diferite, consider că este important să ne respectăm înaintaşii şi valorile cu... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vom continua dezbaterile asupra acestei iniţiative legislative în şedinţa de mâine.

Stimaţi colegi,

În încheierea acestei şedinţe, daţi-mi voie să citesc iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, pentru care termenele de dezbatere şi vot final sunt depăşite: