Parliamentary debates

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Bentu de la P.S.D. a adresat o întrebare privind măsurile de protecţia mediului în judeţul Vaslui. Cine răspunde din partea Guvernului? Poftiţi. Stimaţi colegi, nu rămâneţi să aflaţi ce răspunsuri dă Guvernul, nu sunteţi curioşi? (Foarte mulţi deputaţi părăsesc sala de şedinţă).

Domnule preşedinte,

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Păstraţi liniştea, vă rog, în sală, ca să auzim răspunsul pe care îl dă Guvernul. Nici domnul Bentu nu o să audă dacă e atâta gălăgie în sală.

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule preşedinte,

Domnul ministru Sârbu îi prezintă următorul răspuns: Agenţia pentru protecţia mediului Vaslui răspunde la nivelul judeţean de aplicarea politicilor şi strategiilor de mediu ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului. Există un plan de acţiune pentru implementarea acquis-ului comunitar, pentru care acţionează în vederea reglementării activităţilor cu impact semnificativ asupra factorilor de mediu.

În ceea ce priveşte situaţia reglementărilor la nivel local este un tabel şi eu n-aş vrea să-l înşirăm pe tot; numai la acordurile de mediu sunt 242 de acte semnate în 2002 şi pe semestrul I, 2017, iar ca valoare 30,7 miliarde lei.

În acelaşi timp, agenţia monitorizează permanent situaţia factorilor de mediu, prin laboratorul propriu şi prin laboratoarele specializate ale instituţiilor şi agenţilor economici cu care colaborează. Prin laborator, ei au realizat un număr de 7 măsuri, din care numai la supravegherea calităţii aerului sunt 1.258 de măsurători făcute în anul 2002 şi 625 până acum.

În domeniul gestionării deşeurilor, agenţia primeşte lunar situaţii de la agenţii economici privind cantităţile colectate şi valorificate pe categorii de deşeuri. Sunt înregistraţi un număr de 60 de agenţi economici care gestionează cantităţi de deşeuri, după cum urmează: hârtie şi carton, care au colectat până acum 993 de tone; baterii şi acumulatori - 91 tone; materiale lemnoase - 3.556 tone şi altele.

În acelaşi domeniu privitor la gestiunea substanţelor chimice şi periculoase, produse de uz fitosanitar interzise sau expirate, agenţia realizează un inventar destul de important - sunt înşiraţi aici, cu permisiunea dumneavoastră, n-aş vrea să-i mai citim. Vreau să vă mai spun, domnule deputat, că agenţia coordonează în momentul de faţă un proiect de finanţare externă, în valoare de 58.000 de EURO, care vizează eliminarea deşeurilor de pesticide, în stare lichidă, care sunt la pungi depozitate. Acestea sunt transvazate şi transportate la Timişoara, unde există acel incinerator pentru distrugerea lor.

De asemenea, sunt implementate două proiecte cu finanţare externă în acest domeniu, realizarea unei rampe ecologice în Bogdana, de 37.000 de EURO şi crearea unor punţi-pilot de colectare selectivă a deşeurilor urbane în Municipiul Vaslui. Sunt şi alte măsuri, pe încă două pagini. Dacă dumneavoastră sunteţi de acord, eu vă înmânez materialul, ca să nu blocăm atât de mult şi dacă sunt probleme pe care trebuie să le completăm, o facem cu plăcere.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă domnul deputat este mulţumit de răspuns?

Domnul Dumitru Bentu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mulţumesc pentru promptitudine. Interpelarea a fost depusă în 22.10.2003 şi iată că răspunsul l-am primit la o săptămână, iar consistenţa răspunsului arată seriozitate şi aplecare spre problemele solicitate a fi clarificate. Vă mulţumesc încă o dată.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Dumitru Bentu a adresat o întrebare privind reforma administraţiei publice. Poftiţi, din partea Ministerului de Interne, oferiţi-i răspunsul.

Domnul Gheorghe Emacu (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Domnule preşedinte,

Îngăduiţi-mi să dau citire răspunsului, sub semnătura domnului ministru al administraţiei şi internelor, domnului Ioan Rus, privitor la întrebarea adresată de către domnul deputat Dumitru Bentu, în legătură cu elementele istorice şi culturale ale administraţiei publice româneşti cuprinse în strategia reformei în administraţia publică, pe care domnia sa a adresat-o.

Contextul istoric în care se încadrează demersurile României vizând integrarea în structurile Uniunii Europene se plasează sub semnul schimbărilor profunde care au intervenit în societatea românească după 1989, generate şi de procesul de reformă al administraţiei publice.

Cu excepţia perioadei de comunism, România a fost, lungă vreme, prin tradiţiile sale, o ţară în care autonomia locală a cunoscut o bogată experienţă. Conducerea treburilor comunităţilor locale de către membrii acestora a cunoscut forme specifice încă din sec. XIV şi XV, o dată cu înfiinţarea judeţelor în Muntenia şi a ţinuturilor în Moldova. Încă din sec. al XIX-lea, administraţia publică românească era organizată şi funcţiona pe principii care sunt în vigoare şi astăzi.

Autonomia locală şi descentralizarea administrativă reprezintă tradiţii ale sistemului administrativ românesc, atrăgând după sine reprezentarea locală, cu ajutorul căreia colectivităţile locale administrează de sine stătător o parte importantă a treburilor politice. Ca realitate juridică, autonomia locală a variat şi variază în funcţie de diferiţi factori endogeni: tradiţia istorică, existenţa reglementărilor naţionale şi internaţionale. Nu o să intru în prezentarea detaliată a acestui răspuns pentru că, în scris, el conţine mai multe pagini.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bine că nu o luaţi de la daci...

Domnul Gheorghe Emacu:

O să evoc principiul legalităţii, principiul autonomiei locale, principiul descentralizării, principiul eligibilităţii organelor locale, precum şi problematica instituţiei prefectului. Vreau să arăt că, după 1989, România a revenit la elementele unui sistem de administraţie publică bazat pe simbioza dintre tradiţie - tradiţia dreptului autonom - şi normele ori standardele recunoscute pe plan internaţional. În acest sens, Constituţia din 1991 relevă crearea premiselor legale necesare pentru transferarea unei părţi însemnate a puterii administrative de la nivelul Guvernului la cel al colectivităţilor locale, pentru gestionarea intereselor specifice ale acestora.

Continuând tradiţiile sus-menţionate, România urmăreşte ca administraţia publică să adopte şi să implementeze valorile administrative existente în spaţiul european: transparenţa, predictibilitatea, adaptabilitatea, responsabilitatea şi eficienţa. Acest obiectiv nu se poate realiza decât în contextul unor reforme reale în domeniul funcţiei publice, prin crearea unui corp profesionist şi neutru din punct de vedere politic al funcţionarilor publici, introducerea unui sistem al carierei şi de salarizare al administraţiei publice locale, care implică continuarea procesului de descentralizare şi deconcentrare şi cu privire la îmbunătăţirea procesului de formulare a politicilor publice.

Aceste trei mari priorităţi reprezintă, de fapt, principalele direcţii de acţiune care se vor regăsi în strategia actualizată a Guvernului României pentru accelerarea reformei în administraţia publică. Toate aceste aspecte reprezintă esenţa schimbărilor din administraţia publică, care să conducă la efecte benefice asupra mediului economic şi social şi, nu în ultimul rând, asupra cetăţenilor, principalii beneficiari ai serviciilor oferite de administraţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat e mulţumit de răspuns?

Domnul Dumitru Bentu (din sală):

Foarte mulţumit.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

E "foarte mulţumit". Bun.